QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente informatica

Reteaua de cai de comunicatii si transport. reteaua de telecomunicatii - judetul mures



RETEAUA DE CAI DE COMUNICATII SI TRANSPORT. RETEAUA DE TELECOMUNICATII


1. Reteaua de cai de comunicatii si transport

Analiza situatiei existente si depistarea disfunctionalitatilor in cadrul retelei cailor de transport si comunicatie din cadrul Judetului Mures s-a efectuat tinand cont de desfasurarea spatiala a acestora, starea lor actuala, rolul cailor de comunicatie in situl geografic, modul si conditiile in care satisfac buna desfasurare a transporturilor si de fenomenele naturale nefavorabile, care afecteaza sau pot afecta starea cailor de transport si siguranta traficului pe acestea.

Caile de comunicatie care fac obiectul studiului au fost analizate in contextul legaturilor intrajudetene, cu judetele si regiunile invecinate. Datele si rezultatele analizei au fost corelate cu sintezele si concluziile PRIORITATILE DEZVOLTARII JUDETULUI MURES, 2007 - 2013, a altor studii de urbanism si studii de specialitate, exprimand astfel si punctele de vedere a administratorilor cailor de transport si a infrastructurilor de comunicatii. De asemenea au fost consultate HG 43/1998 privind incadrarea in categorii a drumurilor nationale, ORDONANTA nr.19



din 18. 08. 1997 privind transporturile, HG 540/2000 privind incadrarea in categorii functionale a drumurilor publice, Legea 71/1996 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National - Sectiunea I - Cai de comunicatie, Planul National de Dezvoltare (PND), Planul Operational Sectorial - Transport (POS-T), Prioritatile Dezvoltarii Judetului Mures in perioada 2007 - 2013, Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei - orizonturi 2013-2020-2030.

Reteaua de cai de transport si comunicatie este formata din:

reteaua de cai rutiere;

reteaua de cai feroviare;

transport aerian;

transport multimodal si combinat;

reteaua de transport si distributie energie electrica;

reteaua de transport si distributie gaz metan;

reteaua de transport si distributie apa - canalizare;

reteaua de telefonie fixa si mobila.

Judetul Mures, situat periferic in cadrul Regiunii de Dezvoltare CENTRU dar central in cadrul spatiului national, beneficieaza din plin de avantajul pozitional cu toate ca este in afara culoarelor europene de transport. Din acest motiv judetul se prezinta destul de favorabil in raport cu deschiderea pe plan national si international.

Principalele trasee rutiere internationale care traverseaza Judetul MURES, facilitand accesul din si inspre aceasta la nivel national si international sunt:

E 60 Frontiera cu Ungaria - Bors - Oradea - Cluj-Napoca - Targu-Mures - Brasov - Ploiesti -Bucuresti - Constanta.   

E 58 Frontiera cu Ucraina - Halmeu - Livada - Baia Mare - Dej - Bistrita - E 578 - Reghin - Gheorghieni - Miercurea Ciuc - Sfantu Gheorghe.

La aceasta se adauga traseul Autostrazii A3 Brasov - Bors care va tranzita median teritoriul judetean, pe directie SE - NV si va spori substantial potentialul de comunicatie pe ansamblu si in mod deosebit cel rutier, precum si Autostrada Targu Mures - Piatra Neamt - Roman - Targu Frumos - Iasi - Sculeni. Potentialul de comunicatie al Judetului Mures este fortificat si de prezenta celor doua magistrale feroviare (300 si 400) care insa tranziteaza judetul tangential in partea sudica si estica, partea centrala si vestica a judetului fiind deservita doar de linii feroviare secundare. Aeroportul International "TRASNSILVANIA" - Targu Mures completeaza potentialul de comunicatie al judetului, acesta numarandu-se printre putinele judete din Romania care dispune de aeroport international.

Reteaua de drumuri publice din Judetul Mures

Drumurile reprezinta un element esential al potentialului economic national al unei tari, pe ele transportandu-se cea mai mare parte a materiilor prime, materialelor, marfurilor generale, fortei de munca, atat la nivel national, cat si la nivel international. Tendinta cresterii volumului de marfuri transportate pe drumuri este generalizata in toate tarile lumii. Sustinerea acestei cresteri reclama o infrastructura rutiera din ce in ce mai performanta si adaptata noilor vectori de trafic.

Clasificarea drumurilor publice din judetul Mures (mai putin strazile din localitati) s-a facut prin Decretul Prezidential nr. 180/1984 in baza Legii Drumurilor nr. 13/1974, completat cu HGR nr. 649/1995 si modificat prin Ordonanta 43 din 28 august 1997 privind regimul drumurilor.

Reteaua de drumuri publice din judetul Mures - mai putin strazile din localitati - cuprinde 2099,9 km, astfel:

Fata de anul 1998 lungimea tuturor categoriilor de drumuri publice din Judetul Mures a crescut pe seama reclasificarii si introducerii pentru circulatia publica a unor noi sectoare de drum neclasificat. Acest aspect s-a reflectat in mod pozitiv in fortificarea potentialului de comunicatie a judetului in ansamblul sau si totodata a scos din izolare o serie de localitati si teritoriile polarizate de catre acestea

Cea mai mare crestere a lungimii se observa in cazul drumurilor comunale (153 km) ceea ce reprezinta un spor de 17,08 % fata de situatia din 1998. Cu toate aceste in prezent un numar de 50 localitati din cadrul judetului nu sunt conectate printr-un drum clasificat la reteaua de drumuri publice. Acest aspect reprezinta una din principalele disfunctionalitati ale retelei de drumuri din cadrul judetului.

Drumurile nationale sunt administrate de Ministerul Transporturilor prin Directia Regionala de Drumuri si Poduri Mures, iar drumurile judetene sunt administrate de Consiliul Judetean Mures prin Regia Autonoma a Drumurilor Judetene Mures iar incepand cu 1 ianuarie 1998 drumurile comunale au fost predate in intregime in administratia Consiliilor Locale.

In cele ce urmeaza pentru drumurile nationale ne vom referi doar la reteaua de drumuri fara strazile din municipii.

Din analiza structurii pe tipuri de imbracaminti a drumurilor publice din Judetul MURES se pun in evidenta urmatoarele aspecte:

existenta unei diferentieri clare intre tipul de imbracaminte folosit si tipul drumului;

echiparea mai multor sectoare sau in totalitate a unor drumuri judetene cu imbracaminte din piatra;

prezenta inca a unor sectoare de drum judetean din pamant;

gradul redus de echipare cu imbracaminti asfaltice usoare a drumurilor comunale;

drumurile comunale sunt in cea mai mare parte pietruite sau din pamant.

Existenta unei diferentieri clare intre tipul de imbracaminte folosit si tipul drumului. Aceasta conceptie de echipare a drumurilor publice este una invechita si de reminiscenta comunista, fapt ce se reflecta intr-un mod hotarator in definirea potentialului de comunicatie al judetului. Intretinerea relativ buna a drumurilor publice de clasa superioara (drumuri europene, nationale principale si secundare, partial drumurile judetene) si echiparea acestora cu imbracaminti durabile respectiv lasarea in paragina totala a drumurilor de clasa inferioara reprezinta o atingere grava la siguranta, confortul si libertatea circulatiei. Spre deosebire de alte state membre a UE unde pana si drumurile agricole principale sunt asfaltate, in Romania anului 2008 mai este valabila ideea ca echiparea corespunzatoare a drumurilor de clasa inferioara nu reprezinta o prioritare si ca drumurile comunale mai pot astepta.

La nivelul Judetului MURES aceasta ideie nu este infirmata din pacate astfel ca daca drumurile nationale sunt echipate cores-punzator sau se afla intr-un proces de mo-dernizare in proportie de 100 %, drumurile comunale sunt echi-pate cu imbracaminti asfaltice usoare in proportie de doar 11,76 %, restul fiind detinut de drumuri pietruite (71,15 %) sau din pamant (16,74 %).

Echiparea mai multor sectoare sau in totalitate a unor drumuri judetene cu imbracaminte din piatra. Drumurile judetene prin functia lor principala de conexiune a municipiilor, oraselor cu centrele de comuna sunt considerate osatura rutiera de baza a unui judet, prin acestea descarcandu-se fluxul de circulatie spre destinatii intermediare si finale. Starea drumurilor judetene in acest context este vitala pentru dezvoltarea uniforma a unui judet. In cazul drumurilor judetene din Judetul MURES se observa ca inca 14,16 % sunt pietruite iar 2,96 % din pamant. Nici starea drumurilor judetene cu invelis asfaltic usor nu este prea buna, multe dintre acestea necesitand lucrari de modernizare.

Prezenta inca a unor sectoare de drum judetean din pamant. Aceste sectoare de drum judetean din pamant sunt cele mai vulnerabile la actiunea factorilor de mediu si totodata isi exercita doar partial functia de comunicatie. Starea lor tehnica este deplorabila si sunt practic impracticabile in perioada umeda si rece a anului. Alaturi de drumurile comunale aceste sectoare de drum judetean sunt prioritare in procesul de modernizare a infrastructurii rutiere.

Gradul redus de echipare cu imbracaminti asfaltice usoare a drumurilor comunale. Drumurile comunale sunt categoria de drumuri publice cu gradul cel mai redus de modernizare din cadrul Judetului MURES, doar un procent de 11,76 % fiind asfaltate. Acest aspect este unul total nefavorabil pentru dezvoltarea comunitatilor rurale locale, starea drumului de legatura reprezinta prima carte de vizita a dezvoltarii acelei comunitati.

Drumurile comunale sunt in cea mai mare parte pietruite sau din pamant. Cea mai mare parte a drumurilor comunale din cadrul judetului sunt pietruite (71,15 %) si din pamant (16,74 %) ceea ce semnifica ca peste 88 % din drumurile comunale sunt nemodernizate si intr-o faza avansata de uzura fizica si morala.

Acest aspect reprezinta unul dintre principalii factori inhibatori ai dezvoltarii locale rurale si devine astfel una din prioritatile majore de investitii in infrastructura.

In ceea ce priveste starea de viabilitate a drumurilor publice din Judetul MURES se poate constata ca daca in cazul drumurilor nationale proportia de modernizare este de 100 % in cazul drumurilor judetene este de doar 50,47 % iar comunale de 38,95 %. Mai reprezentativa in acest sens este redarea proportiei drumurilor in stare rea. Astfel, in cazul drumurilor judetene 12 % sunt intr-o stare avansata de degradare iar in cazul drumurilor comunale valoarea se ridica la 36,35 %. Aceste sectoare de drumuri cu o stare rea de viabilitate se suprapun in cea mai mare parte peste drumurile pietruite si din pamant.

In exploatarea drumurilor publice sunt 253 de poduri, cu o lungime de 6100 m din care 143 de poduri pe drumuri nationale si judetene si 110 poduri pe drumuri comunale.

Densitatea drumurilor publice in cadrul judetului este de 31,26 km/100 km2, sub media pe tara, care este de 33,5 km/100 km2, dar mai mare decat la nivelul Regiunii de Dezvoltare Centru (29,9 km/100 km2).

In legatura cu starea actuala a drumurilor din judetul Mures, facem urmatoarele precizari:

Pe reteaua de drumuri ale judetului Mures exista o serie de zone cu risc pentru circulatie, astfel

sectoare de drumuri inundabile;

zone usor inzapezibile;

zone cu ceata frecventa;

zone cu curbe si pante periculoase

Pe drumurile nationale pante periculoase se gasesc pe DN16 - Targu Mures - Sighisoara doua sectoare, pe DN15 - zona Ludus.

Semnalizarea rutiera o consideram satisfacatoare pe reteaua de drumuri judetene si insuficienta pe drumurile comunale. Daca la drumurile nationale marcajele s-au executat in fiecare an cel putin o data, pe reteaua de drumuri cu imbracaminte permanenta judetene si comunale nu s-au efectuat marcaje in fiecare an iar pe anumite drumuri judetene si comunale nu s-au efectuat niciodata. Aceste lucrari de marcaje, atat de importante pentru siguranta circulatiei pe timp de noapte si de ceata, au reinceput sa fie efectuate pe drumurile locale - judetene si comunale - din 1996.

In ceea ce priveste semnalizarea verticala, la drumurile nationale este in intregime reflectorizanta, pe cand la drumurile judetene si comunale abia de catva ani s-au montat astfel de indicatoare pe unele trasee mai importante.

Cauze ale starii tehnice actuale a drumurilor publice din judetul Mures:

neconsiderarea ca prioritate 0 investitiile in infrastructura si ca factor chee in dezvoltarea judetului;

neconcordanta dintre cresterea valorilor de trafic si fondurile alocate pentru intretinerea drumurilor;

legislatia incompleta si lipsa unei strategii nationale in domeniu inainte de 1995 si greu duse la indeplinire dupa aceasta data;

lipsa lucrarilor de intretinere curenta a drumurilor in perioada 1980-1990, si  insuficienta acestora in perioada 1990-2000, mai ales la drumuri locale - judetene si comunale;

unele calamitati naturale care au influentat negativ programele de intretinere curenta a retelei de drumuri si poduri;

lipsa utilajelor specifice performante pentru realizarea lucrarilor inainte de 2000, si insuficienta acestora dupa 2000;

criza materialelor specifice pentru executia lucrarilor inainte de 1990 (bitum, ciment, agregate minerale, carburant);

criza personalului calificat pentru sectorul de drumuri, mai ales dupa 1990, in special la nivel de muncitori si maistri;

calitatea necorespunzatoare a unor materiale de baza, in special a bitumului;

nefinantarea corespunzatoare a lucrarilor de reabilitare si modernizare in special a drumurilor judetene si comunale fapt ce s-a materializat doar prin executarea lucrarilor de intretinere;

lipsa centurilor ocolitoare in cazul oraselor si concentrarea traficului de tranzit in incinta acestora;

lipsa unor drumuri de fuga (rute rapide) pentru tranzitarea judetului in cazul traficului de tranzit.


Alte drumuri

Alte drumuri - categorie in care se cuprind drumurile care conform legii nu sunt publice, care asigura accesul la zone si puncte de exploatare forestiera, agricola si altele. Aceasta categorie are o importanta deosebita in dezvoltarea retelei de drumuri in general avand in vedere ca acestea pot constitui tronsoane sau legaturi reale intre asezari umane sau zone (puncte) de interes, sau pot asigura variante de acces, relatii intre acestea.


Drumurile forestiere

Drumurile forestiere (DF) sunt cai rutiere construite in scopul gospodaririi fondului forestier si trasportului de material lemnos, ele asigurand legatura intre masivele paduroase si reteaua de drumuri publice. DF sunt cai de transport tehnologic, de utilitate privata, utilizate pentru: gospodarirea padurilor, desfasurarea activitatilor de vanatoare si pescuit sportiv, interventii in caz de avarii, calamitati sau dezastre, fiind inchise circulatiei publice cu exceptia activitatilor sportive, de recreere si turism care se pot practica numai cu acordul detinatorului.

Aceste drumuri constituie proprietate de stat si se afla in dotarea unitatilor economice forestiere.

Conform Codului Silvic DF sunt destinate sa serveasca activitatea de transport forestier si sunt inchise circulatiei publice. In afara de transporturi forestiere, pe aceste drumuri este admisa circulatia autovehiculelor ce apartin Ministerului Apararii Nationale.

Prin exceptie de la regula generala, unitatile detinatoare pot autoriza pe unele DF transporturi in peiaj pentru diferite orgnizatii la solicitarea acestora. De asemenea, pot permite circulatia autovehiculelor particulare in scopuri turistice, precum si aceea pentru acces in localitatile situate pe traseele DF.

Din punct de vedere a modului de folosire, DF de exploatare se clasifica in:

drumuri care servesc exclusiv interesele de transport ale economiei forestiere;

drumuri care, in principal, servesc transporturile forestiere si pe care este autorizat peiajul pentru unele transporturi de interes industrial ale altor sectoare economice;

drumuri destinate transportului forestier pe care, pe langa transporturile de interes industrial, este permisa circulatia cu caracter turistic sau pentru acces in unele localitati invecinate.

Pe DF este interzisa efectuarea transporturilor in afara contractelor de peaj.

In cadrul judetului exista la ora actuala 1.140,4 km de drumuri forestiere, din care cea mai mare parte sunt consolidate, cu imbracaminte de balast sau macadam.

DF in prezent sunt utilizate si in alte scopuri[1], in principal in zootehnie (ca si cai de acces pe pasunile si fanetele montane), recreere (turism), mai putin ca si cai de acces spre localitatile din zona, si mai putin in sectorul extractiv.


Drumurile de camp (agricole)

Drumurile de camp reprezinta o completare a drumurilor judetene si comunale, acestea asigurand circulatia oamenilor, masinilor si transportului incarcaturilor din camp si la camp, precum si posibilitatea accesului la fiecare sola si parcela a agregatelor de masini si tractoare.

Drumurile de camp in contextul dezvoltarii durabile trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte:

reteaua de drumuri de camp impreuna cu cele judetene si comunale sa asigure legaturi intre sat si centrele de productie cu solele, taberele de camp;

sa asigure circulatia camioanelor, agregatelor de masini si tractoare de la o sola la alta;

amplasarea drumurilor sa fie in acord cu limitele solei, a parcelei de lucru, cu perdelele de protectie forestiera a campului, cu taberele de camp, cu reteaua de desecare sau irigatii;

traseul drumului, latimea, panta longitudinala sa satisfaca conditiile tehnice;

in proiect sa se prevada posibilitatile minime de cheltuieli de investitii. Pentru aceasta sa fie folosite drumurile bune existente cu podurile si celelalte instalatii existente.


Dupa insemnatate si destinatie drumurile de camp se impart:

drumuri de camp principale (magistralele) - servesc toate asolamentele si categoriile de folosinta; fac legatura intre localitati si masivele de asolamente (se suprapun in unele cazuri cu drumuri comunale sau judetene); se recomanda sa fie profilate si consolidate cu latimi de 6-8 m; se traseaza in linie dreapta pentru a servi toate solele asolamentului in masive de 300-500 ha;

drumuri de camp ajutatoare - se folosesc pentru transporturile cu incarcaturi pe marginea lunga a solelor si parcelelor de lucru; fac legatura cu drumurile principale. Mai poarta numele de drumuri de servire, cand servesc agregatele de masini si tractoare cu carburanti, apa, samanta, intoarcerile in gol a agregatelor in executarea lucrarilor de camp. Se proiecteaza cu latimi de 4-5 m; asezarea se face pe partea solei care este mai aproape de vatra satului, tabara de camp unde este mai comod sa se organizeze servirea agregatelor de masini.

Fata de perdelele de protectie forestiera a campului drumurile se amplaseaza pe partea care se usuca primavara mai repede dupa topirea zapezii (pe fatada sudica, sud-vestica, sud-estica). Cand perdeaua are directie nord-sud, drumul se amplaseaza in fata vantului dominant pe liziera perdelei, unde se va aduna mai putina zapada. Pe terenurile in panta, drumul se aseaza mai sus de perdea pentru ca apa din topirea zapezii din perdea sa nu se scurga in drum.

Pe terenurile in panta drumurile principale de camp care colecteaza drumurile ajutatoare se proiecteaza in serpentina cu panta maxima de 8-10%. Drumurile ajutatoare pe panta se traseaza pe laturile lungi ale parcelelor de lucru pe directia curbelor de nivel.

Pentru drumuri trebuie gasite in toate cazurile solutii pentru a ocupa un minim de teren arabil. In Romania in urma aplicarii Legii nr. 18/1991, in agruicultura pe vechile amplasamante, proprietatea agricola pe circa 6,8 mil ha a fost faramitata in parcele sub 1 ha. Aceasta a condus la scaderea suprafetei cultivate cu 900-1200 m2/ha, drumurile agricole ocupa cca. 8% fata de 1,5-2,8% in zone de ses si 1,9-3% in zone colinare (cat reprezinta norma) din suprafata agricola.


Reteaua de cai ferate din Judetul MURES

Reteaua feroviara din judetul Mures este compusa din urmatoarele tronsoane principale si secundare:

Magistrala 300 de importanta europeana: Blaj - Sighisoara - Brasov.

Magistrala 400: Brasov - Toplita - Deda - Beclean - Baia Mare.

Cai ferate secundare: Deda - Razboieni; Ludus - Sarmas; Blaj - Tarnaveni - Sovata - Praid.

Linii inguste: Targu Mures - Sovata; Targu Mures - Band - Lechinta - Saulia.

Statiile si haltele de cale ferata care deservesc traficul feroviar in cadrul judetului Mures sunt urmatoarele:

Tabel  Tipologia statiilor si haltelor de cale ferata de pe teritoriul judetului MURES.

Nr. crt.

Denumire linie

Lungimea pe teritoriul judetului

(km)

Denumire statie/halta

Tip

Denumire localitate deservita

Observatii


Magistrala 400


Rapa de Jos

Hm

com. Vatava


Morareni

hc

com. Rusii Munti


Deda

St

com. Deda


Deda Bistra

St

com. Deda


Rastolita

St

com. Rastolita


Andreneasa

H

com. Rastolita


Lunca Bradului

St

com. Lunca Bradului


Stanceni Neagra

H

com. Stanceni


Stanceni

H

com. Stanceni


Stanceni

St

com. Stanceni


Ciobotani

h

com. Stanceni



Linia 405


Deda

St

com. Deda


Rusii Munti

hc

com. Rusii Munti


Alunis Mures

Hm

com. Alunis


Alunis

hc

com. Alunis


Brancovenesti

H

com. Brancovenesti

transformata in hc

Ideciu de Jos

hc

com. Ideciu de Jos


Reghin

St

mun. Reghin


Petelea

hc

com. Petelea


Peris Mures

hc

com. Petelea


Gornesti Mures

H

com. Gornesti





Dumbravioara

St

com. Ernei


Targu Mures Nord

St

mun. Targu Mures


Targu Mures

St

mun. Targu Mures


Azomures

hc

mun. Targu Mures


Targu Mures Sud

St

mun. Targu Mures


General Nicolae Dascalescu

St

com. Ungheni


Vidrasau

hc

com. Ungheni


Chirileu

hc

com. Sanpaul


Sanpaul

hm

com. Sanpaul


Cipau

St

orasul Iernut

transformata in h

Iernut

hm

orasul Iernut


Cuci

hc

com. Cuci


Bogata Mures

hc

com. Bogata


Ludus

St

orasul Ludus


Chetani

hc

com. Chetani



Linia 406


Sarmasel

H

com. Sarmasu


Sarmasel Gaz Metan

hc

com. Sarmasu


Sarmas

H

com. Sarmasu

transformata in h

Balda

H

com. Sarmasu

transformata in h

Mihesu de Campie sat

h

com. Mihesu de Campie


Mihesu de Campie

St

com. Mihesu de Campie

transformata in h

Zau de Campie

H

com. Zau de Campie

transformata in h

Melini Valea Larga

h

com. Valea Larga


Taureni

hc

com. Taureni


Sanger Taureni

h

com. Sanger


Ludus Sat

hc

oras Ludus


Ludus

St

oras Ludus



Magistrala 300


Danes

St

com. Danes


Sighisoara

St

mun. Sighisoara


Albesti Tarnava

St

com. Albesti


Vanatori

St

com. Vanatori


Mureni

St

com. Vanatori


Archita

hc

com. Vanatori



Linia 307


Craiesti

hc

com. Adamus


Cornesti Tarnava

h

com. Adamus


Adamus

h

com. Adamus


Tarnaveni Vest

St

mun. Tarnaveni


Tarnaveni

St

mun. Tarnaveni


Seuca

h

com. Ganesti


Ganesti

hc

com. Ganesti


Deaj

hc

com. Mica


Mica

h

com. Mica





Bernadea

h

com. Bahnea


Bahnea

hcv

com. Bahnea

transformata in h

Laslau

hc

com. Bahnea


Soimus

h

com. Coroisanmartin


Coroiu

hcv

com. Coroisanmartin


Balauseri

hc

com. Balauseri


Fantanele

hc

com. Fantanele


Sangeorgiu de Padure

St

com. Sangeorgiu de Padure

transformata in h

Cioc

h

com. Ghindari


Ghindari

hc

com. Ghindari


Chibed

hc

com. Ghindari


Sarateni

hc

oras Sovata


Sovata

St

oras Sovata


Hm - halta de miscare;

H. - halta deschisa pentru toate traficurile;

h.c.v. - halta deschisa pentru traficul de calatori si marfa numai ca expeditii de vagoane;

h.c. - halta deschisa pentru traficul de calatori cu vanzator de bilete;

h. - halta deschisa pentru traficul de calatori fara vanzator de bilete Regia Regionala CFR (Cluj, Brasov).


Statiile si haltele CF de pe liniile ferate inguste Targu-Mures - Mihesu de Campie si Targu Mures - Sovata - Campul Cetatii au desfiintate ca urmare a intreruperii circulatiei.

Lungimea totala a cailor ferate din Judetul MURES este de 477 km din care linii simple normale 328 km si linii inguste 149 km.

Densitatea cailor ferate la nivelul Judetului MURES este de 51,7 km de cale ferata la 1.000 km2. Aceasta valoare plaseaza Judetul Mures peste media Regiunii de Dezvoltare CENTRU care detine 44,5 km/1.000 km˛ dar si peste cea nationala de 46,4 km/1.000 km˛. Judetul Mures este strabatut de 347 km de cale ferata din care doar 24,8% (86 km) este electrificata, ponderea fiind sub cea a cailor ferate electrificate la nivel national (35,9%).

Ca urmare a sistarii circulatiei pe reteaua de cale ferata ingusta: Tirgu-Mures - Mihesu de Campie si Tirgu-Mures- Sovata - Campul Cetatii din Judetul Mures, precum si datorita valorii de patrimoniu cultural si tehnic al acesteia se realizeaza trecerea din domeniul public al statului si din administrarea societatii de administrare active feroviare "SAAF" in domeniul public al judetului Mures si administrarea Consiliului judetean Mures.

Luand in considerare puternica semnificatie culturala a patrimoniului industrial ca element al evolutiei societatii umane, linia ferata ingusta este un obiectiv susceptibil de a fi monument istoric industrial, legand aceasta zona geografica de restul Europei, atat economic cat si cultural la inceputul secolului XX.

Calea ferata ingusta din judetul Mures a fost inaugurata in ianuarie 1915, ca mijloc de transport de interes local, constructia fiind finantata din fonduri private. Sistemul a fost folosit in principal la transportul marfurilor. De asemenea, prin dezvoltarea localitatilor balneare din zona transilvana a Romaniei, a fost folosita la transportul persoanelor in si dinspre aceste localitati de agrement

Importanta liniei inguste consta in raritatea existentei acesteia la nivelul tarilor europene, precum si in solutiile tehnice folosite la punerea in functiune si exploatarea sistemului de transport.

Traseul Tirgu Mures - Band, dat in exploatare in anul 1914 pentru transport mixt de persoane si marfa, a fost utilizat pana in anul 1997 cand a fost oprita circulatia pe acest traseu. In anul 2005 a fost reabilitat si repus in circulatie in scopuri turistice.

Traseul Tirgu Mures - Sovata, strabate noua localitati judetene pana la destinatie. Construita de asemenea pentru transportul mixt de persoane si marfuri, a fost oprita din circulatie inca din anii 90. De reabilitarea si repunerea in circulatie a acesteia ar beneficia un numar de 6000 persoane, locuitorii localitatilor strabatute dar si turisti. Repunerea acesteia in circulatie, presupune efectuarea lucrarilor de reabilitare a sinelor si terasamentelor, a terenului, amenajarea garilor de pe traseu si refacerea sistemului de semnalizare

In afara de caile ferate cu ecartament ingust pe teritoriul Judetului MURES au mai fost desfiintate si alte segmente de linie ferata cu ecartament normal.

In perioada 2003 - 2008 la nivelul retelei feroviare de pe teritoriul Judetului MURES s-au efectuat o serie de lucrari de modernizare a infrastructurii. Astfel, Guvernul Romaniei a aprobat un program de modernizare a statiilor de cale ferata in cele mai importante 42 de orase ale Romaniei, in perioada 2003 - 2008. Prin Programul PHARE CES 2006 s-a finantat modernizarea statiei CF Tg. Mures.

In cadrul Programului ISPA 2004/RO/16/P/PA/003 in prezent se deruleaza contractul de "Asistenta tehnica pentru Pregatirea proiectelor de cale ferata din fonduri de coeziune - Romania" prin care se realizeaza studiul de fezabilitate pentru reabilitarea caii ferate pe coridorul IV Pan European, care va cuprinde statiile: Archita, Mureni, Vanatori, Albesti, Sighisoara, Danes.

Referitor la lucrarile propuse pentru reabilitarea infrastructurii feroviare precizam ca prin Proiectul Sectorial de Sprijinire a Transporturilor (TSSP) - BIRD 4842 RO se vor reabilita urmatoarele obiective (lucrari de arta) aflate pe teritoriul judetului Mures:

podet - km 195+615 - linia Deda - Tg. Mures;

tunel - km 208+744 - linia Deda - Tg. Mures;

pod - km 317+950 - linia Deda - Tg. Mures;

pod - km 320+221 - linia Deda - Tg. Mures.










Transportul aerian probleme actuale si perspective

In prezent, pe teritoriul Judetului MURES exista doua aeroporturi amenajate, care au urmatoarele functii:

Aeroportul International Transilvania - deschis traficului intern si international;

Aeroportul utilitar-sportiv Tg. Mures.

Aeroportul International Transilvania a luat fiinta in anul 1969 si este situat pe raza orasului Ungheni, la 12 km distanta de resedinta judetului, pe drumul european E 60 ce leaga Targu-Mures de Cluj-Napoca; are o pozitie geografica deosebit de favorabila, intrucat cu exceptia judetului Cluj, judetele invecinate nu dispun de aeroporturi. Ca urmare, aeroportul Targu Mures deserveste un areal geografic de 24.000 km2, cu o populatie estimata la 2,6 milioane de locuitori, cuprinzand 4 judete: Mures, Bistrita, Harghita si Covasna.

Aeroportul Targu Mures este primul din Romania care in anul 1994 a devenit membru al Consiliului International al Aeroporturilor (ACI), iar in anul 2005 a devenit aeroport international.

In componenta acestuia intra un terminal de 200 pasageri, terminal de tranzit de 60 pasageri, planul de dezvoltare al acesteia cuprinzand extinderea infrastructurii, crearea zonei economice libere, centrul cargo, centrul de ambulanta aeriana, centrul de pregatire piloti, centru pentru destinatii aeriene europene.


Caracteristicile tehnice ale aeroportului si pistei de decolare dupa modernirare sunt:

lungime pista de aterizare-decolare: 3600 m;

latime pista de aterizare-decolare: 45 m + 2 × 7,5 m acostamente laterale;

platforme pentru parcare aeronave: 26 locuri de parcare;

balizaj luminos: tip cat II OACI pe directia principala de aterizare si cat I OACI pe directia secundara de aterizare;

structura fluxului de pasageri:

aerogara flux intern: 60 pasageri pe ora;

aerogara flux international: 400 pasageri pe ora.

Finalizarea proiectului de constructie a PARCULUI INDUSTRIAL in zona aeroportului va avea efecte benefice asupra dezvoltarii economice a judetului prin intensificarea traficului aerian si absorbtia fortei de munca disponibila in zona.

Situatia traficului aerian, a fluxului de persoane si marfuri in cadrul aeroportului TRANSILVANIA se prezinta in felul urmator

Din analiza datelor statistice se poate observa o crestere spectaculoasa a activitatii de trafic pasageri si marfa dupa modernizarea infrastructurii aeroportuare din 2004. Clasificarea aeroportului ca unul international a dus la cresterea numarului de curse care a generat mai departe o crestere a numarului de pasageri si marfa

Astfel, Aeroportul Transilvania Targu Mures a deservit, in luna martie 2007, 12.162 de pasageri cu 243 miscari de avioane, cifre ce reprezentau traficul aerian desfasurat in intreg anul 200

In prezent, majoritatea traficului aerian provine din operarile internationale asigurate de Wizzair, Malev, Air Trafic, Cimber Air. Cursele interne sunt asigurate de Compania Tarom. In scopuri utilitare si speciale aeroportul este utilizat si de catre SMURD. Aeronavele folosite provin din noua generatie Airbus , cu 180 de locuri si respectiv Boeing , cu 168 de locuri, ce au o greutate de pana la 72 de tone si zboara cu o viteza de croaziera de 830 km/ora.Publicitate pe acest siteCompaniile Wizzair si Malev au operat la capacitatea maxima de transport pasageri, fara locuri libere, pe relatiile Barcelona, Budapesta si Roma.

Cresterea numarului de pasageri poate fi explicata prin faptul ca, de anul trecut, pe aeroportul muresean opereaza compania Wizz Air.

Potrivit directorului Stefan Runcan, Aeroportul Transilvania Targu-Mures  se afla pe locul doi, din totalul de 35 de aeroporturi europene pe care opereaza compania Wizz Air.

Asigurarea transportului de la aeroport, si catre aeroport se numara intre nevoile fiecarui calator, operatorii aerieni declinand implicarea in asigurarea transportului auto pentru pasageri. In acest sens, Aeroportului Transilvania a contactat opt agenti economici cu activitate de inchirieri masini si doua societati de transport taxi, care au acceptat sa duca, contra cost, pasagerii la destinatiile dorite.

Aeroportul Transilvania va intra, si el, in reparatii, dupa ce consiliul director al institutiei a aprobat si corelat programul de reparatii si investitii a aeroportului cu activitati concrete sustinute de catre Consiliul Judetean Mures prin fondurile cuprinse in Bugetul de Venituri si cheltuieli pe anul 2008, dupa cum reiese dintr-un comunicat de presa remis de conducerea Aeroportului. Colaborarea dintre Consiliul Judetean Mures si Consiliul Local Targu Mures ar ajuta la accesarea creditelor bancare, lucru ce ar duce la o restructurare a aeroportului, mult mai rapida. In acest sens conducerea aeroportului a intocmit si prezentat o strategie de punere in aplicarea a proiectului de dezvoltare a aeroportului ca principala poarta de acces in zona transilvana cu pista, balizaj si anexe, cat si masuri pentru atragerea de trafic aerian odata cu conexarea transportului aerian cu cel feroviar si rutier sub forma platformei multinodale.

Conducerea Aeroportului Transilvania din Targu Mures preconizeaza si o investitie de 6 milioane Euro pentru realizarea zonei cargo, informeaza Rompres. 'Intentionam sa facem acest studiu pentru zona cargo, la solicitarea companiei MALEV. Consiliul Judetean Mures a prins in buget 1000 de Euro pentru realizarea studiului de fezabilitate a zonei cargo', a declarat directorul Aeroportului Transilvania din Targu Mures, Petru Stefan Runcan. La aceasta se adauga achizitionarea unui nou degivror de mari dimensiuni, in valoare de 500.000 de Euro, necesar pentru adaptarea la cerintele impuse prin reglementarile de la nivel european si intern, dar si pentru incadrarea in timpi reali de procesare.

In sedinta din 27 septembrie 2007 a Consiliul Judetean Mures, s-a aprobat modificarea si completarea hotararii 135/2006 privind actualizarea taxelor si tarifelor aeroportuare reduse, in functie de frecventa de operare, la Regia Autonoma "Aeroportul Transilvania - Tar­gu Mures". Prin HCJ nr.135/2006 au fost ac­tualizate tarifele aeroportuare reduse, in functie de frecventa de operare la RA " Ae­roportul Targu Mures" aprobandu-se tarife de aterizare, de stationare, de iluminare, precum si tarife de pasageri diferentiate, in functie de frecventa de operare, de la trei zboruri pe luna, respectiv, de la unu la sase zboruri pe saptamana. In prezent, ca urmare a so­licitarilor companiilor aeriene ce-si des­fasoara activitatea de trafic aerian pe Aeroport, referitoare la cresterea importanta a frecventei sap­tamanale de operare, conducerea regiei va a­corda tarife de aterizare diferentiate reduse si pentru frecvente mai mari de sase zboruri pe saptamana (pana la 20 de zboruri/saptamana). De asemenea, se va acorda o reducere a tarifului de stationare la o frecventa mai mare de 6 zboruri pe saptamana de la 0,046 EUR/t/h, in prezent, la 0,03 EUR/t/h, iar tariful de iluminat, in aceleasi conditii, se propune a fi redus de la 0,60 EUR/t la 0,45 EUR/t. Pe de alta parte, s-a considerat ca reducerile la tariful de pasageri sa fie raportate la numarul de pasageri transportati si nu la frecventa zborurilor sapta­ma­nale asa cum s-a stabilit anterior.


2. Echiparea tehnica a teritoriului


Infrastructura de transport energie electrica

Productia, transportul si distributia energiei electrice au constituit activitati cu traditie in judetul Mures, utilizarea energiei electrice pentru iluminatul public, ca forta motrice pentru antrenarea masinilor si utilajelor industriale sau in activitati casnice fiind cunoscuta de aproape 100 de ani.

Unitatea reprezentativa pentru producerea energiei electrice este Centrala Termoelectrica de la Iernut cu o putere instalata de 800 MW, care face parte din S.C. Termoelectrica S.A. - Filiala Electrocentrale Bucuresti si care utilizeaza drept combustibil gazul metan, fiind conectata la S.E.N. prin liniile electrice de inalta tensiune care traverseaza judetul Mures.

Capacitatea de productie a energiei electrice. Energia electrica activa emisa in retelele electrice de centralele electrice este de 2 358 660 MWh iar energia electrica activa livrata consumatorilor este de 1 167 881 MWh, in consecinta capacitatile de productie existente in judet asigura 100 % din energia consumata si 100 % din puterea necesara la nivel de judet, diferenta fiind injectata in sistemul national de electrificare.

Puterea asigurata totala la nivelul judetului Mures este de 1.374,392 MW din care:

in microhidrocentrale: 3,792 MW;

in termocentrale: 1370,600 MW.

Capacitatile de productie include si termocentrala Fantanele, aflata in proces de casare dar cu perspectiva de retehnologizare pe gaz metan, precum si centralele proprii ale unor mari consumatori. Din capacitatea termocentralelor, prezentata mai sus 800 MW (4 turbine de cate 100 MW si 2 turbine de 200 MW) reprezinta numai cea a termocentralei Iernut.

Capacitatile din hidrocentrale se constituie din MHC si CHEMP, in care nu s-a cuprins CHE Rastolita, aflata in constructie, care va avea o putere instalata de 2 × 50 MW.

Transportul energiei electrice se efectueaza prin liniile de inalta si medie tensiune iar distributia la consumatori, prin linii de medie si joasa tensiune. Lungimea retelei de transport si distributie energie electrica si instalatii al SDFEE din judet este urmatoarea:

526 km LEA 110 KV;

2612 km LEA medie tensiune;

3235 km LEA joasa tensiune;

482 km LES medie tensiune;

969 km LES joasa tensiune;

17 statii 110 KV;

2134 PA si PT.

Distribuirea energiei electrice se realizeaza de catre unitatea teritoriala a S.C. FDFEE Electrica Transilvania Sud S.A. - SDFEE Targu Mures, ce deserveste 231.718 beneficiari la nivelul anului 2003, grupati in mari consumatori, mici consumatori si consumatori casnici.

Analizand retelele de 110 kV, se constata ca nu exista in prezent disfunctionalitati majore in alimentarea cu energie electrica. Problemele ar putea apare in timp la aparatajul statiilor electrice de transformare care este uzat din punct de vedere moral ceea ce duce la cheltuieli de exploatare mari si, uneori, la un grad mai mic de siguranta in alimentarea cu energie electrica (avarii). Se mai constata existenta unor retele de medie tensiune pe stalpi de lemn si de beton cu probleme. Liniile au lungimi foarte mari, sectiuni mici, cu izolatie necorespunzatoare (invechite), iar traseele acestor linii de medie tensiune, in multe locuri sunt si greu accesibile. Zonele cu cele mai multe aspecte critice din punct de vedere al gradului de deservire cu energie electrica sunt ariile periferice ale judetului.

Tabel 9. Localitati care necesita extinderea retele electrice din Judetul Mures.

Nr. crt.

Localitate

(municipiu, oras, sat, strada)

Unitate administrativ-teritoriala

Numar gospod.

Structura retea

An propus pentru finalizare

Observatii

PT

(nr.)

LEA

20 kv

LEA

J.T.


AEE cart.  Belvedere

Targu Mures




x


Lucrare noua cuprinsa in programul de investitii al SC. Electrica SA, 2007


Str. Fanate, Posada

Targu Mures




x


Extindere LEA J.T., solicitare primarie Targu Mures


Sighisoara

Sighisoara




x




Reghin

Reghin




x




Tarnaveni

Tarnaveni




x




Ludus

Ludus




x


Extindere LEA J.T.


Iernut

Iernut




x




Sangeorgiu de Padure

Sangeorgiu de Padure




x


Extindere retele electrice


Sovata

Sovata




x


Extindere retele electrice


Miercurea Nirajului

Miercurea Nirajului




x


Extindere retele electrice


Ungheni

Ungheni




x




Sarmasu

Ungheni




x




Albesti

Albesti




x


Extindere LEA J.T


Filpisu Mare

Breaza




x


Extindere LEA J.T


Cristesti

Cristesti




x


Extindere retele electrice


Craciunesti

Craciunesti




x


Extindere retele electrice


Danes

Danes




x


Extindere LEA J.T


Corunca

Corunca




x


Extindere retele electrice


Raciu

Raciu




x


Extindere retele electrice


Soromiclea

Sighisoara




x


Extindere retele electrice


Sincai

Sincai




x


Extindere retele electrice


Avramesti

Ludus




x


Extindere retele electrice


Ciurgau

Ludus




x


Extindere retele electrice


Sancraiu de Mures

Sancraiu de Mures




x


Extindere retele electrice


Beica de Jos

Beica de Jos




x


Extindere retele electrice


Beica de Sus

Beica de Jos




x


Extindere retele electrice


Capusu de Campie

Iclanzel




x


Extindere retele electrice


Soard

Vanatori




x


Extindere retele electrice


Sanpaul

Sanpaul




x


Extindere retele electrice


Seleus

Danes




x


Extindere retele electrice


Vatava

Vatava




x


Extindere retele electrice


Chibed

Chibed




x


Extindere retele electrice


Marasesti

Band




x


Extindere retele electrice


Band

Band




x


Extindere retele electrice


Atantis

Atantis




x


Extindere retele electrice


Madaras

Madaras




x


Extindere retele electrice


Bagaciu

Bagaciu




x


Extindere retele electrice


Valea Hotar

Vanatori




x


Extindere retele electrice


Matrici

Eremitu




x


Extindere retele electrice


Eremitu

Eremitu




x


Extindere retele electrice


Calugareni

Eremitu




x


Extindere retele electrice


Neagra

Lunca Bradului




x


Extindere retele electrice


Merisor

Papiu Ilarian




x


Extindere retele electrice


Deleni

Ideciu de Jos




x


Extindere retele electrice


Sicele

Pogaceaua




x


Extindere retele electrice


Bologaia

Pogaceaua




x


Extindere retele electrice


Valureni

Cristesti




x


Extindere retele electrice


Solovastru

Solovastru




x


Extindere retele electrice


Zona Mociar

Solovastru




x


Extindere retele electrice


Zona Mociar - cartier locuinte

Solovastru




x


Extindere retele electrice


Ernei

Ernei




x


Extindere retele electrice


Roteni

Acatari




x


Extindere retele electrice


Gruisor

Acatari




x


Extindere retele electrice


Zona Vatman

Acatari




x


Extindere retele electrice


Gornesti

Gornesti




x


Extindere retele electrice


Peris

Gornesti




x


Extindere retele electrice


Coasta Grindului

Chetani




x


Extindere retele electrice


Ticmandru

Nades




x


Extindere retele electrice


Ranta

Bogata




x


Extindere retele electrice


Idicel Padure

Brancovenesti




x


Extindere retele electrice


Rastolita

Rastolita




x


Extindere retele electrice


Taureni (langa    DJ 151)

Taureni




x


Extindere retele electrice


Corunca (langa DN 13)

Corunca




x


Extindere retele electrice


Corunca (zona DN 13 - DC 5)

Corunca




x


Extindere retele electrice


Sanisor

Livezeni




x


Extindere retele electrice


Ivanesti - Ciumurcani

Livezeni




x


Extindere retele electrice


Valea Larga

Valea Larga




x


Extindere retele electrice


Zona "Berc"

Voivodeni




x


Extindere retele electrice


Ranta

Bogata




x


Extindere retele electrice


Coasta Grindului - Grindeni

Chetani




x


Extindere retele electrice


Saulia

Saulia




x


Extindere retele electrice


Barbosi

Zau de Campie




x


Extindere retele electrice


Zau de Campie

Zau de Campie




x


Extindere retele electrice


Gaura Sangerului

Zau de Campie




x


Extindere retele electrice


Cosoaba - Dambu

Sampetru de Campie




x


Extindere retele electrice


Ibanesti

Ibanesti




x


Extindere retele electrice


Ercea

Bala




x


Extindere retele electrice


Gurghiu

Gurghiu




x


Extindere retele electrice


Dedrad

Batos




x


Extindere retele electrice


Mihesu de Campie

Mihesu de Campie




x


Extindere retele electrice


Ivanesti

Livezeni




x


Extindere retele electrice


Ideciu de Jos si Sus

Ideciu de Jos




x


Extindere retele electrice


Nazna cart. Tineret I, II

Sancraiu de Mures




x


Extindere retele electrice


Rosiori

Ludus

?



x


Extindere retele electrice


Santana de Mures

Santana de Mures




x


Extindere retele electrice


Chinari

Santana de Mures




x


Extindere retele electrice


Sangeorgiu de Mures

Sangeorgiu de Mures




x


Extindere retele electrice


Zona SELGROS

Ernei




x


Extindere retele electrice


Razoare

Mihesu de Campie




x


Extindere retele electrice

Tabel 10. Retele si instalatii electrice ce necesita lucrari de modernizare prin inlocuire partiala in judetul Mures.

Nr. crt.

Denumire retea

Total numar instalatii

Existent

Propus modernizare

LEA (km)

Bransamente (nr.)

LEA (km)

Bransamente (nr.)


Modernizare LEA J.T. - Balauseri






Trifazare si modernizare LEA J.T. - Saschiz






Modernizare LEA J.T. - Bahnea






Modernizare LEA J.T. - Targu Mures






Modernizare LEA J.T. - Valea Fratii






Modernizare LEA J.T. - Albesti






Imbunatatire tensiune si MGS in Targu Mures






Modernizare LEA J.T. - Deda






Modernizare LEA J.T. - Ludus






Modernizare LEA J.T. - Reghin






Modernizare LEA J.T. - Sighisoara






Modernizare LEA J.T. - Targu Mures






Modernizare LEA J.T. - Tarnaveni






Modernizare LEA J.T. - Seuca






Modernizare LEA J.T. - Gurghiu - Orsova






Modernizare LEA J.T. - Nima Raciului






Modernizare LEA J.T. - Sighisoara






Modernizare LEA J.T. - Alunis






Modernizare LEA J.T. - Ungheni






Modernizare LEA J.T. - Ibanesti






Modernizare LEA J.T. - Chetani






Modernizare LEA J.T si imbunatatire de tensiune Deda






Modernizare LEA J.T. CE Targu Mures (urban + rural)






Modernizare LEA J.T. CE Reghin






Modernizare LEA J.T. CE Ludus (+ Tarnaveni)






Modernizare LEA J.T. CE Sighisoara (+Sovata)






Imbunatatiri de tensiune CE Targu Mures






Imbunatatiri de tensiune CE Reghin






Imbunatatiri de tensiune CE Ludus (+ Tarnaveni)






Imbunatatiri de tensiune CE Sighisoara (+ Sovata)






Modernizare LEA 20 kV Iernut - Ludus






Modernizare LEA, LES 20 kV, Sighisoara - Dumbraveni






Modernizare LEA 20 kV, Ludus - Sarmas






Modernizare LEA 20 kV, Raciu - Mihes






Modernizare LES 20 kV, Sighisoara - Dumbraveni






Inlocuire PTZ nr.1, PTZ nr. 10, PA nr. 1, Sovata






Modernizare PTZ nr. 14, Sighisoara






Modernizare PA nr. 7. PTZ nr. 24, PTZ nr. 27, PTZ nr. 48, PTZ nr. 77, Reghin






Modernizari PA+PT CE Reghin






Modernizari PA+PT CE Ludus (+Tarnaveni)






Modernizari PA+PT CE Sighisoara (+Sovata)






Trecerea la 20 kV LEA 6 kV Sancrai






Trecerea la 20 kV zona cartier Dambul Pietros Tg. Mures






Trecerea la 20 kV zona 2 cartier Dambul Pietros Tg. Mures






Trecerea la 20 kV zona industriala Tg. Mures





Cantitatea de energie electrica vanduta in anul 2003 a fost de 3.910.418 MWh, iar repartizarea pe sucursale este prezentata mai jos.


Infrastructura de transport gaz metan

Judetul Mures detine cea mai dezvoltata retea de distributie a gazului metan. Este principalul producator de gaze naturale din Romania, furnizand peste 60% din totalul extras pe tara.

Principalele localitati din Judetul MURES in cadrul carora exista captari de gaze naturale, sunt: Sarmas, Sarmasel, Ulies, Sanmartin, Craiesti-Ercea, Zau de Campie, Ludus, Lunca, etc., concentrate in marea lor majoritate in zona vest, acestea fiind in exploatarea Regionalei Gaz Metan (ROMGAZ) Medias, Schela Targu Mures.

Reteaua de distributie a gazului metan are o lungime de 2.954,3 km, iar numarul localitatilor in care se distribuie gazul este de 269 din care 11 orase, adica 52,44% din totalul localitatilor judetului, cu un procent de 36,12% la nivelul regiunii si 11,92% la nivel national. Volumul total de gaz distribuit in judet constituie 11,4% din consumul national.

Tabel 11. Reteaua si volumul gazelor naturale distribuite.

Tip indicator







Numarul localitatilor in care se distribuie gaze naturale







Numar municipii si orase in care se distribuie gaze naturale







Lungimea simpla a conductelor de distributie   (km)













Gaze naturale distribuite total (mil. m3)







Gaze naturale distribuite pentru uz casnic (mil. m3)








Raportat la infrastructura de utilitati se remarca lipsa uniformitatii in dezvoltarea retelei de utilitati publice in interiorul judetului, un exemplu concret fiind faptul ca, judetul Mures are cea mai bine dezvoltata retea de distributie a gazelor naturale, acoperind un numar mare de localitati, in timp ce reteaua de alimentare cu apa potabila nu acopera nici 30% din totalul localitatilor unde se distribuie gaze naturale.  

