Elementele biopedogeografice sunt: vegetatia, fauna si solurile
Caracteristici generale
- sunt determinate de clima in special formatiuni biopedogeografice zonale; dar si de relief formatiuni biopedogeografice azonale
- sunt interdependente
- activitatea antropica a influentat negativ elementele biopedogeografice mai ales prin despaduriri
- exista un mozaic de tipuri biopedogeografice dispuse in trepte concentrice impuse de relief
- pozitia pe Glob in cadrul zonei temperate include Romania in zona biopedogeografica a stepei, silvostepei si al padurii de stejar
- relieful determina aparitia unei zonalitati altitudinale (etajare) cu aparitii de paduri de gorun, fag si conifere si a pajistilor alpine
- se diferentiaza unitati zonale, etaje si unitati intrazonale
A. UNITATILE ZONALE:
a. ZONA STEPEI SI SILVOSTEPEI - 0-300 m
1. Stepa - 0-100m
- caracteristica: C. Baraganului, Dobrogea central-sudica, sudul Pod. Moldovei
Dep. Elan, C. Bahluiului, SV C. Banatului, Lunca Dunarii-stepa secundara
- vegetatia ( ierburi marunte xerofile), fauna, solurile caracteristice vezi Fig. 1
2. Silvostepa: - 100-300 m
- caracteristica: C. Moldovei, E Pod. Barladului, SE Colinelor Tutovei, C. Tecuci, C. Ramnicului, V C. Burnazului, S C. Olteniei, SV Dobrogei, Dobrogea de Nord ( exceptie M. Macin). C. Transilvaniei. C. Banato- Crisana
vegetatia (ierburi marunte xerofile si palcuri de arbor cu specii termofile), fauna, solurile caracteristice vezi Fig. 1
b. ZONA PADURII-300-1800 m
I. Etajul padurii de foioase -300-1200 m
1. Subetajul stejarului -300-500m (uneori chiar de la 100 m sau 200 m)
2. Subetajul de amestec gorun si fag -500-700 m
3. Subetajul fagului - 700 -1200 m
II. Etajul padurilor de amestec fag si conifere - 1200 -1400 m
II. Etajul padurii de conifere - 1400 -1800 m
c. ZONA ALPINA - la peste 1800 m
1. Etajul subalpin- 1800 -2000 m
2. Etajul pajistilor alpine ( stepa rece) 2000 m
B. UNITATILE AZONALE ( INTRAZONALE)
Apar pe suprafete restranse fiind impuse de tipul de roca, interventia antropica si microclimat.
Tipuri
a. de lunca- vegetatie de lunca (plante higrofite),fauna caracteristica, soluri aluvionare
b. de saraturi- vegetatie halofila, fauna caracteristica, soluri saraturate ( soloneturi si solonceacuri)
c. de nisip- vegetatie psamofila, fauna caracteristica, soluri nisipoase( psamosoluri)
d. de mlastina- vegetatie higrofila, fauna caracteristica, soluri turboase (organice
C. VEGETATIA SI FAUNA ACVATICA
1. Vegetatia si fauna apelor curgatoare si lacurilor
2. Vegetatia si fauna din Marea Neagra
Interventia antropica - a determinat modificari importante asupra elementelor biopedogeografice
1. Vegetatia:
- inlocuirea completa a padurilor cu pajisti secundare sau terenuri agricole
- reducerea suprafetelor forestiere-doar 27% in prezent din suprafata tarii
- extinderea speciilor cu capacitate de regenerare mai mare dar slab productive ( fag, stejar, taposica de munte, etc.)
2. Fauna:
- in fauna spontana predominau elementele central- europene urmate de cele pontice si sudice
- unele specii au disparut: bourul, antilopa de stepa, castorul ,zimbrul, elanul, vulturul barbos
- unele specii sunt pe cale de disparitie: vulturul alb, bufnita, dropia, acvila de munte
- diminuarea habitatului unor specii : broasca testoasa
- introducerea unor specii noi ( unele daunatoare- gandacul de Colorado, filoxera): marmota, capra neagra, muflonul
3. Solurile:
- scaderea fertilitatii datorita utilizarii unor tehnologii inadecvate
- eroziunea de suprafata pe versanti determinata de defrisari
- clasele de soluri au o distributie aproximativ egala: - 25% molisoluri
- 26% argiluvisoluri
- 21% cambisoluri si spodosoluri
- 25% alte soluri
