Conducatorii partidului senatorial socoteau ca Antonius a fost zdrobit si partidul lui Caesar lichidat,astfel incat nu gaseau necesar sa indeplineasca promisiunile facute tanarului Octavian,care nu avea decat 19 ani.Octavian a refuzat sa-l urmareasca pe Antonius si nici nu si-a unit legiunile sale cu armata lui Brutus,relatiile sale cu senatul inrautatindu-se.
Antonius s-a unit cu Lepidus in Gallia,pe care acesta o administra inca din anul 44 i.Hr.Senatul nu avea posibilitatea sa lupte impotriva acestei coalitii,cu atat mai mult cu cat si relatiile cu Octavian ajunsesera la o ruptura definitiva.Refuzul senatului de a-l alege consul a fost pretextul pentru trecerea la actiune: mostenitorul lui Caesar a pornit cu legiunile sale impotriva Romei pe care a cucerit-o fara nici o lupta,dupa care a reusit fara greutate sa fie ales consul si a facut sa se voteze o lege speciala cu privire la pedepsirea asasinilor lui Caesar.
Al doilea triumvirat si proscriptiile
Armatele lui Antonius si Lepidus,ca si legiunile lui Octavian,erau formate mai ales din soldati si veterani ai lui Caesar care asteptau cu nerabdare primirea loturilor fagaduite de Caesar.
Tinand seama de starea de spirit care domnea printre soldati,Octavian a anulat hotararea senatului prin care Antonius si Lepidus erau declarati dusmani ai patriei.Ruptura cu senatul si presiunea exercitata de armata l-au silit sa caute o apropiere de prietenii lui Caesar.Tratativele duse cu acestia s-au terminat printr-un acord care a fost incheiat la inceputul lui noiembrie 43 i.Hr.nu departe de orasul Bononia,acord cunoscut sub numele de al doilea triumvirat.
Trumvirii trebuiau sa-si adune fortele pentru lupa cu republicanii si sa satisfaca cererile soldatilor si veteranilor.Ei si-au impartit provionciile apusene si au hotarat sa recurga la sistemul prospriptiilor,stire primita cu groaza la Roma.
Printr-o lege speciala ,Antonius,Octavian si Lepidus,in calitate de triumviri,au capatat puteri exceptionale pentru organiarea statului(tresviri reipublicae constituendae).
Una din primele masuri ale triumvirilor a fost publicarea listelor celor proscrisi.Aceste proscriptii s-au aplicat cu mai multa cruzime si cinism decat cele de pe vremea lui Sulla.Ele s-au extins nu numai asupra senatorilor ci si asupra persoanelor cunoscute oprin bogatia lor.In felul acesta au pierit aproape 300 de senatori si 2000 de cavaleri.printre cei omorati a fost si Cicero,care a fost trecut pe lista la cererea lui Antonius.
Triumvirii s-au adresat si scalvilor,fagaduindu-le libertatea,drepturi civile si o mare recompensa in bani,in cazul in care isi vor denunta stapanii proscrisi.Acest apel adresat sclavilor a zdruncinat temeliile societatii sclavagiste romane.In felul acesta se submina autoritatea lui pater familias si se incalca principiul traditional pe care se intemeia sclavia romana: stapanul are drept de viata si de moarte asupra sclavului sau.
Octavianus a trebuit sa faca fata multor lupte interne si externe. In timp ce triumvirii se rafuiau in Italia cu adversarii lor,republicanii se pregateau minutios de lupta impotriva conducatorilor partidului lui Caesar.In toamna anului 42,la Philippi ,armata lui Brutus si Cassius a fost zdrobita iar ei s-au sinucis.Victoria triumvirilor nu a insemnat ,totusi,sfarsitul razboiului civil.Dupa luptele de la Philippi s-a facut co noua repartizare a provinciilor intre triumviri : Antonius a primit provinciile rasaritene iar Octavian s-a intors in Italia ,care treptat a fost cuprinsa de tulburari.Octavian reuseste sa invinga rasculatii in Perusia.
Dorinta de a aduna fonduri pentru plata armatelor,l-a impins pe Antonius in Orient.In timp ce italia era macinata de conflicte,Antonius isis petrecea vremea in ospaturi ca oaspete al reginei Cleopatra a Egiptului,la Alexandria.
Prin acordul de la Brundisium din anul 40,triumvirii au facut o noua impartire a provinciilor :Octavian a capatat provinciile din apus si Iliria,Antonius Orientul iar Lepidus a pastrat Africa.
