Geografia continentelor-diferentieri regionale

Geografia continentelor-diferentieri regionale

I.   Introducere in problematica diferentierilor regionale

II.     Noile abordari ale geografiei continentelor

III.   Diferentieri regionale pe continente:

a) Asia

b) Africa  Spatiul Afro-asiatic

c) Americile

Geografia continentelor este o geografie a unor spatii delimitate continental, delimitate pe structuri terestre dintre ape, mari si oceane.

Apare o armonie de abordare: cauza-efect, simplu-complex, local/regional-continental care sunt demersuri specifice geografiei regionale.

Plecand de la aceasta legatura simplitatea analizelor in geografia regionala pe spatii clar definite, fie administrative,fie definite clar pe limite de tarm, nu face decat sa angajeze viitoare supozitii si intrebari cum ar fi: Intradevar lumea africana se rezuma la continentul african?Lumea asiatica se rezuma la continentul asiatic?Lumea americana inseamna doar America de Nord?etc

A transla de la ideea de continent spre cea de lume se pare ca nu e suficient cu atat mai mult cu cat continentele sunt in fond dincolo de configuratia lor fizica piloni, suporturi pentru populatie, peisaje, configuratii economice care deseori le depasesc limitele fizice:

- legaturile care exista intre continente sunt multiple;

- legaturile care pot aparea intre continente apropiate fizic (lipite chiar-Eurasia) confirma depasirea acestor granite fizice, de multe ori conventionale;

- legatura genetico-evolutiva complexa dintre continentale, dintre decupajele continentale, determina formarea de ansambluri supracontinetale a unor "lumi" destul de omogene functional ca ele sa poata fi considerate parti, diviziuni de ansambluri regionale terestre de prim rang;

- globalizarea ca un demers socio-economic firesc al lumii contemporane, ca un dat al unei economii mondiale;
- specificitatea spatiului de unde rezulta diferentieri regionale;

Realitatea a demonstrat in timp ca sub umbrela generoasa a geografiei regionale s-au regasit sisteme stiintifice, sociale, politice, economice care si-au ancorat obiectul de studiu in ansambluri regionale, in regiuni, in spatii continentale, si-au ancorat acea maniera de a lucra plecand de la suport (continent). Astfel exista foarte multe ansambluri regionale economice (NAFTA, MERCOSUR, CEFTA, CSI,etc.) care depasesc deseori granitele unui continent, sau care trateaza partial un continent ele functionand pe baza de interese. Exista ansambluri politice si economice care au de-a face cu regionalizari deosebite (U.E.) ,dar si ansambluri para sau transcontinentale, militare si politice (NATO) care nu are de-a face cu spatii strict continentale in sine dar care transleaza un spatiu comun Atlanticului, Pacificului (structuri transpacifice, transatlantice,circumpacifice).

In concluzie trebuie sa retinem ca in acest ansamblu terestru al globalizarii se regasesc substructuri a caror desfasurare regionala depaseste cu mult doar impresia fizica , doar coordonatele fizico-geografice, considerate alta data fundamentale.

Exista trasaturi fizico-geografice specifice anumitor continente care domina spatial (deserturile africane ) , dar si trasaturi fizice care trec dincolo de limitele dintre continente ,unindu-le astfel (lantul alpino-carpato-himalayan); cordiliera americana si lantul andin cu peste 10.000 de km lungime si care uneste doua subcontinente . Toate elementele fizico-geografice s-au format in legatura cu alte elemente fizico-geografice ale continentelor si au caracteristici care depasesc in manifestarea lor limitele conventionale ale continentelor considerate traditionale.

Asadar asistam fizico-geografic la o reconturare printr-o cunoastere mai buna a continentelor, a limitelor, a dimensiunilor reale, valabile, specifice ansamblurilor regionale.

Geografia regionala de astazi vorbeste tot mai mult de spatiul geografic arab (lumea araba) care ocupa un spatiu de la vest de Indus (in Pakistan), cuprinzand toata Asia de SV si pana in Mauritania sau se vorbeste tot mai mult de un spatiu transatlantic dus dincolo de centrul Europei spre vest si cuprinzand si America de Nord; se vorbeste si de existenta unei luni anglofone si francofone americane,asa cum se vorbeste si de un spatiu transcontinental latino-american.

Deopotriva se discuta despre Asia Musonica care inseamna o parte a estului, sud-estului si sudului, se vorbeste despre o Asie Siberiana , despre una gobiana, dar si despre un teritoriu complex a Extremului Orient , a Asiei de Est. Nu se exclude nimic ramanand deseori in contururi foarte ample o lume sudica a emisferei sudice extreme temperate (Argentina, Chile, Australia,Africa de Sud). Astfel prin analogii geografice , printr-o logica a evolutiei ansamblurilor, printr-un demers politico-economic actual, asistam la descompuneri ale traditionalismului actual recompuneri in alte tipuri de ansambluri continentale. Deci nu e simplu sa repunctam o geografie regionala, sa reconfiguram spatiul terestru.

Lumea Araba sau Ansamblul regional transcontinental

corespunzator Africii de Nord si Asiei de Sud-Vest.

Definita apriori Lumea Araba pentru ca nu cuprinde doar populatie araba. Elementele definitorii ca si cuvintele cheie se leaga atat de coordonatele fizico-geografice (desert,ariditate) cat si socio-economice ,respectiv populatia dominant araba, islamica, resurse de hidrocarburi dar si discrepante economico-sociale. Ideea ca diferente regionale ale acestui ansamblu dintre Indus si Mauritania, dintre Mediterana si Sahel, Pamir si Oceanul Indian pornesc de la urmatoarele coordonate:

1.-dominant podis in vest ;

-dominant podisuri inconjurate de munti in est si centru;

2.-nuclee orogenice foarte vechi,peneplenizate, aplatizate (in Sahara) EX: Tassili N'Djer, Hoggar;

-munti care formeaza "cununi" ce delimiteaza podisuri inalte sau izolate si lanturi dominant alpine (Iran, Irak, Afganistan -Zagros, Mekran, Suleiman).

Evident ca aceasta diferentiere legata de apartenenta la vechi scuturi (Arabia+Sahara) si apartenenta la sistemul alpin in unitati pontice (Mesopotamia, Anatolia), fac ca diferentele regionale sa fie relativ usor de conturat in cadrul acestui ansamblu regional.

Avem de-a face cu doua structuri:

a) o structura sudica compusa din Arabia si Sahara

b) o structura nord-estica care apartine sistemului himalayan, alpin si care inseamna podisuri interne separate de munti alcatuiti dintr-o dubla amploare a peisajului geografic intern sau extern.

Aceasta fractura care exista in Marea Rosie imparte in doua structuri , una sudica a lumii fizice arabe, care este de fapt un imens sant tectonic, un graben umplut cu apa, si care se continua cu riftul est-african care incepe din Siria.

Rezulta un element foarte important pentru ansamblul Africii:

-este un bloc foarte rigid si astazi si un scut geologic imens.

Africa nu a mai putut fi cutata din Paleozoic decat marginal si a fost doar sparta, crapata din ea desprinzandu-se fragmente ce au migrat prin marele fenomen al translatiei continentale desprinzandu-se din Africa de azi atunci cand era nucleul Gondwanei.

