Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
Marea Neagra !
Marea Neagra este o mare din bazinul atlantic, situata intre Europa si Asia, care se invecineaza cu Rusia, Ucraina, Romania, Bulgaria, Turcia si Georgia. Ea este un rest al Marii Sarmatice si prezinta o serie de aspecte unice in lume. Marea se intinde pe o suprafata de 413.000 km². Cel mai adanc punct se afla la 2206 m sub nivelul marii in apropierea de Ialta. Mareele sunt in general de mica amploare (cca. 12 cm).
Fluvii si rauri care se varsa in Marea Neagra
Sunt mai multe fluvii si rauri care se varsa in Marea Neagra. In zona europeana principalele sunt Dunarea, Nistru, Nipru, Bugul de Sud si Cubanul. In Asia Mica principalele ape care se varsa in Marea Neagra sunt Scaria, Enige, Chizil-Irmac si Iesil-Irmac. Alte ape care se varsa in Marea Neagra sunt Coruh in Armenia turceasca, Rion in Gruzia, Provadia si Camcia in Bulgaria etc. Un aport mare de apa este primit de Marea Neagra de la Don, prin intermediul Marii Azov.
Ecosistemul Marii Negre
Temperatura apei variaza la suprafata: vara pana la 29 de grade celsius care ajung iarna pana la 0 grade celsius. Lumina patrunde in largul marii la o adancime de 150-200 m. Curentii au intensitate redusa pe verticala si mai mare pe orizontala; iarna sau in timpul unor variatii ale starii vremii, pot aparea valuri care ating 5-10 m.Animalele sunt reprezentate prin viermi, moluste, pesti iar in atmosfera apropiata pasari si pescarusi.
|
|
Marea Neagra este saraca in insule, avand un tarm putin dantelat. Cele mai importante insule sunt Insula Serpilor si cele formate de Dunare, dincolo de varsare, ca Insula Sacalinul Mare. Cea mai importanta peninsula este Peninsula Crimeea, 'impartita' cu Marea Azov. Golfurile Marii Negre sunt fie largi, putin prielnice adapostirii vaselor pe furtuna (ca Golful Burgas, Golful Varna, Golful Sinop, Golful Samsun sa), fie colmatate la iesire de curentii orizontali si transformati in limane (Limanul Nistrului de exemplu).
Cateva orase importante se afla la Marea Neagra, cum ar fi Burgas, Varna, Constanta, Odessa, Ialta, Sevastopol, Soci, Suhumi, Batumi si Trabzon. Un oras care nu se afla propriu-zis la Marea Neagra, dar este mult legat istoric si economic de aceasta mare este orasul Istanbul (mai demult Constantinopol si capitala Bizant-ului).
Marea Neagra face legatura intre Europa si Asia. Granita stabilita de geografi intre cele doua continente, pe Caucaz si stramtoarea Bosfor taie aceasta mare in doua parti inegale, cea mai mare parte fiind europeana.
La adancimi de peste 200 de metri, apa
Marii Negre nu mai contine oxigen iar temperatura apei inregistreaza o valoare
Marea Neagra este una din cele mai noi mari ale planetei?. Exista doar trei specii de mamifere marine care traiesc in aceasta mare? Cea mai cunoscuta dintre ele o reprezinta delfinii.
Pacura
care s-a scurs in Marea Neagra dintr-un petrolier rusesc scufundat ucide delfinii, care sunt oricum pe cale de
disparitie. Agentia de Mediu a Rusiei a anuntat ca daca nu exista o colaborare
imediata intre Ucraina si Rusia, vietuitoarele din Marea Neagra si Marea Azov
sunt in pericol.
Pacura scursa din vasul rusesc a poluat 50 de kilometri de coasta de-a lungul
Marii Negre si echipele de salvare trebuie sa inlature de pe tarm in jur de
10.000 de tone de pacura. Pacura scursa in apa este mult mai periculoasa decat
petrolul, pentru ca nu ramane la suprafata, ci - fiind mai grea - se scufunda
si pune in pericol orice forma de viata marina.
Nu doar pestii au murit, ci si delfini.
