| Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie | 
| Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica | 
| Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza | 
| Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana | 
| Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing | 
| Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie | 
| Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism | 
GHIDURI DE UNDA
Propagarea campului electromagnetic in ghidurile de unda
 
  
    
  
   
    
   
 
Ghidul de unda este destinat propagarii undelor electromagnetice. El are o structura plan paralela si poate fi format din una sau mai multe armaturi (in fig.4.1, avem 3 armaturi)
 Propagrea undei
electromagneice de-a lungul ghidului, in sensul axei oz, cu viteza v, inseamna regasirea valorilor
marimilor campului din sectiunea z si
timpul t, la sectiunea z+Dz si la timpul t+Dt, unde 
. De exemplu, 
intensitatea campului electric, este de forma: 
. Imediat se verifica: 
=
=
in cazul regimului sinusoidal, avem:

unde, pentru mai multa precizie, 
 este numita viteza de
faza, marimea 
 regasindu-si faza la 
. Imaginea in complex este:
 
   (4.1)
unde:
  
   (4.2)
 si 
 sunt componentele
transversala si longitudinala ale lui E.
Este util sa determinam expresiile operatorilor div si rot pentru componentele transversala si longitudinala:
     (4.3)
 
 
  (4.4)
2. Ecuatiile campului electromagnetic, pe componente longitudinale si transversale
|inand cont de (4.4), legea inductiei electromagnetice devine:
=![]()
Egaland componentele transversale si longitudinale, obtinem legea inductiei electromagnetice, scrisa pe componente:
=
    (4.5)
=
 (4.6)
La fel, legea circuitului magnetic, scrisa pe componente, este:
=
 (4.7)
=
   (4.8)
Vom analiza, in continuare, ghidurile de unda care pe frontiera au pereti perfect conductori, numite ghiduri cu "pereti electrici". in vecinatatea peretelui perfect conductor componenta tangentiala a intensitatii campului electric este nula. De aici, pentru componentele longitudinala si transversala ale intensitatii campului electric rezulta conditiile pe forntiera W a domeniului W
   (4.9)
 
=0  sau 
=0 (4.10)
unde t este versorul tangent la W (Fig.4.1)
 inmultim vectorial
relatia (4.6), la stanga, cu versorul k.
|inand cont de formula dublului produs vectorial /1/: 
 =
 
 si de faptul ca 
, 
, 
 si 
 sunt ortogonale pe
directia k, rezulta:
=![]()
inlocuind 
 din relatia (4.8) si
notand 
=
, obtinem:
=
+
    (4.11)
Asemanator, inmultind vectorial relatia (4.8), la stanga, cu versorul k si inlocuind 
 din (4.6), rezulta:
=![]()
  (4.12)
Pentru intensitatea campului electric, conditiile de frontiera sunt
date de relatiile (4.9) si (4.10). inmultim scalar relatia (4.11) cu versorul
tangent t. Din conditiile de
frontiera (4.9) si (4.10), rezulta 
=0 si 
=
=0 si, deoarece 
(Fig.4.1), avem:
=
=0 (4.13)
Reciproc, daca 
 verifica conditia de
frontiera (4.13) si 
 verifica (4.9), atunci
 verifica conditia de
frontiera (4.10).
 inmultind scalar relatia
relatia (4.6) cu versorul n si, tinand
cont de relatia 
 si de conditiile de
frontiera (4.11), (4.12), rezulta:
=0  (4.14)
Relatiile (4.13) si (4.14) sunt conditiile de frontiera pentru componentele intensitatii campului magnetic.
 Observatie. Relatiile (4.11) si (4.12) arata ca, pentru 
, 
 si 
 sunt definite de "variabilele" independente 
, 
. Se observa ca daca 
=0, atunci 
=ct, si, deoarece pe frontiera, 
=0 (4.9), 
=0 in intreg domeniul W. De asemenea, daca 
=0, atunci 
=ct. Folosind relatia lui Stokes si tinand cont de faptul ca 
 are componenta tangentiala
nula pe frontiera  W avem: 
=
 =0. Din relatia (4.5) rezulta ca 
=0, deci 
=0.
Ghiduri omogene, fara pierderi
 in medii omogene, 
 (Cap.II.5) si 
. Scrise pe componente, aceste conditiile de divergenta nula
sunt:
 (4.15)
   (4.16)
in medii omogene, ecuatia undelor este (2.35'):
    (4.17)
unde
 ![]()
=
 (4.18)
.Dar tinand cont de forma lui 
, definit de propagarea de-a lungul ghidului (4.1), avem:
 
