Tara  noastra  este  situata  in  emisfera  nordica,  la  intersectia  meridianului  de  25o  longitudine  estica  cu  paralela  de  45o  latitudine  nordica,  cea  ce  inseamna  ca  se  afla  la  jumatatea  distantei  dintre  Ecuator  si  Polul  Nord.  In  Europa,  Romania  este  aproximativ  in  centru,  la  distanta  egala  intre  punctele  extreme  ale  Europei:  tarmul  atlantic  al  Peninsulei  Iberice  in  vest  si  Muntii  Ural  in  est.  In  schimb  este  mai  aproape  de  Marea  Mediterana,  sudul  Europei,  decat  de  Oceanul  Arctic,  nordul  Europei.
		Vecinii  Romaniei  sunt:  -  in  S:  Bulgaria
-	in  S-V:  Iugoslavia 
-	in  N-V:  Ungaria
-	in  N:  Ucraina
-	in  E:  Moldova,  Ucraina  si  Marea  Neagra
		Principalele  caracteristici  ale  reliefului  Romaniei  sunt  varietatea,  proportionalitatea  si  dispunerea  pe  trepte  concentrice.
.	Muntii  Carpati  ocupa  28%  din  teritoriul  Romaniei.  Ei  formeaza  un  inel  in  jurul  Depresiunii  Transilvaniei.  Sunt  impartiti  in:  Carpatii  Orientali,  Carpatii  Meridionali  si  Carpatii  Occidentali.
.	Dealurile  si  podisurile  ocupa  42%  si  se  intind  in  jurul  Carpatilor
.	Campiile  ocupa  30%.  Avem  doua  campii:  Campia  Romana  (in  S)  si  Campia  de  Vest
		Romania  de  azi  este  situata  in  zona  de  contact  dintre  Europa  Centrala  si  Europa  de  Rasarit,  fapt  ce  a  lasat  o  amprenta  specifica  asupra  civilizatiei  romanesti.  Spatiul  carpato-dunarean  este  termenul  cel  mai  potrivit  pentru  a  denumi  aria  in  care  au  evoluat  civilizatiile  preistorice  si  istorice  atestate  pe  teritoriul  de  astazi  al  tarii  noastre.
		Unitatea  geografica  a  spatiului  carpato-dunarean  se  sprijina  pe  trei  elemente  importante:  Dunarea,  Carpatii  si  Marea  Neagra.  Proportionalitatea  armonioasa  a  elementelor  geografice,  clima  temperata,  bogatia  florei  si  faunei  au  oferit  conditii  optime  de  trai  locuitorilor  din  aceasta  arie  geografica.  Asa  se  explica  si  continuitatea  de  locuire  din  cele  mai  vechi  timpuri  si  pana  azi,  in  pofida  numeroaselor  migratii  ce  au  afectat  teritoriul  tarii  noastre  pana  in  zorii  Evului  Mediu  si  care  au  determinat  fluctuatii  demografice.  
		Campiile  si  vaile  raurilor  au  permis  practicarea  agriculturii,  in  zona  dealurilor  subcarpatice  se  cresteau  animale,  iar  din  munti  se  extrageau  bogatiile  subsolului.  Civilizatia  Romaneasca  veche  a  fost  o  civilizatie  a  lemnului.  Padurea  a  jucat  un  rol  important  in  istoria  romaneasca,  constituind  nu  numai  o  bogatie  naturala,  dar  si  un  adapost  impotriva  navalitorilor.  Reteaua  hidrografica  a  Romaniei,  izvorata  din  Muntii  Carpati,  constituie  un  alt  element  de  unitate,  apele  curgatoare  fiind  artere  importante  de  comunicatie  intre  diferitele  provincii.  Dunarea  a  fost  o  cale  de  contact  cu  regiunile  Europei  centrale,  favorizand  circulatia  oamenilor,  ideilor,  bunurilor  culturale  si  materiale.
		Oamenii  s-au  simtit  intotdeauna  legati  de  mediul  inconjurator  cu  care  adesea  s-au  identificat. 
		Izvoarele  istorice  si  descoperirile  arheologice  demonstreaza  faptul  ca  pamantul  romanesc  a  fost  locuit  permanent  din  vremuri  stravechi.  Firul  etnogenezei  poporului  roman  poate  fi  urmarit,  fara  intrerupere,  timp  de  patru  milenii,  de  cand  in  acest  spatiu  traiau  tracii,  getii  si  dacii.
		In  perioada  marilor  migratii  ale  popoarelor,  stramosii  nostri  s-au  concentrat  mai  ales  in  regiunile  aparate  natural,  in  asa-numitele  ,,tari":  Tara  Oasului,  Tara  Maramuresului,  Tara  Motilor,  Tara  Fagarasului,  Tara  Barsei  etc.  Din  secolul  al  XIV-lea  pana  in  secolul  al  XIX-lea  romanii  au  vietuit  in  trei  mari  principate:  Tara  Romaneasca,  Moldova  si  Transilvania.  Desi  aflate  intr-o  zona  in  care  se  intalneau  interesele  a  trei  mari  imperii  (Imperiul  Otoman,  Rusia  Tarista  si  Imperiul  Habsburgic),  cele  trei  principate  n-au  putut  fi  inglobate  de  acestea.   
		Oficializarea  numelui  tarii  noastre,  Romania,  are  loc  in  anul  1862,  dupa  ce  Imperiul  Otoman  recunoaste  unirea  Principatelor  Romane,  care  se  realizase  cu  trei  ani  mai  inainte.
		In  tara  noastra  traiesc,  in  prezent,  circa  22,5  milioane  de  locuitori.  Cu  aceasta  populatie,  Romania  se  inscrie  intre  tarile  de  marime  medie  din  Europa.			La  jumatatea  secolului  trecut  (in  1859),  populatia  Romaniei  numara  8,6  milioane  de  locuitori.  Incepand  cu  aceasta  data,  populatia  tarii  cunoaste  o  crestere  continua  si  relativ  echilibrata  a  numarului  locuitorilor,  cu  exceptia  perioadei  celor  doua  razboaie  mondiale  si  a  anilor  imediat  urmatori,  precum  si  a  ultimului  deceniu  din  secolul  al  XX-lea.	
	
DINAMICA   POPULATIEI  ROMANIEI
Anul	Locuitori
1859	8 600 000
1891	10 000 000
1948	15 872 000
1977	21 559 900
1992	22 810 035
1999	22 489 000
		Pe  teritoriul  tarii  noastre, populatia  este  raspandita  pe  toate  treptele  de   relief:  de  pe  tarmul  Marii  Negre  si  din  Delta  Dunarii  pana  pe  culmile  montane.  Asezarile  permanente  urca  mai  ales  in  Muntii  Apuseni,  unde  ajung  pana  la  circa  1.600  m  altitudine.  Asezarile  temporare  (odai,  salase  etc.)  urca  si  mai  sus,  in  toti  muntii  nostri.
		Densitatea  medie  a  populatiei  Romaniei  este  de  aproape  100  de  locuitori  pe  km2,  fiind  mai  mare  decat  media  europeana.  Actuala  densitate  a  populatiei  este  de  doua  ori  mai  mare  decat  la  inceputul  secolului  al  XX-lea.
		Pe  cuprinsul  tarii  exista  unele  diferentieri,  determinate  de  gradul  de  favorabilitate  al  conditiilor  naturale,  precum  si  de  cauze  de  ordin  istoric,  economic  etc.  Astfel,  valori  ale  densitatii  populatiei  peste  media  pe  tara  se  inregistreaza  in:
.	Zone  de  campie,  deal  si  podis,  cu  bogate  si  variate  resurse  naturale  si,  de  regula,  de  veche  si  permanenta  populare;
.	Unele  depresiuni  colinare  si  montane  joase;
.	Areale  cu  o  puternica  dezvoltare  a  industriei;
.	Zone  cu  spor  natural  mai  ridicat.