Amsterdam, capitala Olandei este cunoscut pentru pitorestile sale canale, nenumaratele poduri si casele vechi. Orasul a fost in asa fel construit, incat 101 kilometri de canale inconjoara partea interioara a orasului. Este situat pe un teren jos si plat (4 metri sub nivelul marii) pe raurile Amstel si IJ. Un sistem complicat de diguri, pompe si canale asigura mentinerea apelor la un anumit nivel astfel incat orasul si zonele inconjuratoare sa nu fie inundate. Lacul Ijsselmeer de langa Amsterdam, a fost initial un golf al Oceanului Atlantic numit Zuider Zee; acum un dig lung de 32 de kilometri separa lacul de ocean si astfel Amsterdamul a devenit un oras interior. In partea veche a orasului canalele sunt extinse ca o panza de paianjen.
I.Istoricul orasului
1. 1200-1585:Inceputurile orasului
Asterdamul ca oras nu a aparut niciodata int-un document oficial pana in Evul Mediu, asfel nestiindu-se nimic exact depre existenta lui in preistorie si perioada preromana. Totusi exista o legenda despre aparitia orasului care il leaga de povestea a 2 pescari care au fost surprinsi pe mare de o furtuna puternica in timp ce pescuiau impreuna cu cainele lor, au fost naufragiati si si-au construit un refugiu in zonele mlastinoase, la varsarea raului Amstel in estuarul Zuider Zee (cunoscut si ca IJ). Aceasta asezare fondata de cei 2 pescari si familiile lor care li s-au alaturat mai tarziu, pare a constitui originea orasului Amsterdam. Ei au pus bazele unui sat la gura raului Amstel si de asemenea au construit un dig pentru a-si proteja locuintele de ape. De aici a derivat numele orasului, Amstelledamme (digul de pe Amstel) care mai tarziu a devenit Amsterdam. In 1275 orasul apare pentru prima data mentionat intr-un document oficial, intr-o carta din 27 octombrie 1275, in care lordul Floris al V-lea, conte al Olandei, a garantat scutirea de taxe si dreptul la comert liber locuitorilor: <
>. Amstellledamme s-a dezvoltat pe maurile Amstelului si chiar de la inceputul existentei sale locuitorii au stiut sa profite de faptul acesta si sa faca din apa un mijloc de existenta. Pozitia geografica favorabila si munca grea depusa de acestia au facut ca micul sat sa devina un mare centru comercial, un port foarte important, cu un comert infloritor cu orasele din bazinul baltic si cel mediteranean. La inceputul secolului al XVII-lea, acest comert pe mare a atins cote foarte inalte, iar dupa decaderea portului rival Antwerp, Amsterdamul a devenit stapanul marilor, aceasta reprezentand inceputul a ceea ce este cunoscut ca Epoca de Aur a Olandei. Doar foarte putine cladiri din perioada medievala au supravietuit pana astazi. De-alungul Evului Mediu cea mai mare parte a caselor erau construite din lemn, material vulnerabil, astfel majoritatea fiind foarte usor distruse. Cu toate acestea, un numar surprinzator de mare de case din Amsterdam inca mai au scheletul din lemn.
2. 1585-1672: Epoca de Aur
Perioada cuprinsa intre 1585 si 1672,pentru Amsterdam, a fost cea mai infloritoare din punct de vedere comercial, devenind principala piata a lumii. In aceasta perioada a avut loc o dezvoltare foarte importanta a orasului; expansiunile urbane din 1613 si 1663 inca determina infatisarea caracteristica a orasului. Unele din cele mai importante monumente dateaza din acea perioada, de exemplu primaria din piata Dam, actualul Palat Regal.
3. 1672-1795 Un mic regres
Anul 1672 a fost unul dezastruos pentru Olanda, fiind atacata simultan de Anglia si Franta. Epoca de Aur luase sfarsit; cu toate acestea Amsterdamul a reusit sa-si consolideze prosperitatea in perioada 1672-1795. Orasul a ramas o piata importanta si a reusit sa-si mentina pozitia de centru financiar al Europei pe care o avea.
Avand in vedere faptul ca Epoca de Aur a fost in primul rand o perioada de lansare, de prosperitate, noua perioada era caracterizata ca fiind una de aur si argint. Numarul mare de locuinte construite in acel timp reflecta prosperitatea orasului. Ca rezultat al acestui lucru, majoritatea caselor situate in centrul orasului dateaza din secolul al XVIII-lea, si nu din secolul al XVII-lea.
4. 1795-1813: Retragere si declin
In 1795 guvernul si oligarhiile patriciene au fost ruinate iar vechea republica a incetat sa existe. Dupa putin timp francezii au ocupat tara. Intre anii 1795 si 1813 Amsterdamul a suferit o puternica regresiune economica, stare reflectata si de stagnarea in dezvoltarea demografica.
Multe case erau nelocuite iar unele chiar s-au distrus in timp datorita lipsei de intretinere. Din fericire unele fatade si interioare din vremea imperiului s-au pastrat.
5.1813-1940: Redresare si expansiune
Perioada cuprinsa intre1813 si 1940 este caracterizata de o redresare in plan economic si din 1870 de expansiune. Imbogatirea a dus la o crestere relativ rapida a populattei. Aceasta dezvoltare a fost in primul rand un rezultat al Revolutiei Industriale care a atras dupa sine o Noua Epoca de Aur. Orasul s-a extins mai ales datorita construirii de cartiere locuite de clasele muncitoresti sarace, acum depasind zona Singelgracht.
Perioada dintre 1920 si 1940 a fost una de regres economic, asadar se remarca mai usor faptul ca asa numitul "Inel 20-40" este mai bun in comparatie cu secolul al XIX-lea al constructiilor ieftine din materiale usoare. Aceasta a fost de asemenea o perioada de distrugere pe scara larga a centrului istoric al orasului; canalele devenisera neincapatoare si noi descoperirii in materie de trafic se realizasera.
II. Cultura
Amsterdamul si-a castigat o reputatie de toleranta si individualism. De mult timp oameni din diferite medii de viata si religii au fost bineveniti aici. Multe nationalitati sunt reprezentate in orasul cosmopolit, incepand de la indonezieni (a caror tara a fost odata o posesiune olandeza) pana la muncitori imigranti din Morocco si refugiati kurzi din Iran. In oras, arta infloreste, peste 40 de muzee adapostind operele artistilor olandezi.
1.Muzeul Van Gogh
Cea mai mare parte a muncii lui Vincent van Gogh nu a parasit niciodata Olanda, iar 200 de tablouri si 500 de desene sunt permanent expuse in muzeul care-i poarta numele, proiectat de Gerrit Reitveld. Tablourile sunt prezentate in ordine cronologica in functie de diferitele perioade de creatie si domiciliile lui Van Gogh de-alungul carierei.
La cel de al doilea etaj se afla tablourile pictate in timpul sederii acestuia in sudul Frantei, dintre care cel mai cunoscut este "Floarea soarelui". De asemenea mai sunt expuse lucrari ale lui Toulouse-Lautrec si Gauguin, contemporani lui Van Gogh. Expozitiile sunt schimbate atfel incat sa scoata in evidenta momentele cele mai importante in dezvoltarea artistica a lui Van Gogh.
2.Casa memoriala Rembrandt
Rembrandt a locuit in casa sa timp de 20 de ani, pana a parasit-o, falit fiind, in 1658. Este intesant de stiut ca falimentul sau a venit in urma faptului ca cei ce au comandat pictarea "Rondului de noapte" au fost total nemultumiti de aceasta, care in cele din urma i-a distrus cariera. Casa a fost restaurata si acum adaposteste peste 250 din gravurile sale si niste picturi ale elevilor sai.