Arabia a fost o parte a blocului african rupt in cretacic peo fisura ce ar corespunde azi Marii Rosii. Partea sudica a acestui decupaj regional de ansamblu corespunde Africii de Nord si Asiei de Sud-Vest ere coerenta , are logica, Arabia si Sahara apartinand aceluiasi tip dominant de peisaj si genetico-evolutiv.

Sunt numeroase argumente conform carora peisajele geografice nord-africane sau vest asiatice au fost unite, au fost legate, sudate.

Nordul acestui decupaj cuprinzand Asia Mica, unitatea iraniana , generat in fond de impingerea in mezozoic a blocului african spre nord si cutarea sedimentelor din geosinclinalul Thetigs.

Subunitatea Asiei de SV aceasta corespunde in principal unui areal de tranzitie intre Europa si Africa ,Europa si Asia Centrala , Africa si Asia Centrala. Se desfasoara  sub forma unui aliniament dublat pe directia VNV-ESE. Armenia, Anatolia, Iran formeaza o triada de regiuni. Asocierea de lanturi care se strang in noduri, armean si pamir si lanturi convergente lor intre care se afla podisuri uscate. S-au creat in felul acesta trei structuri majore: Anatolia (Asia Mica), Iran la est de nodul armean intre Caspica si Golful Persic si Mesopotamia la sud de nodul armean intr-o campie de avanfosa.

Asia Mica , una din peninsulele importante ale continentului asiatic, a fost legata premezozoic printr-o serie de lanturi de munti de restul Europei Sudice si Sud-Estice. Cele doua lanturi de munti Pontici si Taurus unesc o structura care se continua in muntii Pindului si Dinarici.

Asia Mica ca si Peninsula Arabia reprezinta o prelunngire a unui continent ca rezultanta a unei geologii fracturate, a unei geologii cu rezultant in bazine marine (M. Egee) si in munti scufundati in aceste bazine. Nu intamplator amintim de aceasta secventa, o zona labila, activa seismic.

Asia Mica sau subunitatea anatoliana reprezinta ea insasi o subunitate cu diferente importante intre partea centrala de podis si aria marginala de munti cutati, inalti,asimetric dezvoltati in nordul si sudul peninsulei.

Diferentieri regionale in Asia Mica:

Campia Izmirului si Podisul Izmirului reprezinta partea cea mai vestica a peninsulei dominata de un peisaj colinar si de campie , cea mai mediterana secventa a Turciei de azi cu mari suprafete cultivate cu plante mediteraneene (maslin, vita de vie) beneficiind de un climat mediteraneean cu doua localitati care domina economic:Izmir si Bursa.Este leagan al marilor civilizatii (Troia).

Podisul Anatoliei si Podisul Ankarei este regiunea izolata relativ din cadrul peninsulei Asia Mica prelungita spre NV spre Marmara prin areale colinare si montane, traversata in zona centrala de p serie de rauri unele enoreice chiar sau cu vai foarte puternic sculptate, adancite intr-un sedimentar cutat mezozoic (Meandros) cu peisaje in sine diferite , forestiere, stepe aride in zonele mai joase spre Armenia , Kurdistan. Peisajul mediteraneean se schimba, este inlocuit de peisajul arid si semiarid puternic continentalizat al Anatoliei.

Muntii Taurus si Pontici la peste 3000 de metri au ghetari, zapezi abundente, asa se explica de ce Tigrul si Eufratul care izvorasc din Podisul Armeniei au ape bogate capabile sa traverseze Mesopotamia si Babilonia.

Cele doua capitale economice ale Turciei, Ankara si Istambul completeaza imaginea unui spatiu geografic deosebit de restul Asiei.

Istambul reprezinta cea mai mare metropola a Turciei, a fost capitala Bizantului si este singura metropola intinsa pe doua continente de-o parte si de alta a Bosforului , fiind totodata si cel mai complex nod economic, portuar, comercial si cultural al Turciei.Turcia are 23000 km² pe teritoriul Europei.

Una din cele mai complexe regiuni o reprezinta Caucazul, Transcaucazia si Ciscaucazia, zona de contact intre Asia si Europa, zona foarte complexa de trecere in lumi diferite.

Structura de ansamblu a cordilierei desfasurate de intre Marea Egee si Marea Chinei de Est si de Sud cuprinde existenta celor trei noduri foarte importante Armenia, Pamir si est-himalayan. Intre aceste noduri se dezvolta lanturi de munti si intre care astazi sunt prinse podisuri, practic resturi de blocuri incomplet mestecate de cordiliera alpina. Armenia este in sine in interiorul nodului cu acelasi nume si este o ingemanare de structuri de podis si munti, vai tectonizate si lacuri tectonice. Aragat si Ararat sunt masive cu un foarte important accent evolutiv, dinamic,seismic,vulcanic si legendar (Arca lui Noe).

Armenia reprezinta un castel de ape pentru Asia Sud-Vestica de aici izvorand Rionul si Cura , Tigrul si Eufratul , cle mai mari fluvii mesopotamiene.

Spe sud desprinse din Nodul Armean se desfasoara pe doua directii usor diferite doua lanturi importante : Zagros spre Sud , marginind prin abrupt tectonic Campia Mesopotamiei, si Elburs spre Nord paralel cu tamul Caspicii, lanturi alpine de 4000-5000 de metri care separa zona joasa a Asiei Centrale si zona joasa a Mesopotamiei de Podisul Iranian Central. Observand cu alte cuvinte o structura asemanatoare cu aceea din cuprinsul Anatoliei si Ankarei, podisuri interne.

Podisul Iranian este ferit de oricare influente dinspre Oceanul Indian sau Golful Persic de dublura lantului Zagros , de Makran si Khurud . Rezulta un blocaj a circulatiei exterioare spre interior si o dominare a circulatiei astfel ca este un climat puternic continentalizat. In interior deserturi si semideserturi , Podisul Iranian, Podisul Lut, sunt expresii foarte clare a unui climat subtropical arid si semiarid .Coordonata principala de diferentiere dintre exteriorul si interiorul unitatii iraniene reprezinta gradul de continentalism. Afganistanul si Iranul impart aceasta unitate in doua . Iranul este o forta a Asiei de SV legata de petrol si centre industriale (Teheran) pe cand in Afganistan domina inca economia agricola, cresterea animalelor si culturi traditionale (mac).

Arabia este cea mai mare peninsula a Asiei cu peste 2,5 milioane km². Este delimitata de un tarm rectiliniu spre Levant, Istmul Suez, Marea Rosie intr-un sant tectonic , un tarm rectiliniu spre Oceanul Indian si Marea Arabiei , un golf prelungit intr-o campie , Campia Mesopotamiei, Golful Persic si Golful Oman, cu un profil foarte clar asimetric respectiv partea dinspre vest mai inaltata si dinspre est est mai joasa , corespunzand unei imense cueste care e proiectata sub orogenul Zagros spre est si care are flancurile inaltate ca si muntii Nubiei din Egipt si Sudan.

Cu alte cuvinte este o zona cuprinsa intre blocul african la vest si structuri alpine de la Est din Zagros. In interiorul ei regasim doua tipuri de peisaje deosebite: montan -marginal si desertic sau campie mlastinoasa. Cel montan marginal este format din lanturi prelungi din care mentionam Assir si Hedjaz iar deserturile sunt formate din Rub Al Khali, Nefud, Dahna. Rub al Khali este format din podisuri pietroase, Dahna din clumi montane greu de traversat , Nefud are diferentieri importante altitudinale si peisagistice intre est si vest.