Constanta- 31
Octombrie
Ziua de 31 Octombrie a fost desemnata ca "Ziua Internationala a Marii Negre" in
anul 1996 cand toate cele 6 tari riverane au semnat Planul Strategic de Actiune
pentru Marea Neagra.
Luciul este un peste care traieste in carduri mici, hranindu-se in special cu hamsii, sardele si moluste au corpul foarte alungit, cilindric, cu solzi marunti, cicloizi, prezenti si pe cap. Capul este alungit, cu gura mare si botul ascutit. Pe falci are dinti puternici, neegali. Lungimea obisnuita a luciului este de 30-50 cm , rar 1m. Are 70-75 randuri de solzi si 7 radii branhiostege. Inaltimea maxima a corpului se cuprinde de 8-10 ori in lungimea totala. Botul este conic, cu mandibula putin mai lunga si cu un dinte antero-meridian. Limba are dinti marunti, indreptati inapoi. Spatele este cafeniu-verzui, iar laturile si abdomenul sunt argintii.
Scorpia de mare
Pestii scorpie
Pestii scorpie au capul prevazut cu ghimpi ososi, puternici; iar inotatoarele spinoase, ca si corpul, sunt adesea prevazute cu expansiuni ale pielii; fruntea este indesata, in forma de sa, corpul drept, alungit si foarte putin comprimat lateral. Capul este numai in putine locuri solzos, fiind, in schimb, acoperit de ghimpi si tepi indreptati in diferite directii. Gura mare, larga si oblica este prevazuta cu dinti subtiri si ascutiti pe ambele falci.
O specie curioasa si des intalnita in Oceanul Atlantic, in Mediterana si in Marea Neagra este scorpia sau porcul de mare - un peste lung de 15 - 30 cm., dar scurt si gros, care poseda capacitatea de a-si schimba culoarea (mimetism). Corpul de culoare cafenie, cu puncte negre, are un aspect ghebosat. Porcul de mare este acoperit cu placute osoase pe cap, iar in dreptul ochilor este aparat de tentacule. Inotatorele au tepi alimentati de secretia unor glande veninoase, care reprezinta temute arme de atac. Carnea acestui peste, desi nu se consuma in tara noastra, este considerata o delicatesa in alte parti ale lumii.
Calcanu de mare
Calcanul de mare face parte din supraclasa pestilor ososi cu corpul asimetric, care stau culcati pe o latura , ce au ochii migrati pe latura superioara ; latura inferioara este nepigmentata. Forma lor este rotunjita. Inotatoarele au radii moi, rareori avand tepi. Traiesc in toate marile si oceanele, fiind unele familii tropicale, iar altele nordice, putine specii dulcicole.
Calcanul are lungimea de 40-80 cm, rar pana la 1 m. Are primele 19 radii ramnificate slab sau simple si cu urmatoarele 12 radii simple. Corpul este acoperit cu solzi rudimentari si butoni ososi rotunzi, cu cate un ghimpe in varf, fiind mai slab dezvoltati pe butonii de pe partea oarba. Gura este oblica si cu buze subtiri. O pereche de nari plasata in fata ochilor, iar alta pe partea oarba. Culoarea sa este cafenie pe partea dorsala, alba-galbuie pe partea oarba. Se pescuiesc rareori si indivizi cu simetrie perfecta, colorati la fel pe ambele parti.
Traiete pe fundul marii, la adancimi de 65-105 m, in straturile de nisip mobil, stand ingropat complet si lasand numai ochii ieisti din nisip. Se reproduce din martie pana in iunie, cand adultii se aproprie de tarm pana la adancimea de 16-32 m 20-30 km de coasta, unde femelele arunca icrele, fara a le fixa de substrat, devenind astfel pelagice. Este raspandit in Marea Neagra, Marea de Azov, Adriatica. La noi se gaseste in lungul litoralului.
- sunt considerati drept specii in pericol, acesti
pesti erau preferati de catre pescari deoarece ei sunt producatori de icre
negre, din care se prepara renumitul caviar de Marea Neagra. Sturionii traiesc
in apele de coasta ale Marii Negre si se reproduc pe Dunare.
Cele mai cunoscute specii de sturioni
sunt, morunul, nisetrul, cega si pastruga. Acesti pesti pot ajunge la greutati
de zeci de kilograme.
In Uniunea Europeana, un kilogram de icre negre ajunge la pretul de 6.000 de
euro iar un sturion poate contine peste 10 kilograme. Acest lucru explica de ce
interesul pescarilor pentru sturioni este atat de mare.
Insa de la inceputul acestui an, Guvernul de la Bucuresti a interzis pe o
perioada de 10 ani pescuitul de sturioni. In paralel, a decis sa acorde
subventii pescariilor private care cresc pui de morun, nisetru, cega sau
pastruga.
Sabita
Corpul este alungit, comprimat lateral, solzi mici ce se desprind usor, ochii mari, gura mica cu falca inferioara proiectata in sus. Spatele este albastru inchis sau verde cu luciuri metalice, flancurile si burta sunt argintii. Traieste in zonele cu maluri argiloase , ea cautandu-si hrana in aceste zone. Se hraneste cu: larve de insecte, crustacei, pestisori mici.
Hamsia
Hamsia are lungimea de 10-17 (20) cm si greutatea de aproximativ 10-15 g. Linia laterala si inotatoarea adipoasa la hamsie sunt absente. Dorsala este aproximativ la mijlocul corpului. De fiecare parte a corpului cu cate doi solzi alungiti (alari). Abdomenul este rotunjit, gura este subterminala, maxilarul inferior al hamsiei este mai scurt. Hamsia are ochii fara pleoape adipoase. Are corpul alungit, cilindric. Solzii de pe corp sunt cazatori. Dorsal are culoarea albastru inchis, flancurile si partile ventrale sunt argintii. Traieste in largul marii, aproape de suprafata, in carduri. Hamsia se hraneste cu zooplancton ,copepode, miside, larve de decapode si moluste. Se aproprie de tarm primavara in luna martie si toamna in lunile octombrie-noiembrie , cand este pescuit in cantitati mari.In tara noastra se intalnesc cel mai des in Marea Neagra, de unde sunt pescuite cu ajutorul plaselor.
Calcanu mic
Din ordinul calcanului mic fac parte pesti cu corpul asimetric, care stau culcati pe o latura , ce au ochii migrati pe latura superioara . Corpul are solzi cicloizi in general marunti. Forma lor este rotunjita. Larvele sunt simetrice, cu ochii pe ambele laturi.Traiesc in toate marile si oceanele, fiind unele familii tropicale, iar altele nordice.
Calcanul mic are lungimea de pana la 60 cm. Are corpul mai alungit decat la specia precedenta, acoperit cu solzi ce se gasesc si in lungul fiecarei radii a inotatoarelor.
Singhilul
Singhilul traieste in larg, iarna la adancimi mari. Primavara in lunile martie-aprilie se apropie de tarm, intra in limanuri. Singhilul se hraneste cu alge, detritus, plancton, pana spre sfarsitul verii in lunile august-septembrie, cand se reantoarce in mare pentru reproducere. Femele depun icrele in locuri nisipoase. Este raspandit in regiunile de coasta ale Atlanticului in Europa si Africa, in Mediterana, iar in Marea Neagra exista in zona de coasta a litoralului romanesc, intrand si in limanuri.
Are lungimea de 20-30 cm, rar atingand 40-50 cm.Varful botului lipsit de solzi pana in dreptul narilor posterioare. Solzii spatelui au canale normale. Spatele este cenusiu-verzui inchis.
Platarinul
Platarinul este un peste inca necunoscut pentru noi deoarece este un peste a carui populatie nu se gaseste foarte des , fiind foarte restransa. Nu se cunoaste precis modul de viata. Este semnalat in Marea Mediterana, iar in Marea Neagra in partea vestica si pe coastele Crimeii. La noi, in fata litoralului, dar foarte rar.
Sprotul
Sprotul are lungimea de 8-12 cm, cantarind aproximativ 10-18 grame. Are corpul alungit, comprimat lateral, avand o gura mica . Solzii sprotului sunt relativ mari și subtiri.
Se reproduce tot timpul anului, cu predominenta maxima primavara. Sprotul traieste 5-6 ani. Este raspandit in lungul litoralului romanesc.
Lupul de mare
Lupul de mare are lungimea de 60-80 cm, rar atingand 1 m.. Are corpul mai mult sau mai putin cilindric, alungit, cu solzi potrivit de mari, aspri pe corp si netezi pe ceafa si obraji. Linia laterala se prelungeste, unde formeaza 3 randuri . Gura o are mare, cu colturile trecand de linia verticala a ochilor. Falcile si cerul gurii au dinti in perie, iar limba cu dinti foarte fini si desi.. Lupul de mare are culoarea generala cenusie-argintie. Traieste in mare, de preferinta in zonele indulcite ale marii si in cele stancoase, nu prea departe de tarm. Se hraneste cu pesti, crustacei sau viermi. Se reproduce in mai-august si icrele sunt plutitoare. Este raspandit pe coasta europeana a Atlanticului, in Marea mediterana si in Marea Neagra.
Bibanul de mare
Are lungimea de 20-30 cm. Corpul bibanului este usor comprimat si alungit, cu solzi potrivit de mari. Gura este mare, oblica, cu dinti fini in perie.au aspect de canini. Cerul gurii are dinti mici. Culoarea generala a bibanului de mare este rosie-caramizie, cu 7-9 benzi verticale albastre intunecat pe laturile corpului, trecand si pe linia laterala. Obrajii sunt roz-portocalii, cu dungi si pete neregulate, albastrui, ce au aspect de inscriptii. Traieste pe funduri pietroase, adanci, hranindu-se cu pesti mici si creveti. Bibanul de mare este raspandit in Atlantic, Mediterana si Marea Neagra. La noi a fost semnalat la Agigea.
Bibanul de acvariu
Are lungimea de 15-25 cm , rar ajungand la 40 cm .Pe burta are 3 dungi roscate cu 7-9 benzi verticale; pe obraji numai 3 dungi oblice. Este raspandit pe coasta europeana a Atlanticului, in Marea Mediterana, Marea Rosie și Marea Neagra. La noi prezenta ei este probabila.
Bacaliar
Bacaliar-ul este un peste marin boreal, preferand fundurile maloase ale platoului continental. Se hraneste cu crustacei , pesti mici si icre. Reproducerea se face in lunile ianuarie-aprilie, in largul marilor unde traieste. Lungimea bacaliar-ul este de 15-20 rar fiind intalnite exemplare de 50 cm. Inaltimea maxima se cuprinde de 5 ori in lungimea totala. Pe barbie,are un fir de mustata scurt. Linia laterala este intreaga. Capul, spatele si jumatatea superioara a laturilor sunt de culoare cafenie-albastruie sau galben-cenusiu cu nuante violete si rosca
Dulgher-ul
Pesti din ordinul dulgherului sunt pesti cu corpul foarte inalt si puternic turtit lateral, acoperit cu solzi. Linia laterala este continua, foarte curbata, paralela cu linia spatelui. Ochii ii are foarte mari, gura patratica cu dinti marunt. Ordinul cuprinde 3 familii, dintre care una si in Marea Neagra. Lungimea dulgherului este de 30 , 60 de cm .Ochii sunt asezati catre partea de sus a capului. Narile sunt foarte aproape de ochi. Pe gat, are doua randuri de tepi mici. Spatele are culoarea cafenie-galbuie cu laturile galbuie. Este raspandit pe coastele europene ale Atlanticului. Din Mediterana trece in Marea Neagra unde este destul de rar intalnit.
Limba de mare
Din ordinul limbii de mare fac parte pesti cu corpul asimetric, care stau culcati pe o latura , ce au ochii migrati pe latura superioara . Corpul are solzi cicloizi, in general marunti. Traiesc in toate marile si oceanele.