In Judetul Mures, cei mai importanti consumatori de gaze naturale sunt companiile din industrie, acestia detinand o pondere de 87,32% din consumul judetean de gaze naturale. In ceea ce priveste consumul de gaze naturale de catre consumatorii acestea, detin o pondere importanta in consumul non-casnic de gaze naturale, atat la nivel national (13%), dar mai ales la nivel regional (54,24%).

Combinatul chimic AZOMURES Targu Mures si C.T.E. Iernut, caracterizate ca mari consumatoare de gaze naturale, au utilizat 848,5 mil. m3 respectiv 780,5 mil. m3. in baza unor contracte directe cu alti furnizori decat S.C. DISTRIGAZ NORD S.A. Targu Mures.

In ceea ce priveste consumul casnic, media pe an la nivelul judetului este de 164.700 mii m3, fiind peste media Regiunii 7 Centru (634920 mii m3) si cu mult peste cea nationala (6349,14 mii m3).


3. Retele de telecomunicatii, comunicatii date si internet


Extinderea si modernizarea centralelor telefonice in ultimii ani, a condus la cresterea numarului de abonati in reteaua de telefonie fixa, astfel incat la 1.000 de locuitori reveneau in anul 2005 - 190,1 abonati telefonici la nivelul Judetului Mures (vezi tabelul 12.).

Tabel 12. Evolutia numarului de abonati telefonici/1000 locuitori in Judetul Mures in intervalul 2000 - 200


Nr. crt.

Denumire

Nr. abonamente telefonice/1000 locuitori

2000

2001

2002

2003

2004

2005

1

Municipiul Targu Mures

334,4

330,6

357,6

358,9

355,5

305,0

2

Municipiul Sighisoara

211,5

217,2

245,3

257,0

267,8

257,7

3

Municipiul Reghin

200,5

202,9

218,6

229,2

224,4

190,7

4

Municipiul Tarnaveni

225,3

233,6

239,1

245,8

245,8

212,1

5

Orasul Ludus

188,9

204,9

206,4

211,5

210,0

174,2

6

Orasul Sovata

170,1

169,2

171,4

178,1

198,2

176,6

7

Orasul Iernut

228,0

223,0

220,5

224,0

214,0

176,3

8

Orasul Miercurea Nirajului

161,7

162,3

156,2

156,0

153,6

147,7

9

Orasul Sarmasu

194,7

193,3

188,3

200,7

196,4

173,3

10

Orasul Sangeorgiu de Padure

176,3

175,5

180,3

177,2

172,4

154,2

11

Orasul Ungheni

129,3

133,7

139,0

158,4

173,1

161,5

12

Cristesti

110,8

166,2

194,3

193,4

196,6

173,3

13

Sancraiu de Mures

118,6

119,6

128,6

230,5

229,8

212,7

14

Sangeorgiu de Mures

154,6

157,1

172,7

220,0

221,9

202,1

15

Santana de Mures

93,4

95,6

103,8

122,6

117,8

108,0

16

Albesti

92,0

101,2

110,2

110,4

108,5

103,7

17

Acatari

63,0

69,4

83,6

86,2

91,4

88,2

18

Adamus

68,9

69,0

110,9

121,1

123,7

123,3

19

Alunis

71,6

70,6

99,3

158,5

160,3

161,8

20

Apold

34,7

35,9

48,3

47,2

41,2

68,7

21

Atintis

53,4

61,1

60,3

59,1

57,7

54,2

22

Bahnea

64,4

66,3

67,0

124,1

126,8

128,6

23

Band

116,3

120,0

122,4

124,9

125,4

125,2

24

Batos

62,7

59,9

75,6

77,9

76,9

76,2

25

Bagaciu

120,9

126,9

119,5

105,9

101,9

98,0

26

Bala

317,2

333,7

311,4

314,9

314,2

320,0

27

Balauseri

61,5

62,5

70,7

75,9

77,4

78,0

28

Beica de Jos

41,1

38,6

34,2

92,6

93,6

133,8

29

Bichis

227,9

232,6

276,1

363,7

360,0

344,0

30

Bogata

75,1

76,3

75,4

74,0

71,7

74,9

31

Breaza

93,4

93,6

92,9

123,0

122,2

111,2

32

Brancovenesti

70,4

69,4

93,1

78,8

93,0

95,2

33

Ceuasu de Campie

43,5

46,0

72,5

80,7

132,1

156,7

34

Chetani

89,1

87,0

96,3

120,9

127,9

117,9

35

Chiheru de Jos

65,2

64,4

62,2

55,6

56,6

67,0

36

Coroisanmartin

60,2

60,4

79,5

81,2

80,7

72,1

37

Cozma

7,8

8,1

6,4

4,8

5,0

5,1

38

Craciunesti

70,6

69,6

66,4

86,0

85,9

83,2

39

Craiesti

118,1

117,0

128,2

127,7

127,8

122,1

40

Cucerdea

222,9

154,6

236,0

236,7

238,8

227,5

41

Cuci

23,6

24,4

83,3

91,4

120,4

148,5

42

Danes

130,0

133,4

129,8

137,6

136,7

130,0

43

Deda

183,1

178,2

168,2

174,3

172,7

143,6

44

Eremitu

77,0

75,5

71,7

86,9

93,1

89,1

45

Ernei

37,0

38,2

87,1

100,9

100,7

96,8

46

Faragau

70,4

72,5

61,3

60,7

58,6

57,9

47

Fantanele

59,0

61,1

70,0

80,2

89,6

92,6

48

Galesti

49,7

45,8

44,1

92,8

100,2

123,4

49

Ganesti

127,2

130,7

143,4

157,4

155,2

147,1

50

Gheorghe Doja

170,7

163,5

165,0

163,5

157,3

156,7

51

Ghindari

71,8

68,5

72,0

75,9

81,4

86,6

52

Glodeni

116,0

114,7

111,8

129,7

131,8

139,3

53

Gornesti

67,2

105,5

107,1

110,8

114,9

112,5

54

Grebenisu de Campie

174,4

184,9

176,8

177,3

173,6

167,0

55

Gurghiu

127,2

132,4

137,4

139,1

145,5

142,5

56

Hodac

93,5

91,1

83,7

90,1

91,8

90,5

57

Hodosa

5,4

5,5

9,1

81,4

77,9

79,5

58

Ibanesti

74,5

72,0

80,2

102,7

149,0

140,5

59

Iclanzel

76,6

80,3

72,4

123,4

126,7

157,9

60

Ideciu de Jos

33,7

28,9

24,5

56,1

28,5

39,8

61

Livezeni

38,7

81,3

40,4

81,4

152,9

136,8

62

Lunca

49,7

49,3

52,2

53,2

54,2

48,3

63

Lunca Bradului

81,7

77,8

89,2

114,9

108,4

93,4

64

Magherani

67,0

66,6

62,0

75,6

192,7

185,1

65

Mica

48,4

34,0

48,7

95,6

73,8

70,4

66

Mihesu de Campie

87,9

84,8

109,7

126,0

127,1

115,1

67

Nades

52,5

50,2

94,2

93,7

93,5

94,1

68

Neaua

142,5

139,6

139,4

172,0

178,3

178,7

69

Ogra

132,4

129,9

148,8

151,2

147,5

131,0

70

Papiu Ilarian

227,4

225,3

209,9

212,6

217,3

234,6

71

Panet

69,7

73,3

67,3

85,2

86,4

83,4

72

Pasareni

164,7

168,3

176,2

174,9

169,9

185,0

73

Petelea

78,2

96,4

92,0

93,5

89,8

78,6

74

Pogaceaua

126,3

124,6

112,7

178,9

174,2

176,8

75

Rastolita

139,2

133,2

111,3

112,0

115,5

103,9

76

Raciu

289,8

305,1

293,6

263,5

226,5

219,9

77

Rusii-Munti

177,7

172,4

176,9

193,8

189,7

171,5

78

Saschiz

87,8

86,8

117,2

114,8

109,7

102,6

79

Sanger

61,7

59,9

51,7

69,4

75,6

76,9

80

Sanpaul

57,9

57,9

55,9

48,6

54,7

54,2

81

Sanpetru de Campie

65,7

70,3

70,3

72,4

74,9

77,8

82

Solovastru

120,1

118,9

130,2

141,4

139,5

125,2

83

Stanceni

111,7

112,0

107,4

108,4

100,4

85,1

84

Suplac

104,9

90,1

94,6

115,7

118,1

111,0

85

Suseni

37,0

36,6

33,2

59,4

108,7

106,5

86

Saulia

184,4

184,7

166,5

226,3

209,2

205,8

87

Sancai

182,3

186,6

187,7

188,4

189,9

174,9

88

Taureni

176,4

168,3

160,7

185,3

185,5

162,2

89

Valea Larga

121,6

119,5

136,6

207,1

215,1

215,1

90

Vargata

132,9

138,4

129,4

152,3

163,1

166,1

91

Vatava

134,3

133,1

153,3

168,0

173,7

175,5

92

Vetca

6,1

5,9

3,4

4,6

4,7

4,8

93

Viisoara

76,0

74,0

102,1

111,2

105,6

125,6

94

Vanatori

58,3

63,1

74,0

81,9

80,2

83,7

95

Voivodeni

159,3

150,8

147,4

147,5

149,3

139,0

96

Zagar

73,8

75,7

85,0

85,7

81,5

104,6

97

Zau de Campie

150,8

157,0

177,0

179,5

182,0

157,8

98

Chibed

-

-

-

85,4

82,6

93,3

99

Corunca

-

-

-

-

182,3

173,4

100

Sarateni

-

-

-

-

50,8

53,9

101

Madaras

-

-

-

-

103,0

101,8

102

Bereni

-

-

-

-

26,6

29,5

103

Urban







104

Rural







105

Pondere urban (%)







106

Pondere rural (%)







107

Judetul MURES

110,7

112,1

118,6

132,9

211,5

190,1



Judetul Mures se situeaza peste media nationala care este 202,5 de abonati la 1.000 de locuitori. Dintre acestia, 68,45% sunt in mediul urban si numai 31,55% in mediul rural. Cu toate acestea la nivelul judetului exista inca un numar de 44 de localitati care nu dispun de serviciile telefoniei fixe.

Tabel 13. Lista localitatilor din Judetul MURES care nu dispun de retea telefonie fixa.

Nr. crt.

Denumire localitate

Denumire únitate administrativ-teritoriala

Nr. locuitori


Ciurgau

Orasul Ludus



Capeti

Orasul Sovata



Chincius

Com. Adamus



Saniacob

Com. Atantis



Coasta Grindului

Com. Chetani



Cordos

Com. Chetani



Giurgis

Com. Chetani



Lint

Com. Chetani



Fanatele Socol

Com. Cozma



Valea Sasului

Com. Cozma



Valea Ungurului

Com. Cozma



Nima Milaselului

Com. Craiesti



Fanate

Com. Iclanzel



Fundoaia

Com. Gurgiu



Mirigioaia

Com. Hodac



Chisalita

Com. Iclanzel



Dupa Deal

Com. Iclanzel



Ghidasteu

Com. Iclanzel



Tablaseni

Com. Iclanzel



Valea Iclandului

Com. Iclanzel



Porumbac

Orasul Iernut



Racamet

Orasul Iernut



Bujor

Com. Mihesu de Campie



Cirhagau

Com. Mihesu de Campie



Groapa Radaii

Com. Mihesu de Campie



Mogoaia

Com. Mihesu de Campie



Stefanca

Com. Mihesu de Campie



Dobra

Com. Papiu Ilarian



Scurta

Com. Pogaceaua



Curete

Com. Raciu



Obarsie (Craiesti)

Com. Raciu



Valea Seaca

Com. Raciu



Titiana

Com. Sarmasu



Bezid Nou

Com. Sangeorgiu de Padure



Lotu

Com. Sangeorgiu de Padure



Dalu

Com. Sanger



Pripoare

Com. Sanger



Valisoara

Com. Sanger



Vaidacuta

Com. Suplac



Fanate

Com. Faragau



Malaiesti

Com. Valea Larga



Ciretea

Com. Zau de Campie



Gaura Sangerului

Com. Zau de Campie



Stefaneaca

Com. Zau de Campie



Oferta comerciala in domeniul telecomunicatiilor este dominata de Compania nationala de telefonie fixa RomTelecom si de companiile de telefonie mobila, cu acoperire nationala Orange, Vodafone, Zapp si Cosmote. Trebuie mentionat faptul ca in 2003, an in care a fost lansat serviciul Astral Telefix, societatea RomTelecom a pierdut monopolul asupra retelei de telefonie fixa. Din acel moment au mai aparut si alti operatori de telefonie fixa, cel mai important la nivelul judetului Mures, dupa Romtelecom este RDS (Romania Data System).

In telecomunicatii se remarca un proces alert de modernizare datorita expansiunii tehnicii avansate in telefonia cu fir si a cresterii gradului de acoperire prin telefonia mobila. Modernizarea acestui sector va continua si in viitor prin actiunea de montare a cablurilor optice, prin extinderea retelelor digitale si prin dezvoltarea telefoniei mobile si a comunicatiilor prin posta electronica.

Pe teritoriul judetului se receptioneaza programele 1 si 2 ale Televiziunii Romane, precum si programele televiziunilor particulare ANTENA 1 si PRO TV care au infiintat si posturi locale, precum si postul local TELEVIZIUNEA MURES. In ultima perioada s-a dezvoltat reteaua de televiziune prin cablu, care permite receptionarea a numeroase alte posturi de televiziune din Romania si din strainatate.

In Targu Mures, functioneaza un post public de radio, pe unde medii, cu emisiuni in limba romana, maghiara si germana, caruia i se adauga numeroase alte posturi private pe unde ultrascurte.

Piata serviciilor Internet este reprezentata in judet de marii furnizori nationali, ca de exemplu:

RDS - Romania Data Systems;

Romtelecom - care a preluat Artelecom, furnizeaza mai multe tipuri de servicii internet;

Vodafone, Orange si Zapp - furnizori Internet in special pentru abonatii serviciilor de telefonie mobila.

Tarifele serviciilor Internet sunt inca mari pentru utilizatorii din Romania. Datorita cresterii concurentei pe aceasta piata, tarifele, pentru acest tip de serviciu, tind sa scada, valorile medii ramanand totusi mai mari decat valorile medii pentru tarile membre UE.

Activitatile de comunicatii si retele de date sunt coordonate de ANRC - Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii: IGCTI - Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei din cadrul Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei.

Energia termica

Energia termica produsa in judet este utilizata pentru desfasurarea unor procese de productie industriale, pentru incalzire si pentru prepararea apei calde menajere. Combustibilul utilizat pentru producerea energiei termice este in marea majoritate a cazurilor gazul metan.

Pana la evenimentele din anul 1989, localitatile urbane se caracterizau prin existenta unui sistem centralizat de producere si distributie a energiei termice organizat pe centrale termice de cartier, sau pe centralele termice de intreprindere. In majoritatea localitatilor rurale incalzirea s-a realizat si se realizeaza local, fiind utilizat drept combustibil gazul metan sau lemnul.

In prezent, producerea energiei termice se realizeaza tot mai mult in centrale individuale de apartament, in timp ce sistemul centralizat pierde teren ca urmare a cresterii tarifelor si a gasirii unor solutii alternative din partea consumatorilor.

Energia termica este distribuita in 6 localitati, din care 4 sunt urbane.

Puterea termica instalata necesara este de 366,3 Gcal/h care reprezinta 68,9% din totalul capacitatii instalate initial, iar numarul apartamentelor ramase racordate la sistemul centralizat este de 41.337, respectiv 63,9%.

Sistemul centralizat de producere a energiei termice este activ in municipiile Targu Mures (operator S.C. Energomur S.A. Targu Mures), Sighisoara (operator S.C. Apa Termic Transport S.A. Sighisoara), Reghin (operator R.A.G.C.L. Reghin).

Situatia apartamentelor debransate in anul 2003 era urmatoarea: Targu Mures 17,0 %, Sighisoara 46,2 %, Reghin 77,5 %, Tarnaveni 97,0 %, Ludus 99,1 %, Sovata 100 %.

Pentru reabilitarea tehnica a infrastructurii sistemelor centralizate de incalzire urbana ramase in functiune sunt necesare aproximativ 3.000 mld. lei (la nivelul anului 2003), din care: 29,9 % modernizare centrale termice, 62,2 % modernizare retele, 1,7 % modernizare puncte termice, 3,5 % contorizare completa, 2,7 % reparatii in subsoluri tehnice.




Din cauza ca nu a fost incheiat nici un contract de peaj, Romsilva sustine ca DF in prezent sunt inchise pentru orice alte tipuri de activitati economice si  sociale


Pentru asigurarea pe timpul sezonului de iarna a serviciilor de degivrare (inlaturarea straturilor de chiciura sau de gheata formate pe anumite suprafete) a aeronavelorvelor de mare capacitate (Boeing 737, Airbus 320, MD 80), din cauza atat a timpilor extrem de mici in care opereaza pe aeroport, cat si a cerintelor impuse prin reglementarile atat la nivel european si intern, pentru incadrarea in timpi reali de procesare.


Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }