Planul:
1. Date generale
2. Componenta teritoriala si structura de stat
3. Asezarea economico-geografica
4. Conditiile si resursele naturale
5. Populatia
6. Caracteristica generala a economiei
7. Industria
8. Agricultura
9. Transportul si caile de comunicatii
10. Turismul
11. Relatiile economice internationale
ITALIA
Nume oficial: Republica Italiana,cu capitala-Roma.
Situarea: Italia este asezata in Europa de Sud avand aproximativ 301 252 km2.
Relieful: Aceasta tara cuprinde o parte continentala, formata din versantul intern al arcului Alpilor si din Campia Padului, si o alta peninsulara ocupata de lantul muntos al Apeninilor, de dealuri si de inguste campii litorale; se adauga o serie de insule, intre care: Sardinia; Sicilia; Elba.
Alpii aflati in Nord, se prezinta sub forma unui zid masiv, desfasurat pe circa 1 200 km pe directia Vest-Est, incluzand Alpii Piemontezi (varful Gran Paradiso 4 061 m. altitudine), Alpii Lombarzi si Alpii Venetieni. Apeninii, care ocupa cea mai mare parte a peninsulei se continua si in insula Sicilia, sunt fragmentati, prezinta altitudini mai scazute decat Alpii (altitudinea maxima in varful Gran Sasso d'Italia 2 914 m) si sunt cunoscuti prin caracteristicile lor vulcanice (inclusiv vulcani activi: Vesuvio, Etna).
Clima:
Clima este continentala in Nord, cu ierni relativ reci si veri calduroase, si mediteraneana in Sud precum si peninsulara cu veri secetoase si calde, iar iernile ploioase si blande.
Reteaua Hidrografica: Italia are o retea hidrografica bogata cu rauri in general scurte si numeroase lacuri.
Populatia: Tara numara aproximativ 56 411 000 locuitori (1861: 22 182 000 locuitori; 1901: 32 965 000 loc; 1961: 50 623 000), natalitatea 9,80/00, mortalitatea 9,60/00, populatia urbana fiind de 69%.
Orase principale dupa numarul de locuitori:
1. Roma-capitala 2 791 000
2. Milano 1 432 000
3. Napoli 1 206 000
4. Torino 992 000
5. Palermo 734 000
6. Geneva 701 000
7. Bologna 412 000
8. Florenta 408 000
9. Catania 364 000
10.Bari 353 000
11.Venezia 318 000
Italieni sunt circa 95%, peste 30 000 000 de italieni sunt cetateni ai altor tari. Populatia este concentrata in mare parte in jumatatea nordica si in deosebi in Campia Vaduzului si in zona apropiata (cu focarele Milano, Torino, Bolognia, Venezia). In Sudul (Mezzogiorno), principala concentratie de populatie este cea din jurul orasului Napoli. Cele mai putin populate zone sunt Alpii, insula Sardinia si sectorul peninsular la S de Napoli.
Culte: Catolicism 95%, protestantism, ortodoxism.
Istoria: La inceputul mileniului II inainte de Hristos, patrunde in Italia primul val indo - european, urmat in secolul XII-XI de noi valuri italice. In secolele XII-XI inainte de Hristos isi fac aparitia etruscii, a caror civilizatie atinge in secolele VII-VI maxima stralucire. Grecii intemeiaza in secolul VII primele colonii in Sudul peninsulei si in Sicilia, numele de Italia datorandu-li-se. Roma o cetate obscura din Latium, se emancipeaza in 510 / 509 i.Hr. de sub suzeranitatea etrusca, devenind in sec. III i. Hr. stapanul intregii Italii, apoi hegemonul bazinului Marii Mediterane, punand bazele celui mai vast si durabil imperiu al lumii antice. Detronarea lui Romulus Augustus de catre capetenia germanica Odoacru marcheaza sfarsitul Imperiului Roman de Apus.
In 568 longobarzii cuceresc Nordul Italiei iar in 756 ia fiinta statul papal cu resedinta la Roma, centrul lumii crestine occidentale. Cucerit in 773-74, Regatul longobarzilor este inclus in statul franc. In Sicilia si Italia de sud se stabilesc in sec. IX arabii, eliminati in sec. XI-XII de catre normanzi. In timpul domniei imparatului Otto I Italia de Nord si Centrala sunt incluse in imperiul romano-german, care in 1075-1122 se afla in conflict cu papalitatea. Centre economice infloritoare in sec. XIII-XV Venetia, Genova, Florenta, Milano, devin patria umanismului si Renasterii. Intre 1494 si 1559 Italia este camp de batalie intre Franta si Spania, pacea de la Cateau-Cambresis lasand cea mai mare parte a peninsulei spaniolilor, apoi tratatele de la Utrecht si Rastatt, acordand-o habsburgilor austrieci. Valul miscarilor nationale de la inceputul sec. XIX inaugureaza epoca Risergimento-ului, unificarea Italiei realizandu-se in jurul Regatului Piemontului. In urma razboiului franco-piemontezo-austriac, Lombardia se uneste cu Piemontul iar "camasile rosii" ale lui Garibaldi elibereaza Sicilia si Italia de Sud, astfel incat Victor Emmanuel al II-lea din dinastia de Savoia se proclama in 1861 rege al Italiei. Razboiul austro-prusian din 1866, in care Italia se realiaza Prusiei, are ca urmare unirea Venetiei cu regatul Italian. La sfarsitul secolului XIX Italia duce o politica coloniala ocupand Eritrea si Solmalia, iar in urma razboiului italo -turc Tripolitania, Cirenaica si insula Dodecanez. La 23.05.1915 Italia se alatura in primul razboi mondial Antantei. Prin tratatele de pace de la Saint Germain si Sevres, Italia obtine Trilolul de sud, Triest, peninsula Istria, insula Dodecanez, iar in 1924 orasul Fiume. Prin marsul asupra Romei Benito Mussolini devine seful guvernului, instaurand regimul fascist. Italia ocupa in 1935-1936 Etiopia si participa in 1936-1939 alaturi de Franco, la razboiul civil spaniol.
Impreuna cu Hitler (vezi un studiu de caz asupra lui Hitler),
Mussolini creeaza "Axa Berlin-Roma" si adera in 1937 la pactul anticomintern. Dupa invadarea Albaniei, Italia se alatura la 10.06.1940 Germaniei in cel de-al doilea razboi mondial, atacand Franta, Grecia, Iugoslavia si participand din iunie 1941 cu un corp expeditionar la razboiul impotriva U.R.S.S. Vezi si: Germania si Italia (sec. XI-XV)
Din 1942 impotriva regimului mussolinian ia nastere o miscare de rezistenta in care se remarca Partidul Comunist Italian. Dupa debarcarea anglo-americana din Sicilia Mussolini este inlaturat de la putere iar Italia declara la 13.10.1943 razboi impotriva Germaniei. La 28.04.1945 Mussolini este capturat de partizani in Republica Socialista Italiana, si impuscat. La 18.06.1946 Italia se declara republica. Prin tratatul de pace de la Paris, Somalia italiana trece sub tutela ONU.
Statul: Republica parlamentara, potrivit constitutiei intrata in vigoare la 01.01.1948. Activitatea legislativa este exercitata de parlament compus din Senat si Camera Reprezentantilor, iar cea executiva de consiliul de ministrii, numit de presedinte in urma alegerilor legislative.
Economia: Tara cu economie dezvoltata, locul 5 pe glob in care industriei ii revine un rol crescand: concentreaza ⅓ din populatia activa si contribuie cu 1/3 la PNB si inregistreaza cel mai ridicat ritm de crestere dintre tarile membre C.E.E. Foarte diversificata si bazata in cea mai mare parte pe materiile prime din import. Este mai dezvoltata in Nord (peste 80% din productia industriala se afla concentrata in triunghiul Torino-Milano-Genova, care acopera mai putin de 1/3 din suprafata Italiei) si mai putin dezvoltata in Sud (Mezzogiorno).
In afara de ramurile traditionale, textila si alimentara se remarca industria constructoare de masini ( autovehicule, nave maritime, electronica si electrotehnica, diverse aparate si utilaje), petrochimia, siderurgia.
Agricultura: Ramane un sector important in economie. Detine suprematia pe glob la masline (2/5 din productia mondiala), struguri si vin (la acestea din urma ca productie nu si calitativ). Este al doilea mare producator de fructe din lume si unul dintre cei mai importanti cultivatori de legume si cereale din Europa. Un rol important in economie joaca de asemenea, comertul si turismul (anual, peste 40 000 000 de turisti, circa 12 miliarde $ incasari). Retea de transporturi dezvoltata si modernizata si balanta comerciala echilibrata. In prezent economia Italiei se afla in pericol de stagflatie.