Limba de mare are lungimea de 20-40 cm. Corpul este latit in forma de limba, cu solzi foarte mici. Limba de mare traieste exclusiv in mare, in lungul litoralului, pe substraturi de nisip. Traieste in apropierea tarmului, unde se si reproduce din luna aprilie pana in luna iulie
Zarganul
|
Zarganul traieste peste tot in Marea Neagra si in Marea Azov. In Romania se gaseste pe tot litoralul marin si in lacul Sinoe.Corpul pestelui este aproape cilindric, serpentiform, acoperit cu solzi mici, caduci, inotatoarea dorsala, cele ventrale si analvale. |
Strungilul
|
Este o specie endemica in Marea Neagra si in Marea Azov. Urca putin in toate raurile si fluviile care se varsa in aceste doua mari, exceptand Dunarea. Corpul pestelui este alungit moderat, mai gros in partea anterioara si mai comprimat in cea posterioara |
Guvidul Negru
|
Traieste in nordul Oceanului Atlantic, in marile Baltica, Mediterana, Egee, Azov si Marea Neagra. Se gaseste de-a lungul intregului litoral marin romanesc, de la Sulina si pana la Mangalia.Corpul pestelui este gros, capul scurt si trunchiat. |
Guvidul de Mare
|
Aceasta specie traieste numai in Marea Neagra si in Marea Azov, precum si in lagunele si lacurile litorale din jurul celor doua mari. Este o specie endemica. In apele noastre se gaseste de-a lungul intregului litoral marin . |
Hanosul
|
Hanosul este un peste care traiește in Marea Neagra si Marea Azov. Este prezent pe tot litoralul romanesc si rar se intalneste in Razelm si in lacul Siutghiol.Descriere Corpul pestelui este alungit, cilindric, aproape tot atat de gros pe cat de inalt. |
Labanul
|
Labanul este o specie care traieste aproape in toate marile si oceanele din zonele tropicale si subtropicale, in Romania se gaseste de-a lungul intregului litoral si patrunde si in aproape toate lacurile litorale |
Stavridul
|
Traieste in Marea Neagra si Azov si in timpul iernii in Marea Marmara. In Marea Neagra se gaseste rasa 'ponticus'.Descriere Corpul stavridului este alungit, acoperit cu solzi mici cicloizi, care se intind si pe cap, si pe opercule . |
Sardeaua
|
Sardina traieste in zona de est a Oceanului Atlantic, Marea Mediterana si Marea Neagra, iar pe litoralul romanesc, in partea sudica.Descriere Corpul pestelui este alungit, gros, slab comprimat lateral, acoperit cu solzi mari, care lipsesc pe cap. |
Scrumbia Albastra
|
Traieste pe ambele litoraluri ale Oceanului Atlantic , in marile Baltica, Mediterana, Neagra si Azov. In tara noastra este prezenta din primavara si pana in toamna pe toata lungimea . |
Cambula
|
Aceasta specie este caracteristica pentru Marea Neagra si Marea Azov. Se intalneste de-a lungul intregului litoral marin romanesc, la gurile Dunarii.DescriereCorpul pestelui este de forma ovala, acoperit pe ambele Parti cu puncte. |
|
|
Calcanul Calcanul traieste in Marea Neagra si in Marea Azov. In apele noastre traieste in faciesul de nisip pe toata lungimea litoralului romanesc.Calcanul are un cap de forma ovala sau mai bine zis romboidala si este foarte lat. skip to main | skip to sidebar
Stabilopozi cu midii
Banc de pesti
Banc de chefal
Meduza
Alge de mai multe feluri
Compozitie cu izvor sulfuroas si guvid
Chefal
Acele de mare cred ca se pot camufla perfect in alge :) insa pot fi prinse cu
mana
3 guvizi morocanosi
Alge brune
Peisaj
Izvor sulfuros - detaliu
Ancora
Cocosel de mare
Ac de mare dungat
Pesti in zona nisipoasa
Poluarea agresiva distruge pestii din Marea Neagra, astfel ca in magazinele din Constanta ori Mangalia codul sau macroul au devenit o raritate. Pana si pescarii care se intorc de pe mare cu plasele goale au ajuns sa manance produse din import. Cel putin 3 specii de peste din Marea Neagra nu au ajuns anul acesta in galantare. Biologii marini atrag atentia ca regenerarea ecosistemului este aproape imposibila in conditiile actuale. In curand vom fi nevoiti sa ne obisnuim cu gustul pestelui din import.
|
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |