Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
Romania dispune de o gama diversificata, dar redusa cantitativ, de resurse de energie primara: titei, gaze naturale, carbune, minereu de uraniu, precum si de un potential valorificabil de resurse regenerabile important.
Zacamintele de hidrocarburi sunt limitate, pe fondul unui declin al productiei interne si in conditiile in care nu au mai fost identificate noi zacaminte cu potential important. Rezervele actuale de titei sunt estimate la 73,7 mil. tone. Productia anuala de titei a scazut de la 14,7 mil. tone in 1976 (anul cu productia de varf) la 5 mil. tone in 2006.
Zacamintele de gaze naturale sunt, de asemenea, limitate, iar dupa 1990 productia interna este in declin. Rezervele actuale de gaze naturale sunt estimate la 184,9 mld.m . Productia anuala de gaze naturale a fost de 12,3 mld.m in anul 2006, ceea ce a reprezentat 69% din consumul national anual total de gaze naturale.
Resursele de huila din Romania cunoscute sunt de 755 mil. tone din care exploatabile in perimetre concesionate 105 mil. tone.
Resursele de lignit din Romania sunt estimate la 1490 mil.tone, din care exploatabile in perimetre concesionate 445 mil. tone. Resursele amplasate in perimetre noi, neconcesionate sunt de 1045 milioane tone. Din rezervele de 1045 milioane tone lignit din bazinul minier al Olteniei, 820 milioane tone aferente perimetrelor noi sunt amplasate in continuitatea perimetrelor concesionate prezentand cele mai favorabile conditii de valorificare prin extinderea concesiunilor.
Deoarece zacamantul de lignit din Oltenia este format din 1-8 straturi de carbune exploatabile, valorificarea superioara a acestora impune adoptarea urgenta a unor reglementari care sa garanteze exploatarea rationala in conditii de siguranta, totala (pierderi minime) si in conditii de eficienta.
Rezervele de minereu existente si exploatabile asigura cererea de uraniu natural pana la nivelul anului 2017 pentru functionarea a doua unitati nuclearoelectrice pe amplasamentul Cernavoda. Potentialele noi perimetre de zacaminte de minereu de uraniu nu pot modifica semnificativ acesta situatie, ceea ce impune adoptarea unor masuri specifce pentru asigurarea resurselor de uraniu natural conform necesarului rezultat din programul de dezvoltare a energeticii nucleare.
In tabelul 2.1. este prezentata situatia resurselor nationale de energie primara.
Tabelul 2.1. Situatia resurselor nationale de energie primara
Resurse de energie primara |
Rezerve |
Productie anuala estimata |
Perioada estimata de asigurare |
|||||||
Rezerve |
Exploatabile concesionate |
In perimetre noi |
Mil. tone |
Rezerve geologice |
Rezerve exploatabile concesionate |
In perimetre noi |
||||
Mil. tone |
Mil. tep |
Mil. tone |
Mil. tep |
|
Mil. tep |
Ani |
Ani |
Ani |
||
Carbune |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
- huila |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
- lignit |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Titei |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Gaz natural |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Uraniu* |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
* - date cu caracter special
In figura 2.1. este prezentata estimarea evolutiei rezervelor nationale de titei, iar in figura 2 evolutia rezervelor de gaze naturale in perioada 2006 - 2020. Sunt luate in considerare exclusiv rezervele cunoscute si economic a fi valorificate utilizand tehnologiile actuale. Este de asteptat ca identificarea de noi zacaminte si dezvoltarea tehnologica sa se manifeste in timp in sensul cresterii valorilor.
Figura 2.1. Evolutia resurselor de titei
Figura Evolutia resurslor de gaze naturale
Potentialul teoretic al Surselor Regenerabile de Energie - SRE din Romania este prezentat in tabelul Potentialul utilizabil al acestor surse este mult mai mic, datorita limitarilor tehnologice, eficientei economice si a restrictiilor de mediu. Un nou studiu pentru evaluarea potentialului real va fi realizat in anul 2008.
Tabelul 2.2 Potentialul de resurse regenerabile
Sursa |
Potentialul anual |
Aplicatie |
Energie solara |
60 PJ 1,2 TJ |
Energie termica Energie electrica |
Energie eoliana (potential teroretic |
23 TWh |
Energie electrica |
Energie hidro Din care sub 10 MW |
36 TWh 3,6 TWh |
Energie electrica |
Biomasa si gaz |
318 PJ |
Energie termica Energie electrica |
Energie geotermala |
7 PJ |
Energie termica |
In figura 2.3 este prezentata harta repartizarii potentialului de resurse regenerabile pe teritoriul Romaniei.