3.Muzeul de stat
Muzeul de stat, pe departe cel mai mare muzeu din Olanda, gazduit intr-o cladire monumentala neo-renascentista proiectata de PJH Cuypers atrage peste un milion de vizitatori pe an, si este considerat ca fiind unul dintre cele mai mari muzee de pictura si arta decorativa din vestul Europei. In prezent este impartit in 6 departamente: Pictura, Camera de tiparire, Sculptura si Arta decorativa, Istoria Olandei, Arta asiatica si Textile si Costume.
La primul etaj se afla cea mai mare colectie din lume de picturi apartinand maestrilor olandezi, aici gasindu-se "Rondul de noapte" al lui Rembrandt. Alaturi de Rembrandt se mai gasesc picturi ale lui Frans Hals, Paulus Potter, Jacob van Ruysdael, Jan Steen si Johannes Vermeer. Sunt preezentate peisaje, portrete individuale, scene domestice si stilul de viata olandez care infatiseaza foarte bine Epoca de Aur a Olandei.
Muzeul Stedelijk gazduieste una dintre cele mai mare colectii de arta moderna din Olanda. Expozitia se concentreaza asupra stilurilor abordate de Picasso, pictorii olandezi Karel Appel, Willem de Kooning, Piet Mondriaan si de pictorii francezi Monet, Cezanne, Matisse, Chagal si Renoir.In muzeu de asemenea se poate vedea o colectie a operelor lui Malewich.
4.Muzeul de arta moderna Stedelijk
Alte locuri interesante de vizitat in Amsterdam ar fi Piata Dam cu Palatul regal, Universitatea, Begijnhof, strada Oudezijds Voorburgwal, strada Spui, strada Leidseplein si canalele.
5.Piata Dam
Piata Dam este cea mai cunoscuta piata din Olanda. Satul de pescari care mai tarziu s-a transformat in orasul Amsterdam se construise exact in acest loc in jurul anului 1270. Este un centru de oras ideal, chiar daca din punct de vedere geografic si administrativ a incetat de multi ani sa constituie centru. Ea reprezenta locul de intalnire al intregii comunitati cu ocazia ceremoniilor oficiale si a evenimentelor celor mai importante.
In centrul acesteia se afla un monumentul inchinat eliberarii, un obelisc alb decorat cu imagini alegorice care a fost contruit in 1956 de catre J. Radeker in memoria victimelor celui de al doilea razboi mondial. Monumentul contine 12 urne, fiecare dintre ele continand cate o mana de pamant din cele 11 regiuni olandeze, iar cea de a doisprezecea din Indonezia.
6.Palatul Regal
Palatul Regal, un exemplu de arhitectura clasica olandeza, a fost proiectat de Jacob van Campen si construit intre anii 1648 si 1655. Construit pe 13659 de pile, necesare pentru a creea o baza solida pe pamantul mlastinos, a fost initial construit pentru a inlocui fosta primarie, care fusese distrusa complet intr-un incendiu. Louis Bonaparte, fratele lui Napoleon, l-a transformat in palat regal in 1808, cand el a devenit rege al Olandei, chiar daca a abdicat dupa doar 2 ani. Aspectul simplu al fatadelor este ceea ce il impresioneaza pe vizitator in primul moment. Are 4 randuri de ferestre, deasupra carora se afla un fronton triunghiular ce contine sculpturi ale lui Artus Quellijn cel Tanar, un artist din Antwerp. Statuile reprezinta orasul Amsterdam inconjurat de Neptun si alte creaturi marine mitice, incluzand nimfe si tritoni care aduc un omagiu bogatiei si puterii marii. Exteriorul armonios al palatului este completat de un turn octogonal si o cupola. Pe cat este de simplu la exterior pe atat este de bogat ornamentat in interior, interior ce a fost lucrat, printre altii de catre Ferdinand Bol, un elev al lui Rembrandt, Gover Flinck si Sijmen Bosboom, iar cea mai mare parte a sculpturii a fost realizata de catre Rombout Verhulst.
