Exista asadar un fir neintrerupt de aproape sase mii de ani, in care aceasta tara, desi adapostind fel de fel de rase, si fiind cotropita de numerosi navalitori, nu si-a pierdut continuitatea culturii si civilizatiei sale, ci a crescut si s-a perfectionat continuu. Evident, au existat si epoci de decadere, dar acestea sunt firesti oricarui organism in crestere.
Sunt secole intregi despre care se stie foarte putin, dar aceasta nu trebuie s-o punem pe seama lipsei de cultura din acest rastimp, ci putinelor documente care ni s-au transmis .India este o tara a carui istorie e scrisa de vecini. Indienii sunt un popor fara simtul istoric, fara cronologie, si in timp ce alte popoare au zeci de cronici si mii de documente pentru fiecere epoca, India de-abia daca are doua-trei cronici originale, scrise in sanskrita. Restul informatiilor privind epocile mai vechi le gasim in scrierile istoricilor greci sau ale calatorilor chinezi, veniti in India sa cunoasca invataturile lui Budha.Istoria Indiei se poate reconstitui mai mult prin monumentele arhitectonice si scrierile strainilor decat prin documentele interne. Faptul acesta poate caracteriza un popor.
In india nu intilnim deci o grija pentru cunoasterea precisa a trecutului si delimitarea lui cronologica. Si cu toate acestea tara aceasta are cea mai lunga si mai bogata istorie. E destul sa amintim ca intraga iconografie religioasa isi are obirsia in acele civilixatii din mileniul al patrulea de pe valea Indului. Iata deci o continuitate culturala care se afunda de-a dreptul in prestorie.Si cand ne gandim ca in India navalirile s-au tinut lant -de la blonzii arieni din mileniul al II-lea i.C. pana la englezii din secolul trecut, ca sa nu mai amintim de cotropirile musulmane, prtugheze, franceze -continuitatea aceasta, rezistenta aceasta de cinci-sase mii de ani, nu se poate sa nu ne impresioneze, cu atat mai mult cu cat nu
este o cultura moarta sau oprita pe loc, ci de una in continua crestere. Geniul indian nu si-a epuizat resursele. Exista si astazi o adevarata renastere artistica, care se adapa din insasi izvoarele cele mai vechisi mai autentice ale culturii si artei indiene:plastica moderna bengaleza este influentata de frescele din Ajanta, vechi de o mie si trei sute de ani, lirica si filozofia lui Tagore, de asemenea, isi are originile in poezia veche indiana si in Upanisade. Aceasta continua reintoarcere la sursa da acel aspect de originalitate care frapeaza in orice creatie indiana contemporana.