Figura 2.3 Harta repartizarii resurselor regenerabile pe teritoriul Romaniei
Legenda:
I. Delta Dunarii (energie solara);
II. Dobrogea (energie solara si eoliana);
III. Moldova (campie si podis - microhidro, energie eoliana si biomasa);
IV. Muntii Carpati(IV1 - Carpatii de Est; IV2 - Carpatii de Sud; IV3 - Carpatii de Vest ( biomasa, microhidro);
V. Podisul Transilvaniei (microhidro);
VI. Campia de Vest (energie geotermala);
VII. Subcarpatii(VII1 - Subcarpatii Getici; VII2 - Subcarpatii de Curbura; VII3 - Subcarpatii Moldovei:
biomasa, microhidro);
VIII. Campia de Sud (biomasa, energie geotermala si solara).
In anul 2006, consumul total de gaze naturale a fost de 17 264 milioane m , din care 2.657 milioane m , a reprezentat consumul casnic (15,8%).
Pentru consumul curent s-au alocat din productia interna 12073 mil.mc., iar importul pentru consum a fost de 5190 mil. mc. (valorile cuprind si cantitatile extrase din inmagazinare).
In luna martie 2007, numarul total de consumatori de gaze naturale a fost de 2.589.308, din care 2.462.566 consumatori casnici. Evolutia productiei nationale de gaze naturale, a cosumului national si a importului sunt prezentate in Figura 2.4.
In anul 2006, Produsul Intern Brut (PIB) a fost cu 42,2% mai mare decat cel din anul 2000, reprezentand 3973 Euro 2005/loc., fiind de circa 6,3 ori mai mic decat valoarea medie din tarile Uniunii Europene si de 1,9 ori mai mic decat valoarea medie a celor zece tari intrate in Uniunea Europeana in anul 2004 (NM 10). Aceasta dezvoltare economica a determinat o crestere cu numai 4,3% a consumului intern brut de energie in anul 2005 fata de anul 2000, valoarea realizata in 2005 fiind de circa 37,9 mil.tep. Din cauza nivelului de dezvoltare economica mai redus, consumul brut de energie pe locuitor (1,8 tep/loc.) din Romania este de circa doua ori mai mic decat cel din tarile Uniunii Europene-UE 25 (Figura 2.4).
Pe de alta parte, este de remarcat decuplarea cresterii PIB de cresterea cosumului brut de energie, datorata atat restructurarii economice cat si imbunatatirii modului de utilizare a energiei. Analizand structura consumului de energie primara, se constata o distributie echilibrata intre gaze naturale (36,4%), titei si produse petroliere (24,2%) precum si carbune si cocs (23,0%) - prezentata in Figura 2.5.
Figura 2.5. Structura consumului de energie primara 2005
Productia interna de energie primara s-a mentinut constanta (circa 28 mil.tep), cresterea productiei de carbune compensand scaderea productiei de titei si gaze naturale. Pe fondul cresterii consumului de energie primara, dependenta de importuri a crescut de la 27,1% in anul 2000 la circa 36% in anul 2005.
Alimentarea cu energie termica in sisteme centralizate de distributie se realizeaza prin centrale termice (CT) si centrale electrice de termoficare (CET), care furnizeaza energie termica pentru un oras, o zona a orasului, sau un cartier.
In ultimii ani, consumul total de caldura a scazut lent, in principal din cauza diminuarii
consumului industrial, in anul 2006 totalul consumului insumand 9 mil. tep, din care consumul asigurat prin sisteme centralizate de distributie reprezinta 2,6 mil tep, respectiv circa 30%.
Sistemele centralizate urbane de alimentare cu energie termica si cogenerarea reprezinta in Romania subsectorul energetic cel mai deficitar, datorita uzurii fizice si morale a instalatiilor si echipamentelor, pierderilor energetice totale mari intre sursa si cladiri (de 35 - 77%), resurselor financiare insuficiente pentru exploatare, intretinere, reabilitare si modernizare si nu in ultimul rand datorita problemelor sociale complexe legate de suportabilitatea facturilor energetice. In ceea ce priveste fondul locativ urban alimentat cu caldura, acesta este reprezentat de 83 800 blocuri de locuinte, cu circa 3 milioane de apartamente si 7 milioane de locatari, multi cu venituri modeste.
Pierderile energetice mari de 40 - 50% reclama reabilitarea termica de urgenta a acestor cladiri.
Procentual, numarul locuintelor racordate la sisteme centralizate de incalzire urbana reprezinta 57,9% din totalul locuintelor din mediul urban si 30,7% din totalul locuintelor.
Potrivit estimarilor Institutului National de Statistica (INS), circa 45 % din populatia Romaniei (10,13 milioane locuitori) traieste in zonele rurale si are ca ocupatie de baza agricultura sau alte activitati rurale. Desi 98 % din gospodarii beneficiaza de electricitate, numai 7 % din acestea (0,27 din 3,81 milioane) sint conectate la retelele de distributie a gazelor naturale. Principalul combustibil pentru incalzire si pregatirea hranei este biomasa (lemne, deseuri lemnoase sau din agricultura) iar 98 % din gospodarii folosesc sobele pentru incalzire. Numai 2 % dintre gospodarii sint dotate cu sisteme de incalzire centralizata. Chiar si acestea din urma folosesc la gatit, in mare masura, sobele cu combustibilul solid (biomasa).
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre:
|
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |