Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
Statul si preturile
Ipoteza formarii libere a preturilor este o etapa necesara pentru a intelege functionarea de principiu a pietei. In orice economie sunt si situatii in care formarea libera a unor preturi, exclusiv sub incidenta "mainii invizibile", nu este inca posibila ori, probabil, nici oportuna. In consecinta, chiar si in cele mai liberale economii au loc interventii ale statului in domeniul pretului: 1. Prin intermediul preturilor, statul isi asigura o parte substantiala din impozite si taxe. Marirea TVA, a accizelor vor aduce majorarea incasarilor bugetare, dar si a preturilor, desi nu in aceeasi proportie. 2. Sunt situatii cand producatorii din anumite ramuri sunt greu afectati de concurenta externa sau de anumite fenomene naturale si, ca atare, trebuie protejati. 3. Alteori, societatea considera oportuna stimularea consumului anumitor bunuri (bunurile de merit) sau, din contra, sa inhibe consumul altora. 4. Sunt anumite categorii ale populatiei, cu venituri mai scazute, care trebuie sprijinite pentru a-si asigura un minim de subzistenta, prevenind astfel aparitia unor probleme sociale dificile s.a.m.d. Acestea sunt doar cateva argumente pe care administratiile publice - dar si o parte a societatii civile - le invoca pentru ca statul sa se implice in domeniul preturilor, care sunt, de altfel, instrumentul economic care sensibilizeaza la cel mai inalt grad toate categoriile de interese.
Desi exista numeroase argumente pro si contra interventiei statului in domeniul preturilor este necesara evaluarea lucida a efectelor respectivelor masuri; totdeauna ele sunt contradictorii pentru ca sunt judecate din perspectiva unor interese diferite, iar alegerile private (individuale) si cele publice arareori coincid.
Interventia statului in domeniul preturilor se realizeaza in modalitati diverse: actiuni de fixare a nivelului efectiv al unor preturi sau plafoane (limite) de pret; reglementari privind modul de formare a preturilor, politica comerciala si a concurentei; actiuni de influentare, dupa caz, a cererii si ofertei etc. Pe baza experientei mondiale, dar si a celei recente din Romania, modalitatile de interventie a statului in domeniul preturilor pot fi grupate in:
A) interventie indirecta;
B) interventii directe.
A) Interventia indirecta a statului in domeniul preturilor se bazeaza pe ipoteza ca preturile sunt libere si formate sub incidenta raportului dintre cerere si oferta. In consecinta, statul poate influenta evolutia preturilor actionand, dupa caz, asupra ofertei sau cererii sau a ambelor, pe care, in functie de situatie, le inhiba sau le stimuleaza (vezi figura 3.4 a si 3.4 b).
Comentariu
Presupunem ca, fata de o situatie de echilibru Pe0, Qe0 statul isi propune sa actioneze asupra ofertei in sensul stimularii (vezi figura 3.4) a (pentru a preveni o crestere a preturilor sau a reduce nivelul de echilibru venind in sprijinul consumatorilor, noul echilibru realizandu-se la Pe1 < Pe0 si Qe1> Qe0. Actiunile care pot favoriza o asemenea situatie sunt: facilitarea importurilor, acordarea de avantaje economico-financiare producatorilor, destocarea unor cantitati de produse de la rezerva de stat, facilitarea programelor de investitii. Invers, daca se urmareste reducerea ofertei si scumpirea unor categorii de bunuri Pe2 > Pe0 si Qe2 < Qe0 statul va adopta masuri contrare: inhibarea importurilor, reducerea sprijinului economico-financiar acordat producatorilor, impunerea unor taxe suplimentare, inhibarea unor programe de investitii.
Figura 3.4 a Interventii asupra ofertei Figura 3.4 b Interventii asupra cererii
In figura 3.4b s-a presupus, mai intai, ca se urmareste favorizarea producatorilor si crearea unor noi locuri de munca prin marirea cererii. Pentru aceasta este stimulata cererea (deplasarea de la CC' la C1C1', astfel ca Pe2 > Pe0 si Qe1> Qe0) prin: reducerea unor impozite si taxe percepute asupra populatiei, majorarea veniturilor, salariatilor din sectorul public si a transferurilor (pensii, alocatii, ajutoare familiale), adaptarea unor programe nutritionale ("Cornul si laptele"), sprijin financiar pentru achizitionarea unor bunuri (subventii acordate elevilor si studentilor pentru achizitionarea de computere), marirea achizitiilor publice. Masurile de reducere a cererii si franarea cresterii preturilor (deplasarea curbei cererii la C2C2' si realizarea echilibrului la Pe2 < Pe0 si Qe2 < Qe0) se bazeaza pe cresterea fiscalitatii, reducerea sprijinului acordat unor categorii de consumatori, promovarea unor programe de influentare a populatiei pentru reducerea consumului anumitor produse.
B) Interventiile directe se bazeaza, in principal, pe fixarea unor plafoane de preturi, diferite de nivelul de echilibru; plafoane maxime, peste care preturile nu pot creste, pentru a-i favoriza pe consumatori (figura 3.5 a) si plafoane minime, sub care preturile nu pot sa scada, pentru a-i sprijini pe producatori (figura 3.5 b).
Figura 3.5a Figura 3.5b
Pret plafon maxim controlat Pret plafon minim controlat
Initial, in ambele situatii (figura 3.4a si 3.4b) presupunem ca piata functioneaza liber, echilibrul E0 realizandu-se la Pe Qe.
In figura 3.5a am considerat ca guvernul decide protejarea unor consumatori sau a tuturora (stabileste plafoane maxime ale chiriilor pe categorii de locuinte si zone urbane) sau in situatii speciale, plafoneaza preturile unor produse de baza (alimente, medicamente, anumite servicii etc.), la care accesul unor categorii ale populatiei ar fi imposibil sau dificil la Pe format in mod liber. La noul pret P1, o serie de producatori ies de pe piata (P < Cmg), iar cei care raman in activitate nu mai au interes sa efectueze investitii (constructii de locuinte noi pentru inchiriere) sau sa amelioreze capacitatile existente. In consecinta, oferta se reduce la OQ01; in schimb cererea creste (la OQc2 ), prin intrarea pe piata si a unor categorii de cumparatori care nu aveau acces la vechiul pret Pe0. Pe piata apare penurie de produse (dimensiunea ei este OQc2 - OQ01 ), cu C > O. Solutia de fond o reprezinta rationalizarea - introducerea de cartele pentru plafonarea consumului si a cererii; inevitabil apare "piata neagra", unde vanzatorii fara scrupule dosesc marfurile pe care le vand la suprapret: consumatorii suporta adeseori mari costuri nemonetare (pierdere de timp la cozi, stres), costuri de care nu beneficiaza producatorii, transformandu-se in asa-zise "preturi balast". Concluzie: fixarea preturilor cu plafon maxim nu reprezinta o solutie care sa favorizeze pe termen lung consumatorii, resursele alocate fiind insuficiente in raport cu nevoile.
In figura 3.5b presupunem ca guvernul fixeaza la unele marfuri, din varii motive (stimularea productiei nationale si reducerea somajului, favorizarea producatorilor din anumite sectoare, asigurarea independentei alimentare etc.), preturi plafon minim superioare celor de echilibru (P1 > Pe). La noul pret, cantitatea ceruta devine OQc1 - inferioara celei de echilibru, iar oferta creste, devenind OQ02. Pentru ca se formeaza surplusul de oferta (iar preturile nu pot scadea pentru ca sunt plafonate prin lege), guvernul trebuie sa achizitioneze si sa stocheze respectivele cantitati, ceea ce genereaza mari cheltuieli bugetare - cazul surplusurilor agricole din UE fiind elocvent. In alte situatii, guvernul acorda subventii producatorilor pentru a nu cultiva anumite terenuri (sistemul "bancii pamantului", adoptat frecvent in SUA). Resursele concentrate in sectoarele cu preturi plafon minim garantate devin exagerate in raport cu nevoia sociala solvabila.
In toate tarile, guvernele practica si alte actiuni in domeniul preturilor, inclusiv fixarea nivelului efectiv al pretului pentru anumite bunuri (transportul local si pe calea ferata, tigari, unele medicamente, unele prestatii notariale). Amploarea si modalitatile interventiei guvernului in domeniul preturilor sunt influentate in mare masura si de doctrina politica a guvernantilor (social-democrata, liberala, conservatoare etc.). Dincolo de acestea, interventiile sunt efective in toate tarile, dar ele au o tendinta de restrangere, mai ales pe fondul inclinatiei spre liberalizare, de reglementare si globalizare economica.