Campia Mesopotamiei este impartita in doua: partea nordica este mai inalta, partea sudica intre Tigru si Eufrat e joasa si mlastinoasa. Aceasta diferenta uriasa intre secventa vestica a peninsulei (Kwait, E.A.U) si cea estica (Irak) a insemnat de fapt o asociere din peisaje diferite: fertil in Mesopotamia , accesibil, mai dens populat si arid, desertic din Pen. Arabia.

O dinamica importanta este cea a populatiei. Atat in Irak cat si in Arabia Saudita au fost si sunt nomazi care o face accesibila comparatiilor cu Sahara (beduinii, arabii, penduleaza cu avutul lor in cautarea pasunilor). In schimb lumea irakiana, mesopotamiana a actionat,evolueaza si functioneaza mai ales pe centralitatea comunitatilor NS intre Irak-arabi (S) si Babilonia (N) si mai putin pe o coordonata est-vest.

Peninsula Arabia prezinta doua dimensiuni de diferentiere:

a subunitatii externe montane si de campie;

a subunitatii interne a podisurilor si unitatilor desertice cu un climat arid;

- amplitudini termice in ciclul diurn ridicat

- absenta, inconsistenta, regimul precipitatiilor fluctuant

Desert - nu inseamna absenta vegetatiei (ierburi xerofitice)

- nu exista desert absolut

Secventa externa a unitatii arabice cuprinde o zona a Levantului (Siria, Liban, Israel, Iordania). Avem de-a face cu o fasie ingusta de nuanta mediteraneeana umeda pe litoral pana in prejma unitatii montane din vest unde domina un graben spre est.

Galileea, Marea Moarta, valea Iordanului reprezinta aceasta arie foarte ingusta intre cordiliera estica si vestica. Africa este separata accidental tectonic de Asia ceea ce este la vest de Marea Rosie (Sahara) si la est (Arabia) seamana foarte mult la nivelul peisajului geografic (oaza, petrol, nomadism).

Africa de Nord este o regiune etalon a Africii datorita :

Africa prin excelenta este un continent al climatelor calde ;cea mai mare parte a continentului (peste 80%) este cuprinsa intre climatele tropicale alternante, permanent umede sau desertice.

Africa reprezinta un continent dezvoltat disproportionat (partea nordica reprezinta o zona puternic continentalizata de peste 5000 de km in longitudine E-V comparativ cu Africa Vestica si Centrala care se delimiteaza pe 2000 de km. Aceasta pozitionare pe tropic a Africii de N determina o extindere deosebita a climatului continentalizat, arid cu atat mai mult cu cat spre est nu exista o influenta sau o posibilitate de influentare climatica moderatoare ci dimpotriva asistam la influente venite dinspre Arabia , foarte putin mai umede sau chiar uscate.Rezulta existenta unui bloc continetal masiv, impresionant de fapt desfasurat de o parte si de alta a Marii Rosii cvasiunitar intre Mauritania si Kwait cu acelasi tip de peisaj: caracterul continental al climatului tropical a favorizat foarte mult aridizarea.

Desertul este o consecinta a climatului, nu este o forma de vegetatie ci este mai degraba un tip de clima. Acest lucru este posibil datorita caracterului descendent dominant al maselor de aer din regiunea tropicala. Daca ele au un caracter dominant descendent inseamna ca au o capacitate limitata de a fi incarcate cu vapori de apa. Se formeaza anticicloni dinamici in zona desertica care favorizeaza o miscare preponderent centrifuga de tipul alizeelor dinspre interiorul podisului nord-african spre exterior impiedicand astfel circulatia atlantica spre interior.

Ce inseamna Sahara?

Sahara este un podis presarat cu munti , o regiune geografica foarte complexa in care domina sistemele morfoclimatice, desertice, caracterizate prin reliefuri desertice , expresie a coroziunii, dezagregarilor pe ciclul diurn cu amplitudini foarte mari (+70°C, -2°C). Pietrele se crapa in desert din acest joc termic impresionant cu atat mai mult cu cat rocile sunt mai dure.

Sahara este o piedica in calea cunoasterii continentului, iar potecile, drumurile transsahariene sunt importante pentru ca ele au permis accesul din oaza in oaza. Oazele sahariene au doua surse: una fie din interceptarea suprafetei freatice sau oazele au fost depresiuni nascute antropic atata timp cat nomazii arabi ai desertului incercau sa se protejeze de furtuni adapostindu-se in zone cu apa si vegetatie adecvata (palmieri) fie au construit pesteri si garduri de protectie pentru furtuni din nuiele in spatele carora se formau dune.

Surse de apa se leaga se leaga de un canal subteran prin care apa era adusa de la distante foarte mari si care generau puturi de tip "noria" si apa venea prin canale sapate de orizonturi de gresii.Sahara este o insiruire de izvoare perfect cunoscute .

Bibliografie selectiva:

1.Rusu E, Harjoaba I, Geografia continentelor. Africa ,Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995;

2.Garbacea V,Africa.Geografie fizica, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,1964;

Africa are doua dimensiuni foarte importante:

conditii climatice specifice: continent fierbinte, de climat cald;

continent cu o anumita specificitate a populatiei in N fata de S.

Plecand de la aceste dimensiuni ajungem la intrebarea : In ce masura Sahara este o regiune etalon a Africii? E reprezentativa si de ce? Pentru ca Sahara prin caracteristic este unul din cele mai importante deserturi terestre (8 mil. Km² de peisaj subordonat ariditatii). Sahara confirma prin peisaj acea particularitate a Africii de a fi asociata scutului vechi african, parte a Gondwanei, de ai accentua masivitatea deosebita. Aceasta dimensionare exceptionala, aceasta valoare fantastica a facut sa ne gandim ce reprezinta masivitatea.

Masivitatea este favorizata de o serie de conditionari si are o serie de consecinte geografice. Sahara da acest ton al masivitatii.

Masivitatea o asociem accesibilitatii reduse, dominarii peisajului din jur, dominarii chiar a unui spatiu continental, prin suita de caracteristici.

Masivitatea este deteriminata de :

-structura geologica

-rigidizare timpurie

-particularitati geomorfologice

Consecinte ale masivitatii:

-Sahara este o particularitate tipica

-Riftul est african este o particularitate rezultata tot din masivitate

-depresiuni tectonice

Masivitatea Africii:

Africa a avut o evolutie paleogeografica, o evolutie a structurilor geologice, legat de supercontinentul Gondwana, de formarea placii africane si a Bazinului Atlantic.

Aceasta a facut ca geologii sa se intrebe post acceptarii teoriei tectonice globale, prin suita de dovezi terestre si marine, daca si pe teritoriul african, sunt marturii geologice ale vechimii Terrei. Sa-si puna intrebari daca nu cumva printre cele mai vechi uscaturi terestre nu se situeaza chiar Aftica?

Plecand de la aceasta idee, descoperirile geologice au demonstrat ca exista formatiuni geologice deosebit de vechi, care au ramas "la zi" fara a fi acoperite de sedimentar marin.

Structura geologica:

Istoria geologica a Africii a inceput acum mai bine de 700 milioane de ani cand se individualizeaza ca entitate teritoriala corespunzatoare placii africane. Ulterior se vor demonstra ca inima Gondwanei este Africa. Nu a fost greu de demostrat ca evidentele aratau un paradox geologic. Structurile foarte vechi cutate cu sute de milioane de ani in urma(sfarsitul precambrianului si inceputul paleozoicului) , aflate la zi si fragmente din continent care s-au rupt si au migrat in deriva continentala ca o consecinta a fragmentarii Gondwanei. Fragmente din scutul african: Arabia, India, Antarctica, Madagascar si scutul brazilian.

Africa este un continent cu o mare stabilitate deoarece celelalte placi tectonice Euroasiatica, americana s-au miscat, au migrat fata de Africa.

Rupturile s-au facut pe linii de falii intre nucleu si fragmente desprinse , dovada fiind riftul est african care este o vale profunda de 6000 de km din Mozambic pana in Siria si care are un contur si o directie foarte precise, aproape rectilinii. Rezulta ideea ca Africa are un astfel de contur foarte clar si nu exista continent care sa aiba un contur cu atat de putine golfuri si peninsule cum are Africa.

Consecinta statutului de continent nucleu , de continent scut cu derivari in forma, in contur precis, rectiliniu, cu consecinta in evolutia de ansamblu ulterioara si deriva Africii pe meridian.

E de retinut ca Africa s-a spart postdevonian in fragmente si nu s-a mai cutat paleo,mezo si neozoic ca celelalte continente.Doar in Australia mai gasim o situatie asemanatoare. 87% din suprafata continentului este scut (scut= structura de cratogen, foarte rigida, care nu mai poate fi cutata decat marginal).

Africa este intr-o astfel de structura. Ridigizarea continentului a facut ca tot ceea ce reprezenta forma de relief preexistenta platformei de azi sa fi fost stearsa (nivelata), peneplenizata, erodata, dominant subaerian.

Altitudinea medie a reliefului este de 750 m. Masivitatea apare ca o consecinta a faptului ca continentul este greoi, fara o suplete de tip european, prin structuri noi, un dominant podis, inalt, un podis masiv.

Aceasta masivitate a continentului este o consecinta a uniformitatii relative ceea ce face ca pe ansamblu continental sa judecam peisajele bioclimatice prin prisma lipsei de bariere majore dintr-o zona si alta.

Africa-joasa-sahariana

-inalta-subsahariana

Diversitatea peisajului poate sa accentueze o anumita caracteristica de functionalitate a masivitatii.Africa poate fi usor de creionat: un continent pe doua emisfere, una nordica desfasurata dominant E-V si una sudica desfasurata dominant N-S.

In realitate Africa a evoluat unitar pe tot parcursul mezozoicului si neozoicului. Atunci se lipeau blocuri si scuturi locale, regionale, zimbabwean, saharian si se sudau aceste scuturi.

Se cunosc argumente structurale care se demonstreaza ca intre golful Guineei si Sidra a existat o fosa care s-a estompat. Ori un astfel de comportament evolutiv de de fisurari si nu de cutari este specific unei unitati platformice de scut . Rezulta unitate, masivitate, omogenitate. Rezulta faptul ca Africa isi dezvolta rigiditatea si relativa omogenitate ca podis pe fondul manifestarilor unui comportament geologic de scut.

Riftul est-african este o dovada prin prezenta lui, ca o zona devenita rigida ca Africa in timp (geologic), nu se va mai cuta si nu se va mai plia ci doar desira marginal.

Tensiunile care apar in scut, in zonele adiacente rigide, au favorizat astfel de colapsuri tectonice.

Africa are po succesiune de depresiuni tectonice uriase, de-a lungul intregii suprafete a scutului african. Este o consecinta a existentei unor prabusiri tectonice, colapsuri tectonice in perioada paleozoica, care au un rol foarte important in evolutia retelei hidrografice africane. Aceasta trasatura generata de distributia retelei hidrografice actuale are doua conditionari:

distributia este consecinta climatului

reteaua si distributia ei este o consecinta a unei morfostructuri continentale de ansamblu.

Depresiunile uriase, Congo, Ciad, Niger, Kalahari, Nilul Superior, sunt raportari de suprafete pentru bazine hidrografice majore: Congo, Niger, Zambezi si Nil.

O caracterizare a continentului nu poate exclude aceasa dubla conditionare bioclimatica si anume ariditate sau exces pluviometric. Ariditatea determina suprafete areice, excesul pluviometric determina exoreice. Nu trebuie inteles ca este un regim hidrologic al retelei conditionat numai de pluviozitate.Sunt zone in care putem asista la o intarziere de manifestare a apelor mari fata de perioada ploioasa. Asa dupa cum putem inregistra situatia in care un bazin hidrografic este dispus in doua zone climatice preluand cate ceva din regimul pluviometric specific. Plecand de la a doua idee, concluzia este ca reteaua hidrografica a evoluat in legatura cu circumscrierea bazinelor in aceste spatii mai joase fata de platou. Marginile continentului accentueaza masivitatea, pe de alta parte interiorul este presarat cu uriase sineclize (depresiuni).

Pe fundul acestor depresiuni sunt acumulari de formatiuni sedimentare (carbuni, diamante minereuri). Sedimentarul depus in depresiuni s-a format prin erosarea, sculptarea vechilor masive precambriene in conditiile modelarii subaeriene. Astfel ca Africa este continentul cu cea mai intensa modelare subaeriana.

Sunt formatiuni sedimentare lacustre care le acopera partial si demonstreaza ca reteaua hidrografica din Africa s-a conturat intr-un timp geologic foarte indepartat in legatura cu lacurile si zonele endoreice care le presupuneau ele.

Lacul Ciad este un lac endoreic (fara legatura cu Oceanul Planetar).

In ce masura evolutia paleogeografica a Africii a conturat bazine exoreice de azi si endoreice de alta data?

Ipoteza 1: in depresiuni raurile care convergeau au generat lacuri (ex. in Depresiunea Niger exista lacul Arounne (mlastina Macina)., in Nilul Superior exista Lacul Sudd (depresiunea Bahr El Ghaza-mlastinile Sudd), Ciad- Lacul Ciad singurul lac endoreic din toata structura africana., depresiunea Kalahari-exista Lacul Etosha.

La un moment dat depresiunea putea sa se fi umplut cu apa rezultand un lac destul de adanc. In aceasta ipoteza, iesirea retelei din depresiunea s-a facut prin actiune epigenetica asupra pragurilor marginale fiecarei depresiuni. Reteaua continua sa sape, avansand spre ocean in pofida faptului ca dadea de roci mai dure.

In cursul Nilului sunt sapte cataracte care dovedesc acest traseu spre Marea Mediterana in pofida rocilor nubiene dur.

Ipoteza 2:urmareste faptul ca lacurile nu au avut un nivel atat de mare care sa de-a peste praguri, incat reteaua hidrografica sa debordeze peste pragurile marginale. Pragurile, rimurile marginale au putut fi sparte rezultand defilee ca in cazul Defileului Congo la iesirea spre ocean care confirma ca a existat un curs prealabil al acelui fluviu in ciuda inaltarilor tectonice a marginilor continentului.

Continentul african ca scut, arie foarte rigida a suferit si flexari marginale, inaltari tectonice, toata partea sudica a Africii fiind o bordura continua intre gura Nigerului pana in Somalia.

Analiza evolutiei retelei hidrografice a Africii arata ca rolul deosebit al scutului in raport cu peisajul actual.

Rezulta un element interesant si anume toata reteaua hidrografica a fost conditionata de aceste miscari epigenetice si de evolutia peisajului geografic african. Nilul izvoraste din Podisul Foutat D'jalon si se varsa printr-o delta in Golful Guineei dupa ce face un ocol parca intalnindu-se cu Sahara si sparge pragul Guineei Superioare. Nigerul a avut initial un curs pana in depresiunea Marina.

Congo este cel mai mare fluviu de pe Glob in functie de debitul de aluviuni (40.000 m³/s).

Analiza retelei hidrografice permite intelegerea urmatoarelor argumente vis-a-vis de accesibilitatea Africii:

1. Africa prin masivitatea ei, cu desert blocat in Nord aproape a interzis accesul europenilor in interior pana la sfarsitul secolului 19.

Masivitatea si accesibilitatea sunt doua aspecte forte importante ale Africii. Continentul a fost pentru europenii Lumii Vechi un continent inaccesibil, greu de traversat, fie prin Sahara, fie prin praguri si cascade pe fluvii. Traversarea lor la sfarsitul secolului 19 a permis descoperirea lumii lor inaccesibile pana atunci. Africa inseamna resurse bogate. Resursele foarte vechi (sfarsitul secolului 19-20) au facut  ca Africa sa se imparta intre imperii: Africa francofona, Anglofona (Guineei superioare), germano-olandezo-engleza (Africa de Sud), portugheza (Angola), britanica-egipteana-sudaneza, etc.

Africa=lemn pretios, cu o valoare deosebita prin calitati de duritate (abanos, teck, akaju)

=produse agricole comerciale (cafea, cacao, arahide, banane, ananas, citrice)

=culturi de plantatii pentru comert

=metale pretioase (aur, argint, diamante)

Alta caracteristica importanta este aceea ca sunt foarte intinse suprafetele de peneplenare, Pod. Shaba, Tanzaniano-Kenian, al Guineei Superioare, au la partea superioara astfel de suprafete.

Ele contrasteaza cu sedimentarul din depresiuni , asa numitul sedimentar caru si care formeaza evident un contrast si morfologic nu numai structural si geologic.

Ideea este ca masivitatea are si o serie de consecinte : cele mai importante fiind de natura bio-pedo-climatica si geomorfologica:

-zone de climat arid, desertic extins pe suprafata de 10 milioane km² si in care se dezvolta un anumit tip de sistem morfo-climatic, un climat care favorizeaza foarte clar o reflectare in morfologie prin hamade, erguri, scoarta de alterare specifice Saharei.

-aceeasi climat favorizeaza si anumite forme de viata umana specifice desertului, Tibu, Toaregi, prind nomadism in special, au aceasta abilitate de a se adapta unui tip de climat saharian, desertic prin modul de a se hrani, prin cautarea continua a surselor de apa, printr-o civilizatie a supravietuirii in desert.

Este imperios necesar sa judecam ca fiecare climat excesiv terestru a generat un anumit mod de viata , adaptat prin agricultura, circulatie.

Africa are doua tipuri de structuri majore: arabo-berber si arabe in Nord si bantu la Sud de Sahara. Si in celelalte climate de tip intertropical umed, populatiile apeleaza la moduri de viata adaptate acelor conditii. Fie inseamna vanatoare, cules, pescuit fie de agricultori, fie de cultivatori dar pe un fundal al adaptarii la conditiile respective.

Kralul tanzanian este acea structura de organizare a satului sau sistemul de agricultura itineranta a citemene-urilor cu o succesiune de parcele castigate prin defrisare la intervale de cativa ani prin recastigarea de noi terenuri pentru ca cele anterioare saau degradat prin suprafolosire.

Analiza zonelor de clima este foarte importanta prin prisma factorilor naturali specifici continentului si prin perspectiva factorilor perturbatori a unei dispozitii asa-yis normale a unei zone de clima. Astfel se cunoaste ca zonele de clima calda sunt impartite traditional astfel:

-clima ecuatoriala -0° -5° N

-0° -5° S

-clima subecuatoriala- 5° -12° N si S

-clima tropicala- 12° -30° N si S

-clima mediteraneean-subtropicala.-30° -40°

Africa nu este impartita intr-o suita de zone dispuse matematic ci exista climate diferite aspect confirmat de peisajul acestor regiuni.

Cea mai mare parte a Africii nu este vegetatie forestiera ci este ierboasa, savane mozaic si savane-parc. Este o vegetatie legata foarte mult de ceea ce reprezinta un climat alternant .

Africa are trei tipuri mari de climate:

1. climat permanent (tropical, intertropical, subtropical)
2. climat umed sau uscat
3. climat alternant (tropical, intertropical si subtropical) si semialternant (intertropical).

Africa este un continent fierbinte . Ceea ce diferentiaza peisajele o reprezinta precipitatiile.

La nivelul verii emisferei ploua la N de Ecuator si in timpul iernii batand alizeul dinspre desert este uscaciune. In iarna australa nu ploua, ploua in vara boreala si invers.

Climatul alternant=ploua postechinoctial (echinoct-greaca=egalitate).

-fluxurile ecuatoriale din vest care inlocuiesc calmele ecuatoriale miscand puternic aerul si aducand ploi. Ploile trebuie sa fie de la vest la est sau cu accentuari pe coastele vestice.

La nivelul verii boreale alizeele si curentii de aer inainteaza spre N si iarna boreala alizeele imping marginea nordica spre sud.

Aceste fluxuri pot explica dinamica peisajelor africane. Masivitatea face ca Africa sa fie elongata pe latitudine si longitudine si face sa asistam la o diferentiere a climatelor in ciclul anual, dar este clar ca nu doar conventiei termice i se poate reprosa.

1.Guineea Superioara, vestul masivului Camerun, nordul depresiunii Congo functioneaza clar ca areale cu un climat permanent umed pentru ca cele doua fluxuri se suprapun ca areal. In schimb depresiunile de la nord de Ecuator, Macina, Sudd, Ciad, au acea alternanta a sezoanelor prin actiunea diferita a Westerlize-ului.

2.La sud de Ecuator si la est de rift, masivul Mirunga, Mucinga si Mitumba opresc actiunile westerlize-ului spre vest facand ca spatiul tanzanian sa aibe un climat alternant, iar in sudul depresiunii Congo (Pod. Shaba) sa ploua doar atunci cand este westerlize-ul de vara boreala sau iarna australa.

Climatul permanent umed-Rain forest climated

Climatul permanent arid sau desertic oricare ar fi sezonul este maxim barometric tropical si bantuie alizeul si distantele pana la ocean.

Africa-este o lume a paradoxurilor care genereaza discrepante spatiale si sezoniere.

-este un continent care asociaza cel mai mare desert cu climat umed permanent

-un continent al dinamicilor sezoniere cu sau fara fluxuri ecuatoriale, subecuatoriale, alizee, privita vara este roscata, iarna arida.

-o duplicitate spatiala interesanta-Africa joasa, Africa inalta si Africa in trepte hipsometrice.

-o dubla fateta a economiei

-fie tari doarte dezvoltate economic, fie tari care au un potential economic formidabil (Nigeria).

-tari de contraste: Egipt, Libia cu litoral foarte dezvoltat

-tari care sunt dincolo de climatele de subzistenta (Rwanda, Burundi, Kenya).

-o Africa care isi cauta un destin economic diferit-nordul magrebian, arabo-berber, sudul bantu, negroid.

ASIA

Asia a putut fi legata in evolutia ei fie cu Europa fie cu Africa.Dar exista mari regiuni asiatice care au un statut cu totul aparte, specific. Aceasta specificitate este data fie de ceea ce reprezinta conditionarea fizico-geografica de ansamblu, fie ce reprezinta conditionarea in omogenitatea data de populatie. Ideal ar fi sa existe o personalitate regionala indusa fizic si socio-economic.

Asia Musonica, desi denumita pe fundalul bioclimatic specific inseeamna si cea mai mare densitate de populatie.

Asia centrala , tibetana, gobiana, caspiana are o dimensiune unitara, tot climatica si anume ariditatea. Pe acest fundal populatiile sunt sarace, dispersate. Siberia ca regiune foarte mare are si ea niste trasaturi ale omogenitatii regionale din considerente fizico-geografice.

Asia Centrala este desfasurata intre Marea Caspica si Marea Chinei de Est. Cei mai multi autori considera ca limita nordica ar fi Siberia iar sudica Himalaya, iar in est in zona podisului de loess, Hingganul Mare.

Ideea este ca diferentierile regionale aici se leaga mai ales de pozitia latitudinala in raport de extremitati , o Asie Centrala inalta separata de Gobi, Tibet si Himalaya. Masura de baza o reprezinta climatul generat de altitudine. Este o regiune putin populata, presarata cu multe deserturi; Kazalkum, Karakum, Gobi, Djungaria, Takla-Makan. 80% din teritoriu este subordonat ideii de arid. Aceasta trasatura este determinata evident de bariere hidrografice dar si de departarea de ocean a acestui ansamblu dintre Siberia si Himalaya. 30% din suprafata Asiei este ocupata de regiunea Asiei Centrale.

Unele deserturi sunt in zona temperata cu ierni aspre si viscole, geruri fantastice, altele sa aibe o influenta subtropicala ca pozitie. Dominanta biogeografic o reprezinta stepa sau stancaria goala cu o vegetatie de tundra ca in Tibet. Printre cele mai rare asociatii de vegetatii sunt padurile (Saian, Altai, Iablonovai).

Tibetul are 2,3 milioane km² fiind cel mai inalt podis de pe Glob.Este o provincie a izolarii, a distantelor enorme si reprezinta o succesiune de culmi montane orientate vest-est sau SV-NV, Nan-San fiind bine incadrat la sud de Himalaya, in V Nodul Pamir, E-Nodul Assam. Altitudinea Tibetului este de peste 3000 m, culmi de peste 4000m, se intalnesc in cuprinsul sau si depresiuni sau vai care intra adanc in podis.

Vaile formeaza culoare mai populate in aceasta provincie. Capitala Tibetului este in Lhasa in partea de sud. Pe acest fundal al altitudinii Tibetul are medii termice multianuale negative. Pe culme cele mai inalte se pot intalni ghetari, iar dominanta hidrografica nu sunt fluviile , cat lacurilemici , tectonice care cantoneaza apa in depresiuni de platou.

Pasunea este cea mai importanta bogatie pentru populatii. Pasunile fac ca turmele de yaki sa fie crescuti pentru tractiune si alimentatie. Vegetatia este saracacioasa si fauna salbatica (camila cu doua cocoase, vulpea tibetana, rozatoare).

Agricultura determina o clutura a plantelor extrem de adaptata, cu orz, mei, secara.

Asia Centrala mai joasa , cea a Podisului Gobi (maxim 1500m)este o uriasa depresiune tectonica, un bloc precambrian si paleozoic, peneplenizat, fragmentat, rupt. Apar un fel de golfuri secundare ale acestui podis cum ar fi Takla-Makan intre lanturile muntilor Tian-Shan, Djungariei intre lanturile Altai-Saian, Podisul Ordos intre Hinggan si Gobi.

Resurse foarte putine in Gobi, o vegetatie ce premite cresterea camilei, cailor, oilor. Trasatura de baza a acestei provincii inalte o reprezinta tectonica, endoreismul, ariditatea, izolarea,accesibilitatea modesta in interiorul regiunii.O retea hidrografica foarte saraca, lacuri endoreice ca in depresiunea Turanului.

SIBERIA

Siberia ocupa peste 2 milioane km² intre Muntii Ural si Peninsula Kamceatka si reprezinta una din regiunile cele mai putin ospitaliere dar si de accesibilitate. Siberia inseamna si o realtiva omogenitate peisagistica : paduri nesfasite de conifere , campii , silvotundra pe nord.

Siberia Inseamna si o unitate traversata de 3 mai fluvii terestre Obi,Enisei si Lena care impart Siberia in trei secvente: Campia Siberiei de Vest (Obi), Podisul Siberiei centrale la est de Enisei si Extremul Orient siberian la est de Lena.

Siberia a putut fi exploatata si este vis-a-vis de resurse de petrol dar si de minereuri de diamante,aur, argint,sau carbuni in muntii Baranga.

Este un caz tipic la nivel mondial cand fluviile provoaca inundatii datorita barajelor de sloiuri de gheta care se acumuleaza pe cursurile lor. Campiile joase devin mlastini (Campia joasa a Lenei). Primavara zapezile se topesc din amonte spre aval si se pot forma sloiuri impinse de curenti. Gerurile reprezinta o alta caracteristica importanta, anticiclonul siberian fiind centrat pe depresiunea Lenei.

Continentalismul accentuat favorizeaza decalaje termice importante intre sezoane si favorizeaza temperaturi foarte ridicate in sud in Campia Siberiei de Vest. Cea mai mare parte a Siberiei se incadreaza in climat temperat rece si subpolar. Partea nordica a Siberiei este dominata de permafrost. Pe acest fundal, tinut vast, bogat in resurse, totusi Siberia are cele 3 unitati care ii permit o diferentiere regionala importanta pentru ca avem de-a face cu o campie traversata de Obi cu Irtas, exista apoi la est cel mai mare fluviu siberian, Eniseiul cu un bazin asimetric.

Angara impreuna cu blocul tibetan formeaza nucleele vechi ale Laurasiei. Scuturile sudice au presat asupra scuturilor nordice incat sedimentarul care a fost prins a fost atat de cutat incat au rezultat munti precum Himalaya.

Cu toata vechimea acestor structuri geologice , ca si structurile de la vest de Lena au suferit inaltari tectonice exceptional de importante. Complicarea tectonica intervine atunci cand asociem 4 tipuri de structuri paleozoice cutate (Tian Shan, Pamir, Iablonovai, Stanovoi)sau mezozoice si care sunt orientate NS pe marginea Asiei de Est din regiunea nordica a Dejnevului pana in zona sudica a muntilor Chinei de Sud si structuri alpine, noi tinere care trebuie sa tina cont su de cele mezozoice si paleozoice.

Diferentierile regionale la nivelul Siberiei creionate vis-a-vis de pozitia in raport de fluvii si climat trebuie asociate cu sistemul montan complicat din sud (Altai, Saian, Iablonavai).

Asia Musonica-contactul cu Asia Centrala inalta este foarte clar.

-Himalaya opreste toate influentele musonice sa patrunda in Asia Centrala

-Muntii Suleiman sau Belucistan reprezinta limita de influenta a musonului.

Mausin=araba=sezon sau anotimp.

Ploua vara si iarna este seceta datorita anticiclonului siberian. Cu cat musonul intarzie cu atat secetele sunt mai prelungite.

Tot ce a insemnat peisajul montan este subordonat acestei descarcari de precipitatii doar 6 luni. Climatul a determinat o relativa uniformitate a agriculturii(orez,grau).

-Care sunt limitele Asiei Musonice?

-Care este specificul Asiei Musonice?
-Populatia Asiei Musonice.

Diferentierile regionale presupun analizele spatiale, teritoriale, in concordanta cu particularitatile peisajelor geografice din diferite areale si astfel gasirea pe de-o parte a sensurilor, vectorilor ce marcheaza diferentieri, precum si gasirea elementelor comune diferitelor regiuni terestre. Se constata ca exista o adevarata paradigma intre a cauta pe de-o parte cat mai mulre elemente comune pentru diferitele regiuni si astfel incadrarea lor intr-o structura tipologica de peisaje, regiuni in diferite spatii, dar pe de alta parte poate se subintelege ca obligatoriu va trebui, constant sa vedem care sunt factorii si apoi efectele care creioneaza diferite spatii geografice si tipuri de subspatii, de subteritorii ierarhizate.

Asia Musonica

Evident ca este un teritoriu incadrat intr-un spatiu de influenta climatica oceanica, tradusa prin alternante sezoniere a regimului si a valorilor de precipitatii. Pe fondul acesta exista o permeabilizare din punct de vedere bioclimatic pentru o agricultura complementara, foarte productiva, complementara sezonier ca tipuri de culturi, si alternanta deseori ca structura fondului funciar, predominand orezul si graul. Reulta ca prin aceste tipuri de conditionari noi descifram mecanismele de formare a unei regiuni in apropiere de tarmurile pacifice si ale Oceanului Indian care intra periodic sub influenta benefica a maselor umede oceanice.

De regula Asia Musonica cuprinde regiuni situate intre Peninsula Correa, Indochina cuprinzand si arhipelagurile estice ale Asiei, partial Nippon, Taiwan, Fillipine si extinzandu-se atat spre vest-pana la Hingganul Mare, pana in regiunea muntilor Chinei de Sud si Annam. Cuprinde si Manciuria si Marea Campie Chineza care este cel mai tipic areal musonic.

De ce Asia Musonica inregistreaza cele mai mari densitati terestre_

Pentru ca peste 1 miliard din populatia Terrei este cantonata in Asia Musonica, deoarece favorabilitatea naturala a diferitelor peisaje din zona a favorizat, dezvoltarea unei economii bazate pe agricultura cu cel putin doua recolte pe an. Inlaturarea efectelor negative ale secetelor prin irigatii apuput facilita o crestere de populatie bazata pe resurse alimentare constante.

Regiunile situate in vestul Asiei Musonice (Asia Siberiana dinspre NV, fie regiunea Pod. Gobi-podis de loess din cursurile superioare ale lui Chang Jiang si Huang He dar si o parte a regiunii Birmano-tibetane cu densitati de populatie sub 10 loc/km², a insemnat o presiune importanta de populare asupra unei regiuni favorabile.

Alti factori favorabili:-pozitia de poarta spre Asia dinspe Pacific (Japonia are simbolul o poarta si este denumita Tara Soarelui Rasare).

-statutul de tari riverane, de teritorii cu activitati legate de porturi, navigatie.

-artere hidrografice mari cu roluri importante, navigatie, irigatie, interconectare prin canale (Marele Canal Chinez).

- marile campii litorale (Marea Campie Chineza, Manciuriana, Osaka-Kobe, sudul Campiei Amurului) au soluri fertile pe loess deci productii agricole importante.

Printre cele mai puternice regiuni terestre , regiunea Asiei de Est, a Extremului Orient Asiatic si a Asiei Musonice reprezinta o arie recunoscuta si prin capacitatea de export, de dezvoltare, de puteri economice (China, Japonia, Coreea de Sud) etc.

Exista opinii conform carora o Asie Musonica nu se reduce doar la Asia de Est. Asia Musonica ar cuprinde de fapt tot teritoriul de la est de Indus pana la Himalaya si Tibet continuandu-se pe bordura blocului Sinic pana la nivelul bazinului Amurului. Intreg subcontinentul India , una din cele mai mari peninsule terestre , Indochina si Insulinda intra in Asia Musonica.

Argumente care invoca includerea Indiei si Indochinei in categoria Asiei Musonice:

1.Exista acelasi regim pluviometric ca si in Asia de Est. Este tot un climat musonic numai ca afecteaza doar o parte a Indiei (V si NV), o proiectare a musonului .Oceanul Indian pana spre Himalaya si ocoleste o parte a Indiei NV si a Pakistanului formand chiar desertul Thar in vecinatatea zonei afectate de muson.

Cel mai tipic areal de influenta musonica in India este Campia Gangelui prelungita spre Brahmaputra si depresiunea Asam in Bangladesh. Zona Pod. Deccan este afectata diferit de muson. Vestil mai inalt spre Gatii de Vest este mai puternic udata de ploile musonice fata de est.

2.Ppulatia Indiei, de aproximativ 1,2 miliarde de locuitori inseamna de fapt densitati uriase in Campia Gangelui , tot in regiunea musonica.

3.Exista regiuni cu densitati mai mici spre Gatii de Est si desertul Thar precum si regiunea Himalaya care oarecum submineaza ideea ca o putem incadra Asiei Musonice.

4.Indochina este in cea mai mare parte afectata tot de muson atat spre fatada vestica cat si estica . Este a treia peninsula a Asiei de Sud, cea mai mica cu o alternanta de munti NS si campii (C. Birmaneza), dar chiar daca aceste teritorii intra sub influenta musonului, in realitate pozitia peninsulei Malacca atingand Ecuatorul, rezulta ca este o regiune aflata spre un climat foarte cald si umed si nu numai musonic.

In concluzie chiar daca Asia Musonica inseamna estul si sud-estul Asiei, putem sa exstindem aceasta regiune cuprinzand India, Indochina, Indonezia si Malayezia. Argumente:

1. Este aproximativ acelasi tip de peisaj tropical-umed cu doua sezoane mai estompat spre sud (unul uscat si unul umed, ploios).
2. Fiecare subregiune a Asiei de Sud Musonice are in componenta mari campii purtatoare de vechi civilizatii cu agricultura milenara (orezarii, culturi terasate, agricultura super intensiva, favorizanta).
3. Cele trei subareale (Estul, Sud-Estul, Indochina si Insulinda) functioneaza intr-o raportare constanta si cvasicontinua printre ceea ce reprezinta apa din ploi, din mari fluvii, din mare, tarmuri cu golfuri crestate, cu delte si campie.

Este o triada de conceptii care inseamna pentru Asia Musonica insasi existenta unei structuri complexe de legatura.

Din precipitatii si fluvii, apa favorizeaza existenta peisajului musonic.

Notiunea de spatiu influentat musonic nu se rezuma doar la Asia,ci si la Westerlies-ul african influentat pe ecuator de un climat de tip musonic. In Asam pot fi atinse 12000mm/m².

Japonia

Este una din tarile catalogata ca mare putere economica a lumii. Japonia inseamna una din cele mai mari puteri economice. Se vorbeste de miracolul japonez, incercand sa se argumenteze statutul de pasare Phoenixa a Japoniei ca stat. Putere navala exceptionala, Hirosima si nagasaki ca momente de cotitura comparata cu restauratia Meiji (1867) care insemna trecerea de la feudalism la statutul de Japonie moderna, capitalista.

In etapa moderna Japonia detine un sfert din productia mondiala de autovehicule si motociclete atat in interior cat si in exteriorul granitelor. A cunoscut etape diferite ca dezvoltare economica si progres de la o infangere in al doilea razboi mondial, la o revenire formidabila ajungand sa detina suprematia in Pacific alaturi de SUA si Canada.

Este vorba de doua lumi care se afla fata in fata una corespunzand Asiei de Est si cea de-a doua vestul SUA si care este cea mai mare putere economica a lumii. Aceste doua forte nu se contracareaza intr-un plan politic.

Japonia are o suprafata de 313.000km² si o populatie de 131 milioane de locuitori ceea ce inseamna o densitate de 250 de loc/km². Are o structura in arhipelag care este in continuarea Kurilelor din N (care apartin Rusiei). UN arc insular extins pe 2000 km si care se termina in Okinawa. Un arhipelag care este impartit in patru insule importante si doua arhipelaguri. Cea mai mare insula este Nippon (36 grade lat N.). In N se afla Hokaido iar in sud Shikoku si Kyushu.

80% din teritoriu este acoperit de areale montane. Au fost peste 300 de vulcani care au explodat in decursul istoriei (Fuji-San este simbolul Japoniei). Simboluri ale Japoniei care inseamna un peisaj dezolant dar pe de alta parte un peisaj cu paduri foarte bine protejate intr-o structura pesagistica care inseamna trepte de relief, si anume areal montan, areal colinar si campii litorale.

O ppulatie care traieste pe 16 % din teritoriu dintre care doar 10% arabil si totusi alimentatia de baza se leaga de agricultura, piscicultura si mareocultura.

Japonia este o tara foarte dezvoltata plecand de la urmatoarele argumente:

-nu are resurse minerale.Petrolul japonez ar putea suplini doar 1% din nevoia de combustibil;

-importa peste 98% din necesarul de petrol

-capacitatea de stocare a rafinariilor nu depaseste o luna de zile

-mai bine din trei sferturi din energie este obtinuta din hidrocentrale

-nu au resurse de carbuni sau fier (importa din Australia, China, India).

-cea mai mare producatoare de oteluri de calitate

-este cea mai mare producatoare de anvelope

-cea mai mare producatoare de aparatura electrocasnica si electronica.

Alte argumente:

-o traditie de munca si specializare

-viteza,dinamica in progres economic si social afost net superioara multor tari

-castigarea unor piete de desfacere

-au un cult al naturii,, pentru arta pura,pentru tot ceea ce reprezinta mediul curat.

Japonia inregistreaza al treilea nivel mondial de ocupare urbana a teritoriului. Exista asa numita dorsala japoneza a marilor concentrari, si care este numita al treilea megalopolis la nivel mondial-Tokaido (Tokyo-Yokohama-Yokosuku-Nagaya-Osaka-Kobe).

Una din tarile cu cea mai mare flota din lume la ora actuala, cu tancuri petroliere, platforme de foraj marin.

Nu este singura structura urban-portuara japoneza, fara echivalent asiatic. Se dezvolta in Asia Musonica structuri oarecare similare cu aceasta la Bombay si Calcutta in India sau in Correa de Sud, Golful Persic sau Levant, dar nu atinge forta economica a lui Tokaido. Doar Shangai ar putea rivaliza formand o concentrare uriasa.

Exista in Asia forte economice bazate pe unele structuri industrial portuare. Zidul central asiatic inseamna bariere terestre (Gobi, Takla Makan, Karakum, Kazalkum, Tibet, Himalaya, Siberia) si atunci structurile portuare Bombay, Calcutta, Hong Kong, Taiwan, Beijing, Shangai , toate au avut doua elemente.

a) alternand uneori singura

b) un teritoriu de avangarda a portului numit hinterland,din care plecau produse.

Asia este caracterizata prin mari fluvii care traverseaza campii uriase. In Asia Musonica sunt Indus, Gange, Brahmaputra, Salween, Irrawady, Chang Jiang, Amur, Hznag He, Tigru, Eufrat cu porturi , structuri portuare mari.

Toate aceste elemente concluzionate pot sa puncteze partial faptul ca Asia Musonica este o regiune a carei dezvoltare s-a legat de cele doua componente adiacente. Interiorul putin prietenos cu podis si mare in fata, incarcata de resurse capabila sa ofere sprijin pentru transport, pentru comert, pentru legaturi de unde sa aduca si sa mearga alte resurse.

Axele hidrografice in intreg spatiul asiatic au fost preferate, favorizante in dezvoltarea economica.

China de Est are o structura aparte fata de restul Chinei. Un exemplu este Chang Jiang.

Exista o secventializare a zonelor din dreptul tarmurilor in China:

1.-porturi de diferite dimensiuni (Chang Jiang)

-de-a lungul fluviului Chang jiang existau metropole cu diferite amenajari (Ciuntin)

2.-amenajari complexe agricole terasate, perimetrate perfect cu sare mari (5000-10000 loc.) pe acesre diguri dintre orezarii.

-orezul esre o cereala care are nevoie de multa forta de munca.

-alternanta sezoniera favorizeaza un anumit tip de cultura.

Cele trei tipuri de amenajari specifice Asiei Musonice sunt cele legate de tarm cu structuri portuare, cele din interior cu amenajari agricole si cele ale metropolelor legate prin canale la Beijing.

China

Are aproximativ 10 milioane km², aproape cat Europa.

Este subimpartita in doua areale-E-divers, prosper, legat de mare,desertic, submontan,arid,dominant de marile suprafete aride dominate de Himalaya.

-V-inseamna doar populatie putina si lipsa de resurse comparativ cu estul.Cele mai mari resurse de carbuni de Glob se afla in China.

Cu bazone in sudul Manciuriei, cu centre importante la Shang-Shi, Sheng-Shi, au generat mari centre siderurgice in N si NE Chinei.

Au si resurse de minereu de fier dar importa mari cantitati din India si Australia.

In concluzie diferentierile regionale est-vest ale Chinei intre Manciuria, Marea Campie Chineza, China de Sud-Est.

India

Este o tara care abia de un deceniu a depasit un miliard si in care puterea economica nu este data strict de agricultura la fel ca si in China.

India este renumita pentru combinatele vechi de productie a metalelor. Este renumita pentru resurse de fier recunoscute in zona centrala a a Pod. Deccan, in N si partea estica a acestuia. Sunt structurile foarte vechi ca si in China apartinand candva Gondwanei care au o incarcatura foarte puternica de resurse minerale feroase si neferoase: minereuri complexe, centre siderurgice la Nakpur

China este renumita pentru orezarii, vite, oi si porci. India este renumita pentru productia de orez si grau si importa orez , mai este renumita si prin cresterea vitelor (vaca-animal sacru).

Diferentieri regionale in cadrul Indiei nu urmaresc atat estul fata de vest; vestul este mult mai dezvoltat, conditii diferite intre spatii fizice, regiuni naturale cu potential agricol si uman diferit (Campia Gangelui fata de Pod. Deccan), Himalaya fata de Kashmir in ceea ce priveste resursele.