.  (4.19)
Ecuatia (4.19) are pe x, y ca
variabile, iar necunoscuta 
 are componente in
planul transversal 
 si pe directia
longitudinala 
. Scriind ecuatia
(4.19) pe componente, avem:
 
    (4.20)
cu conditiile de frontiera (4.10) si:
  
.    (4.21)
cu conditiile de frontiera (4.9). Aplicand
operatorul rot relatiei (4.8),
prelucrand dublul produs vectorial si tinand cont de proprietatea 
, rezulta:
![]()
Utilizand si relatiile (4.5) si (4.16), rezulta:
   (4.22)
Ecuatia (4.22) este identica cu (4.21), dar are conditiile de frontiera
(4.13). Aplicam operatorul rot relatiei
(4.7), luand in considerare proprietatea 
=
 si eliminand aceasta expresie din relatia (4.12), avem:
=
+![]()
Utilizand proprietatea 
=
+
 si relatia (4.16), relatia de mai sus devine:
=
    (4.23)
Ecuatia (4.23) este identica cu (4.20), dar are conditiile de frontiera (4.14).
 Teorema 4.1. Presupunem 
. Daca 
 verifica ecuatia
(4.21), cu conditia de frontiera (4.9) si 
 verifica ecuatia
(4.22), cu conditia de frontiera (4.13), atunci 
 verifica ecuatia
(4.20) cu conditia de frontiera (4.10) si 
 verifica ecuatia
(4.23) cu conditia de frontiera (4.14).
Demonstratie. Afirmatia privind conditiile de frontiera a fost dovedita mai sus.
 Aplicam operatorul
(scalar) 
 relatiei (4.11) si,
dupa schimbarea ordinei de derivare, acem:
=
+![]()
Deoarece 
 si 
verifica ecuatiile (4.21) si, respectiv, (4.22), rezulta:
=
+![]()
inlocuind membrul drept din relatia (4.11), rezulta ecuatia (4.20).
Asemanator se arata ca 
 verifica ecuatia
(4.23).  ■
 in general, pentru o
valoare data a factorului 
, este posibil ca ecuatiile (4.21) si (4.22) sa nu fie
verificate simultan de valori nenule ale lui 
 si 
. in acest caz, una
din componentele 
 sau 
poate fi nula.
3. Modul TEM.
 Este interesant de
analizat cazul in care "variabilele" 
, 
sunt nule, in relatiile (4.11) si (4.12). Conform Observatiei
de la Cap.2, 
=0 si 
=0. Relatiile (4.11) si (4.12) arata ca singura posibilitate
de a avea componente transversale 
 si 
 nenule este oferita
doar de conditia:
  (4.24)
Din interpretarea data lui 
 la inceputul Cap.1 si
din relatia (4.18), rezulta 
=
, deci viteza de faza v
este egala cu viteza luminii c,
indiferent de pulsatia   
 Daca Hz = 0, din (4.5)
rezulta 
, cu conditia de frontiera 
=0 pe  W. Potentialul 
 poate fi nenul doar daca
 W este formata din mai multe
suprafete disjuncte (vezi teorema de unicitate din /1/). Deci trebuie ca ghidul
de unda sa aiba cel putin 2 armaturi (de exemplu cablul coaxial, linia
microstrip). Din (4.15) rezulta ca 
, cu valori V=ct.
pe armaturi. Determinrea potentialului 
 este o problema de
electrostatica. 
 Deoarece 
, din relatia (4.6) rezulta:
 
  (4.25)
Deoarece atat intensitatea campului magnetic, cat si intensitatea campului electric au componentele longitudinale (pe oz) nule, spunem ca avem modul Transversal Electro Magnetic (TEM) de propagare. Toate frecventele din modul TEM au aceeasi viteza de faza.
Modul TEM este cel adoptat la analiza liniilor lungi, omogene, fara pierderi. Acestea sunt tot ghiduri de unda. De multe ori, modelul este adoptat, cu buna aproximatie si la linii lungi cu pierderi relativ mici si la ghiduri neomogene. in aceste cazuri, spunem ca avem mod cvaziTEM.
Concluzie. Modul TEM poate exista doar in ghiduri de unda cu mai multe armaturi si este definit de conditia:
, 
= 0
echivalenta cu conditia:
. Componenta transversala a lui E este:
 (4.26)
unde potentialul V verifica ecuatia:
 (4.27)
si conditiile de frontiera V=ct.=
 pe armaturile i.
Componenta transversala a lui H
este:

 (4.28)
4. Moduri TM
 in general, pentru o
valoare data a factorului 
, ecuatiile (4.21) si (4.22) nu sunt verificate simultan de
valori nenule ale lui 
 si 
. in acest caz, una
din componentele 
 sau 
poate fi nula. 
 Sa presupunem ca 
=0. Ramane "variabila" 
, care verifica ecuatia (4.21). Solutiile nenule 
 ale ecuatiei (4.21),
numite functii proprii, sunt functii reale si corespund valorilor proprii
reale, pozitive 
>0, operatorul -, fiind pozitiv definit si
simetric /8/: 
 
. (4.29)
Functiile 
 sunt nule pe frontiera
(4.9). Deci:
=
  (4.30)
Spunem ca fiecare valoare proprie 
 defineste un mod de
propagare 
. Le vom spune moduri transversal magnetic (TM), deoarece
intensitatea campului magnetic are doar componenta transversala. Avem 
=
, de unde:
 
  (4.31)
Folosind relatia (4.18), rezulta ca viteza de faza este:

si, pentru 
 fixat, depinde de
pulsatia . (Unda
electromagnetica se propaga cu viteza c).
Frecventa de taiere pentru propagarea lui 
=
 este data de conditia 
, deci:
![]()
Sub aceasta frecventa de taiere, 
 capata valori
imaginare (4.31) si, din relatia (4.1), rezulta o unda care se atenueaza.
 La frecventa data,
sunt valabile doar valorile proprii 
 care fac reala
expresia (4.31). Avem deci un numar finit de valori proprii 
 si de moduri 
.
 Deoarece 
=
, din relatiile (4.11) si (4.12) rezulta:
=
= 
 (4.32)
=
=
 (4.33)
5. Moduri TE
 Sa presupunem acum ca 
=0. Ramane "variabila" 
, care verifica ecuatia (4.22). Solutiile nenule 
 ale ecuatiei (4.22),
numite functii proprii, sunt functii reale si corespund valorilor proprii
reale, pozitive 
>0: 
 
. (4.34)
Ecuatia de valori si functii proprii (4.33) este identica cu (4.29),
dar spre deosebire de functiile 
, care erau nule pe frontiera, functiile 
 au derivata nula pe
directia normalei (4.13). Valorile proprii 
 si functiile proprii 
 sunt diferite de 
 si, respectiv, 
. Deci:
=
   (4.35)
Spunem ca fiecare valoare proprie 
 defineste un mod de propagare
, pe care-l vom numi transversal magnetic (TM), deoarece
intensitatea campului electric are doar componenta transversala.
 Deoarece 
=
, din relatiile (4.11) si (4.12) rezulta:
=
 =
 (4.36)
=
=
 (4.37)
6. Descompunerea in moduri a undei electromagnetice din ghid
 Sa presupunem ca in
ghidul avem unda electromagnetica caracterizata de marimile 
. Conform celor prezentate in capitolele precedente, doar
anumite valori ale lui 
 asigura existenta
acestor marimi. Deci, in cazul general, 
 poate fi doar o suma
de termeni corespunzatori valorilor lui 
:
=
+
 +
 (4.38)
unde:
 
 corespunde modului TEM
(
=
),
 
 corespunde modului TM,
 
 corespunde valorilor
proprii ale modului TM,
K este numarul maxim de valori proprii admise de modul TM, la frecventa de lucru,
 
 corespunde modului TE,
 
 corespunde valorilor
proprii ale modului TE,
I este numarul maxim de valori proprii admise de modul TE, la frecventa de lucru.
 Conform rezultatelor
prezentate la Cap.3.4.5, componentele longitudinale si transversale pentru 
 sunt:
=
 (4.39)
unde potentialul V
verifica ecuatia 
 (4.27) si conditiile
de frontiera V=ct.=
 pe armaturile i.
 |inand cont de (4.30),
(4.32) si (4.33), componentele longitudinale si transversale pentru 
 sunt:

=
 (4.40)
unde 
 verifica ecuatia 
 (4.29) si are valori
nule pe frontiera (4.9).
 |inand cont de (4.35),
(4.36) si (4.37), componentele longitudinale si transversale pentru 
 sunt:

=
 (4.41)
unde 
 verifica ecuatia 
 (4.34) si are derivata
nula pe directia normalei (4.13).
 Daca componentele
longitudinale si transversale pentru 
 sunt 
, atunci fiecare componenta se scrie in serie de moduri, ca in
relatia (4.38). Pentru componentele longitudinale ale intensitatii campului
electric si magnetic, avem:
=
 (4.42)
=
 (4.43)
Pentru componentele transversale ale intensitatii campului electric si magnetic, avem:
=![]()

+
 (4.44)
=

 (4.45)
 Conform Anexei C,
coeficientii 
, 
, 
 se pot obtine inmultind
vectorial relatia (4.44) cu functiile 
, 
 si, respectiv, 
 si determinand apoi
fluxul pe W 
7. Puterea electromagnetica transmisa pe ghid
Puterea complexa transmisa printr-o sectiune oarecare a ghidului este data de fluxul vectorului Poynting complex:
=
|inand cont de Anexa C, rezulta:
=
+
+
 (4.46)
Deci puterea complexa transmisa pe ghid este suma puterilor transmise pe moduri. |inand cont de proprietatile P1, P4 si P8 din Anexa C, mai putem scrie:
=
+
+
  (4.47)
Observatii. 1. Puterea complexa trimisa prin ghidul fara pierderi are doar componenta reala. Deci ghidul transfera doar putere activa.
 2. Puterea transferata
pe modul TEM nu depunde de frcventa si este proportionala cu energia campului
electric rezolvat in problema de electrostatica 
, cu conditiile de frontiera V=ct.=
 pe armaturile i.
 3. De multe ori este convenabil
sa alegem functiile proprii 
 si 
 de norma unitara, adica
=1. in acest caz relatia (4.47) se simplifica:
=
+
+
  (4.48)
 4. Deoarece 
, rezulta ca puterea transmisa pe modurile TM (la fel si pe
TE) este mai mica la moduri superioare.
 5. Valorile si functiile
proprii ale ghidului depind doar de forma geometrica a ghidului. Daca marim
frecventa, atunci, din relatia 
, rezulta ca puterea transferata prin ghid este mai mare. Din
pacate, adaptarea ghidului la sarcina ne obliga sa lucram pe o anumita frecventa
si atunci este de preferat ca ghidul sa fie astfel proiectat incat sa fie un
filtru trece-sus. Dimensiunile sale sunt astfel alese incat, la frecventa de
lucru sa obtinem modul cel mai jos (valoarea cea mai mica pentru 
).
8. Aplicatie. Ghidul dreptunghiular
 Fie ghidul din Fig.4.2., unde a =
62mm, b = 35mm. Pentru a gasi functiile
si valorile proprii in ecuatiile (4.29) si (4.34), folosim metoda separarii variabilelor /9/. Scriem:
=
Din ecuatia (4.29), rezulta:
  (4.49)
impartind cu 
, avem:
   (4.50)
Fiecare termen din membrul stang al relatiei (4.50) trebuie sa fie o 
 (4.51)
si
    (4.52)
Cele doua ecuatii diferentiale au radacinile:
![]()
![]()
 Pentru a gasi modurile
TM, punem conditia ca functia proprie 
 sa fie nula pe
frontiera:
,   
, 
, 
 (4.53)
Rezulta:
, 
, 
, 
 , 
 (4.54)
Deci:
=
=
+
 (4.55)
si:
=
 =
==
 (4.56)
unde k este indicele de numarare
a perechilor 
. Se vede usor ca solutiile asociate valorilor 
 sau 
 nu sunt convenabile
(de exemplu, conditiile de frontiera nule impuse lui 
 conduc la 
).
 Cea mai mica valoare
proprie este 
=
+
 si corespunde modului TM: 
 =
. Frecventa de taiere este deci (Cap.4):
= 4.92GHz (4.57)
 Pentru a gasi modurile
TE, punem conditia ca, pe frontiera, derivatele functiei proprii 
, pe directia normalei sa fie nule:
,   
, 
, 
 (4.58)
in acest caz, sunt valabile si valorile 
, 
, pentru care se obtine:
,
![]()
Din conditiile de frontiera rezulta:
, 
 si 
 , ![]()
Valorile proprii sunt:
=
=
  (4.59)
iar modurile TE corespunzatoare sunt:
=
=
 (4.60)
 De asemenea sunt
valabile si valorile 
, 
, pentru care se obtine:
![]()
![]()
Din conditiile de frontiera rezulta:
, 
 si 
 , ![]()
Valorile proprii sunt:
=
=
 (4.61)
iar modurile TE corespunzatoare sunt:
=
=
    (4.62)
 Pentru 
, 
, rezulta:
, 
, 
, 
 , ![]()
Deci:
=
=
=
+
   (4.63)
si:
=
=
   (4.64)
unde i este indicele de numarare
a perechilor 
. Cea mai mica valoare proprie este 
=
 sau 
=
si corespunde modulurilor TE: 
=
 sau, respectiv, 
=
. in cazul numeric ales, cea mai mica valoare proprie
corespunde modului TE(1,0). Frecventa de taiere este:
=2.42GHz (4.57)
	  
Acest document nu se poate descarca
	  
| E posibil sa te intereseze alte documente despre: | 
| Copyright © 2025 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.  { Home } { Contact } { Termeni si conditii }  | 
  
Documente similare: 
  | 
		  
									ComentariiCaracterizari
  | 
									
Cauta document |