Modificarea preturilor: efectul de substitutie si efectul de venit
Impactul modificarii preturilor
Adesea, economistii separa impactul modificarii preturilor in doua componente:
Efectul de substitutie si
Efectul de venit
Suma celor doua efecte poarta denumirea de efect de pret.
Impactul schimbarii preturilor
Descompunerea efectului de pret in efect de substitutie si efect de venit se poate face prin doua metode:
(i) Metoda lui Hicks si
(ii) Metoda Slutsky
METODA LUI HICKS
Sir John R.Hicks (1904-1989), laureat al premiului Nobel in Economie cu Kenneth J. Arrrow) in 1972 pentru contributii la teoria echilibrului general si economia bunastarii.
Pentru a izola efectul de venit ne vom intreba ce se va intampla in cosul optim de consum prin micsorarea pretului bunului X1 in conditiile in care venitul real nu se modifica Acest lucru inseamna intoarcerea consumatorului pe curba (I1)
Pentru a determina efectul de venit masuram ce a mai ramas din efectul total de pret Acesta este determinat de o modificare a venitului real
ANALIZA HICKSIANA SI CURBA CERERII
Curba Hicksiana (compensata a cererii nu poate fi crescatoare Efectul de substitutie nu poate fi pozitiv
METODA SLUTSKY
Eugene Slutsky
(1880-1948), economist rus exmatriculat de la Universitatea din
Slutsky sustine ca, daca la noile preturi,
Este necesar un venit mai mic pentru a cumpara cosul initial, atunci venitul real a crescut.
Este necesar un venit mai mare pentru a cumpara cosul initial, atunci venitul real a scazut
Slutsky a izolat modificarile din cerere induse doar de modificarea preturilor relative, intrebandu-se Care este modificarea in cerere cand venitul consumatorului este ajustat in asa fel incat, la noile preturi el isi poate procura cosul initial de consum
Pentru a izola efectul de substitutie vom ajusta venitul nominal al consumatorului astfel incat acesta sa-si poata pastra cosul de consum initial. Cu alte cuvinte, vom mentine constanta puterea de cumparare.
Metoda Slutsky pentru bunuri normale
Cele mai multe bunuri sunt normale Cererea creste proportional cu venitul
Efectul de substitutie si cel de venit se completeaza unul pe celalalt cand se modifica pretul unuia din bunurile normale (adica se modifica in acelasi sens)
Cum ambele efecte, de substitutie si de venit, determina cresterea cererii pentru bunul al carui pret scade, curba cererii pentru un bun normal va fi descrecatoare.
Legea cererii descrescatoare se aplica mereu bunurilor normale.
Avem
M1 = p1 x1 +p2 x2 constrangerea bugetara initiala
Si fie
M2 = p1* x1 +p2 x2, reprezentand constrangerea bugetara dupa compensarea variatiei Slutsky a venitului
Cand M ramane constant :
, reprezinta
modificarea in cererea pentru x1 indusa de modificarea propriului pret cand M si pretul lui x2 raman constante.
Efectul de venit este dat de:
Modificarea in cerere indusa de efectul de substitutie Slutsky este data de:
Avand (1), (2), si (3), se verifica
Substituind (1), (2) and (3) in ecuatia (4), obtinem:
Impartind prin Dp1
Inlocuim
cu
Substituind vom obtine:
METODA SLUTSKY PENTRU BUNURILE INFERIOARE
Unele bunuri sunt inferioare (Cererea este redusa pentru venituri ridicate
Efectul de substitutie si cel de venit devin opuse atunci cand se modifica pretul bunului inferior.
BUNURILE GIFFEN
In cazuri rare de extrema inferioritate efectul de venit poate deveni mai mare decat efectul de substitutie, cauzand astfel o crestere a cantitatii cerute chiar daca are loc o crestere a pretului bunului respectiv Aceste bunuri se numesc bunuri Giffen.
Bunurile Giffen sunt bunuri extrem inferioare
Descompunerea Slutsky in efect pur de substitutie si efect de venit explica de ce legea cererii descrescande este compromisa in cazul bunurilor extrem inferioare.
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |