INVELISUL BIOPEDOGEOGRAFIC AL ORIZONTULUI LOCAL

1.VEGETATIA

Latitudinal, vatra orasului este situata in zona nemorala, subzona padurilor de stejar mezofile (Quercus robur), iar altitudinal este incadrata de arealul de padure de gorun (Quercus petraea) spre vest de Valea Moldovei si de amestec de gorun cu alte foioase, fag (Fagus silvatica), carpen (Carpinus betulus), frasin, artar (Acer platanoides), paltin (Acer pseudoplatanus), ulm (Ulmus campestris), jugastru (Acer campestris) etc., spre est de Valea Siretului.

Comparand harta rusa din anul 1835 cu cea actuala, se constata ca limita padurii a fost mult indepartata de oras, de la 3-4 km (adica de pe malul stang al Siretului), la peste 7-8 km, bineinteles, prin despaduriri irationale care au dus la declansarea alunecarilor evidente in microrelief.

In stratul arbustilor se intalnesc urmatoarele specii:

gherghinarul (Crataegus monogyna)

porumbarul (Prunus spinosa)

alunul (Corylus avelana)

macesul (Rosa canina)

lemnul raios (Evonymus europaea)

socul (Sambucus nigra)

cornul (Cornus mas)

Stratul ierbos este format din flora de mul: vinarita, laptele cainelui, urzica moarta (Urtica dioica), mierea ursului, din erbacee de plamanarica (Pulmonaria), piciorul cocosului (Ranunculus), lacramioare, toporasi (Viola), rogozul paros (Larex pilosa) etc.

Vegetatia azonala este reprezentata prin salcia alba (Salix acetosella), rachita, plopul (Populus alba) la care se adauga zone mari de stufarisuri formate din stuf (Phragmites communis), papura (Typha angostifolia), rogozuri (Emphorbia palustris, Mentha aquatica) etc.

Vegetatia de lunca apare in zonele cu exces de umiditate, respectiv in sectoarele din lunca Siretului, in lungul paraielor unde freaticul este mai aproape de suprafata, in arealele cu izvoare s.a. Este formata din plante higrofile (iubitoare de apa) si hidrofile (care stau in apa). Speciile reprezentative sunt rogozul (Crex riparia), pipirigul (Scirpus lacustris), stuful (Phragmites communis), iarba broastei (Alisma plantago), sageata apei (Sagittaria sagittifolia), broscarnita (Potamogeton natans).

Plantele melifere de baza sunt: teiul, salcamul, ciresul, floarea-soarelui, trifoiul, plus numeroase alte plante cu flori din pajisti, culturi, vii si livezi. Folosite astazi de agricultori, ele pot constitui sursa unei agriculturi organizate, cu venituri importante.

Vegetatia ruderala si segetala este foarte bogata in specii, care traiesc obisnuit pe marginea drumurilor, pe langa garduri, in curtile neintretinute etc. Dintre speciile ruderale apar mai frecvent: loboda porceasca (Atriplex tatarica), urzica (Urtica dioica), bozul (Sambucus ebulus), cucuta (Conium maculatum), brusturul (Arctium retroflexus).

Cercetarile efectuate pana in prezent au concluzionat ca in aceasta regiune exista numeroase dovezi care arata o tendinta de accentuare si extindere a procesului de stepizare.

Speciile de plante medicinale si aromatice cele mai frecvent utilizate in fitoterapie sunt urmatoarele:

coada soricelului (Achilea nillefolium)

nalba mare (Althaea officinalis)

nalba de gradina (Althaea rosea)

brusture (Archtium lappa)

pelin (Artemisia absinhium)

cires (Cerassus avium)

rostopasca (Chelidonium majua)

cicoare (Cichorium intybus)

coada calului (Equisetum arvese)

fragi (Fragaria vasca)

crusin (Fragula alnus)

pojarnita (Hypericum perforatum)

musetel (Matricaria chamomilla)

menta (Mentha piperita)

mac de gradina (Papaver somniferum)

ciubotica cucului (Primula officinalis)

porumbarul (Prunus spinosa)

maciesul (Rosa canina)

salcia alba (Salix alba)

socul (Sambucus nigra)

urzica mare (Urtica dioica)

FAUNA

1. Fauna padurii este reprezentata printr-o serie de specii de manifere din care amintim:

caprioara (Capreolus capreolus)

veverita (Sciurus vulgaris)

dihorul (Mustela putoris)

bursucul (Meles meles)

Din domeniul faunei vom aminti doua elemente, unul traditional, ce constituie o mare bogatie a padurilor din jur , mistretul , care inca din secolul al XIV-lea reprezinta figura pe sigiliul orasului , si al doilea de data recenta , bizomul (Bison bourus), patruns dinspre Basarabia, dupa anul 1954 .

Majoritatea animalelor care traiesc in aceste paduri , nu sunt locuitori tipici ai acestora , ci ajung pana la munte (veverita) sau chiar in etape (iepurele).

Raspandite sunt :

caprioara (Capreolus capreolus)

vulpea, bursucul, mistretul, animale de prada (lup, pisica salbatica).

Dintre pasari

mierla (Turdus merula)

potarnichea (Perdix perdix)

sturzul de vasc, sturzul cantaret

pitigoiul de livada (Parus lugrulus)

gaita (Garrulus glandarius)

2.Fauna de silvostepa este mai saraca si mai putin variata, ea avand cel mai mult de suferit de pe urma expansiunii umane .

Mamiferele specifice sunt :

popandaul ( Citellus citellus )

catelul pamantului (Spalax leucodon )

soarecele de camp ( Microtus arvalis )

harciogul ( Cricetus cricetus )

Dintre pasari specifice sunt :

graurul (Sturnus vulgaris)

pitpalacul (Coturnix coturnix)

ciocarlia de camp (Alanda arvensis)

vrabia (Passer domesticus)

3. Fauna de lunca si acvatica:

In luncile raurilor se intalneste o acvifauna alcatuita mai ales din specii de rate si gaste salbatice :

rata mare ( Anas plathyrhynchos)

rata mica ( Anas erecta )

rata rosie ( Anas nyroca )

gasca de vara ( Anser anser )

Fauna din rauri este formata dintr-un numar mare de specii de pesti, dintre care cei mai raspanditi sunt:

cleanul (Squalius cephalus), mreana, rosioara

stiuca (Esox lucius)

batracienii si reptilele dintre care: broastele de lac, soparla cenusie, gusterul si sarpele de apa sunt speciile cele mai raspandite.

Din grupele de insecte

viespe (Vespub vulgaris)

bondarul (Bombus lucorum)

albina (Alpis mellifera)

furnica neagra (Lasum niger)

furnica rosie (Forunica rufa)

gandacii si fluturii: albilita (Pierris brasicae)

rachitarul (Cossus cossus)

nalbarul (Aporia crataegi)

zigena (Zigena filipendulae)

ochi de paun zi (Vanessa yo), ochi de paun noapte (Laturnia pyri)

coada randunicii (Papilio machaon)

In mare parte aceste insecte sunt daunatori ai esentelor forestiere, pomilor fructiferi, cerealelor, reprezentand partea cea mai numeroasa, zona municipiului Roman fiind bogata in diverse specii de plante si animale, care contribuie in mare masura la echilibrul ecologic in diverse medii.

3. SOLURILE

Din punct de vedere pedogeografic, teritoriului orasului Roman ii este specifica o mare diversitate de soluri (vezi schita de harta a solurilor), pe suprafata sa intalnindu-se atat soluri zonale cat si o gama variata de soluri intrazonale.

Aceasta variatie a invelisului pedologic este consecinta interactiunii diferite in timp si spatiu a factorilor mediului natural (litologia, relieful, clima, vegetatia, fauna, apa) si social (omul), la care se adauga si timpul, ca durata de manifestare a celorlalti factori pedogenetici.

Solurile zonale sunt reprezentate prin cernoziomuri cambice, cernoziomuri argiloiluviale, soluri brune argiloiluviale si brun luvice. Pe langa acestea sunt insa prezente si soluri intrazonale, soluri hidromorfe, ca si soluri neevoluate cum sunt solurile aluviale si coluviale de pe sesuri, regosoluri si erodisoluri pe versantii vailor.

Raspandirea geografica a solurilor

Potrivit interdependentelor fito-climatice putem deosebi pe teritoriul municipiului Roman mai multe tipuri de soluri distribuite in functie de particularitatile zonale:

Zona molisolurilor: cernoziom cambic, cernoziom argiloiluvial;

Zona argiluvisolurilor cuprinzand soluri brune argiloiluviale, soluri brune luvice;

Zona solurilor hidromorfe : lacovistele si solurile gleice;

Zona solurilor neevoluate, trunchiate si desfundate: regosol, protosoluri aluviale, soluri aluviale, erodisoluri, coluvisoluri.

In jurul orasului sunt soluri diverse, folosite atat pentru culturi agricole, in sectoarele mai joase si cu panta redusa, din categoria molisolurilor si argiluvisolurilor, cat si pentru plantatii forestiere, pasuni si fanete.

Toate elementele cadrului natural - relieful, clima, hidrografia, vegetatia, solurile fertile ale hinterlandului - au oferit un complex de conditii favorabile pentru cladiri, apa potabila, culturi agricole si material lemnos din abundenta si au constituit tot atatea avantaje la nasterea si dezvoltarea, in aceasta regiune de confluenta, a unei asezari de tip urban inca din cele mai vechi timpuri.