1.1 Conceptia de retea
Legarea calculatoarelor intr-o retea pentru a utiliza in comun informatiile nu este un fenomen nou. Institutiile guvernamentale si companiile din orice domeniu de activitate din tarile dezvoltate fac acest lucru de mai multe decenii. Multe corporatii si firme au adoptat de peste 20 de ani lucrul in retele.
O retea de calculatoare reprezinta un mod de conectare a unor calculatoare individuale, astfel incat sa poata folosi in comun anumite resurse. Aceste resurse includ componente de genul unitatilor de disc, fisiere (baze de date), imprimante si echipamente de comunicatie. In plus, reteaua permite o interactiune mai mare si o comunicare mai buna intre membrii retelei, prin intermediul postei electronice, bazelor de date si a altor metode de utilizare in comun a informatiilor de orice fel.
Calculatoarele conectate la retea sunt denumite noduri.
Cand nodurile apartin aceleiasi cladiri sau aceleiasi organizatii, reteaua este locala (Local Area Network - LAN), de exemplu reteaua unui liceu.
Daca nodurile sunt dispersate pe o zona mai extinsa, de exemplu pe suprafata unui judet sau a catorva judete, la nivelul tarii sau pe intregul glob, reteaua este pe plan extins (Wide Area Network - WAN). O astfel de retea ar putea fi constituita, de exemplu, la nivel national, pentru toate institutiile Ministerului Educatiei si Cercetarii.
1.2 Retele client/server
Reteaua de acest tip foloseste un calculator separat (server), de regula performant, care este calculator "central", care lucreaza cu toate fisierele si efectueaza serviciile de tiparire pentru mai multi utilizatori. Calculatorul ofera raspunsuri rapide clientilor, asigura cea mai buna protectie a datelor din retea si folosesc un sistem de operare avansat (de exemplu: Novell NetWare, Windows NT Server, IBM OS/2 LAN Server, etc.). O retea poate avea mai multe servere. Clientii din retea sunt calculatoare conectate la server, puternice sau cu putere redusa, ca viteza de lucru, capacitate de memorie, etc.
1.3. Niveluri ale unei retele si tipuri de retele
Exista sapte niveluri de clasificare a unei retele. Cinci dintre aceste niveluri sunt prezentate in continuare. Nivelul fizic este constituit din cablurile sau alte echipamente ce leaga intre ele calculatoarele, adica partea palpabila a retelei. Aici intra si placile de interfata ale retelei, elementele de conectare si orice alta componenta hard (inclusiv concentratoare si amplificatoare). Nivelul logic este cel care interpreteaza semnalele obtinute, le traduce sub forma de date in cod binar (0 si 1), ce pot fi transmise celuilalt nivel si care pot fi prelucrate de calculator. Nivelul de retea raspunde de identificarea calculatoarelor din retea. Nivelul de transport raspunde de corectitudinea receptionarii datelor transmise intre calculatoare. Nivelul de aplicatie este pachetul de programe (software-ul) folosit de fiecare calculator pentru accesul la alte resurse ale retelei, de exemplu la tiparirea la o imprimanta din retea.
Ca tipuri de retele se retin: magistrala (toate calculatoarele conectate la cablul principal al retelei); in stea (calculatoarele interconectate prin intermediul unui concentrator); circulara (un calculator intre alte doua calculatoare), magistrala in stea (combinatie a primelor doua tipuri). Calculatoarele se conecteaza prin placile adaptoare pentru retea. Aceste placi au rolul de a realiza legatura intre cablurile retelei si statia de lucru. Placa dispune de puncte de conectare in care se cupleza cablurile retelei. Placa are o mica memorie folosita ca memorie tampon. Ca tipuri de cablu se folosesc cabluri coaxial si fibrele optice (transmitere prin unde luminoase). Pot fi folosite si sisteme de transmitere prin unde luminoase sau prin unde radio, cu aparate de emisie si de receptie. Pot fi conectate si doar doua calculatoare, printr-un cablu serial cu un adaptor null-modem.
Reteaua INTERNET si reteaua WWW
Internet este o "retea de retele", cu zeci sau sute de milioane de calculatoare, dispuse pe intregul glob, stationare sau mobile, retea ce detine cantitati uriase de informatii, din care foarte multe pot fi consultate fara restrictii, iar unele contra cost sau numai cu diferite parole de acces. Fiecare individ care poseda un calculator cu modem cu viteza de transmitere de cel putin 14,4 kbps (kilobiti pe secunda, viteza indicata fiind cea minima pentru Internet, se recomanda chiar o viteza mai mare), o linie telefonica fixa sau mobila, se poate conecta la aceasta mare retea prin intermediul unei firme furnizoare de servicii Internet. In cadrul retelei Internet poate fi folosita posta electronica sau pot fi consultate site-uri ale retelei WWW.
Reteaua World Wide Web, denumita Web sau WWW, este partea cea mai dezvoltata din internet. A fost creata in 1989, la centrul european de cercetari nucleare. Reteaua este bazata pe grafica, fiind folosit un limbaj special, HTML (Hypertext Markup Language - limbaj de marcare pentru hipertext). Cu un click pe textul sau imaginea grafica cu o anumita codificare se ajunge la alte documente denumite pagini Web (Web pages), unde se pot vedea imagini, text, videoclipuri, se pot asculta mesaje vocale. Pe ecranul propriului calculator pot fi aduse imagini din toata lumea sau informatii referitoare la orice domeniu de activitate. Totul este sa "salvati" pe hard-diskul calculatorului propriu. O alta modalitate de utilizare a internetului o reprezinta dialogul efectiv realizat cu ajutorul chat-ului.
Accesul la o pagina Web, a unui site Internet (site-urile fiind constituite din pagini Web) se poate face printr-un program, ca de exemplu Netscape Comunicator sau Microsoft Internet Explorer. Fiecare site are o adresa formata din grupuri de litere, ca de exemplu https://www.msn.com, pentru compania Microsoft. Deci folosind orice program care ofera posibilitatea de a naviga pe Internet, putem accesa orice adresa de site cunoscandu-i, bineinteles, numele prin introducerea acestuia pe bara de adresa din fereastra deschisa cu ajutorul programului respectiv. Ultimele doua litere pot reprezenta tara (ro pentru Romania, de pentru Germania, uk pentru Marea Britanie, etc.), tipul organizatiei (com pentru comerciala, edu de la education pentru institutii de invatamant, etc.). Pe diferite site-uri ale retelei internet putem crea propriile adrese de e-mail, folosind diferite optiuni: E-mail, Sign me up, etc. Numele adresei de e-mail are in componenta un simbol @ (A rond) aflat intre numele dat de utilizator adresei si numele site-ului respectiv.