Napoca

Napoca

Dintre orasele Daciei romane, cele mai putine urme topografice le-a lasat Napoca - Clujul de astazi, orasul feudal (mentionat inca din secolul al XII-lea), apoi cel modern a distrus aproape total pe cel antic, numai cu prilejul lucrarilor edilitare ce se fac la Cluj se mai pot descoperi modeste crampeie de zidarii romane demolate, caramizi si cioburi.

Istoria orasului Napoca se poate reconstitui azi aproape exclusiv doar prin materialul epigrafic descoperit la Cluj in veacurile trecute sau in alte parti ale Daciei si lumii romane. In epoca romana, centrul Napoca s-a dezvoltat la o rascruce de drumuri, dintre care cel mai important era drumul imperial Sarmizegetusa-Apulum-Potaissa-Napoca-Porolissum, construit inca din anii 108 sau 109 d. Chr. (D. Tudor, 1968, p. 222).

Napoca, situata pe malul stang al Somesului Mic, la poalele dealului "Feleac", era la inceput un vicus sau civitas care s-a format dintr-un important nucleu de colonisti romani, cetateni si peregrini.

La fel ca Drobeta, nici Napoca nu a luat fiinta si nu s-a dezvoltat pe acelasi loc ca si vechea asezare dacica Napouca, cum gresit s-a sustinut in trecut.

Amintita mai intai de geograful alexandrin Ptolemeu, printre cele mai mari orase ale Daciei independente, Napouca dacica a fost desfiintata la sau dupa cucerirea romana. Doar toponimicul dacic s-a preluat si perpetuat de romani sub forma Napoca, pentru noua asezare intemeiata de ei pe un loc - dupa cum se constata arheologic - lipsit de urmele unei asezari anterioare.

De altfel, marea asezare dacica preromana Napouca existenta undeva in apropierea noii ctitorii romane, nu a putut fi precis localizata.

(Istoria Romanilor, 2001, p. 59).

Probabil ca asezarea dacica se afla pe una din inaltimile inconjuratoare, prima mentiune epigrafica a localitatii romane Napoca (un vicus la acea data) dateaza din anul 108 p. Chr.: este vorba de millitarium-ul (,,borna kilometrica") de la Aiton care mentioneaza trupa (cohors I Flavia Ulpia Hispanorum) ce construise tronsonul drumului imperial intre Potaissa si Napoca.

La Napoca cercetarile arheologice au surprins un nivel timpuriu cu locuinte de lemn si ceramica amestecata, alaturi de vase romane aparand si ceramica norico-pannonica si ceramica dacica lucrata cu mana. Este vorba de prima locuire romana pe acest amplasament in aceasta comunitate colonistii norico-pannoni au avut un rol important imediat dupa cucerire perioada premunicipala

Cercetarile arheologice din ultimii ani au scos in evidenta structura populatiei de la inceputurile provinciei, pe langa ceramica si alte artefacte aduse sau fabricate de colonisti, a fost descoperita si ceramica dacica, autohtonii erau, prin urmare, prezenti.

S-a putut stabili si originea unora dintre colonisti, cei mai multi veneau din provinciile occidentale cu substrat celtic, din Noricum si Pannonia, altii din provinciile balcanice sau din Orient, pe acestia din urma ii cunoastem datorita onomasticii si a divinitatilor carora li se inchinau. (A. Husar, 2002, p. 129).

Pe baza unor observatii culese de catre o serie de cercetatori (Jakab, Torma, Covaciu, Bodor, Mitrofan), zona ocupata de orasul roman s-ar delimita astfel, in functie de cel modern: latura de nord, in lungul canalului Somesului; latura de vest, de la Opera maghiara pana la capatul de sud-vest al strazii Napoca; latura de sud pornea din strada Napoca, in lungul strazii 23 August, iar latura de est se intindea probabil de-a lungul zidului cetatii medievale a Clujului.

In afara acestei zone intens locuita, mai existau si alte constructii exterioare, pe terenul ocupat de orasul antic s-au facut recent descoperiri de materiale arheologice diferite (zidarii, tigle, monede, obiecte de metal): in piata Libertatii, pe bulevardul Lenin, pe strada Gheorghe Doja, pe strada Emil Isac, pe strada Emile Zola.

S-au aflat resturi de hipocaust de la o cladire, altare dedicate lui Silvanus domesticus si Bonus Puer, fragmente de stele funerare, sarcofage, statui, opaite (Atimetus si Fortis), caramizi cu stampilele EXDP.

Au fost culese de asemenea sapte monede de bronz de la Aurelian, Tacit, Probus si Carus, documente importante privitoare la permanenta populatiei dupa parasirea Daciei. Un fragment de zid identificat in strada Petru Groza ar face parte din incinta de aparare a orasului antic.

Urmele zidului descoperit in strada Petru Groza sunt prea modeste ca sa prezinte o siguranta absoluta in ceea ce priveste interpretarea lor ca o incinta fortificata din secolul al III-lea, a. Chr. , nu avem pana in prezent nici o dovada epigrafica si din sapaturi arheologice ca, in secolul al III-lea a. Chr. , orasele din Dacia Superioara ar fi fost inconjurate de ziduri de aparare.

Pentru acoperirea nevoilor sale in domeniul constructiilor, orasul Napoca folosea piatra de zidarie extrasa din carierele de la "Coasta Manasturului", de langa comuna Baciu (la 7 km. distanta de Cluj), loc in care a existat si o modesta asezare rurala romana.

Este greu de precizat locul unei necropole intinse a orasului, pana acum s-au descoperit diferite morminte izolate (strazile: Avram Iancu, Plugarilor, Kogalniceanu, Cassian), unele cu sarcofage de piatra, altele in bolti de caramida; a inventar funerar, printre cele mai interesante, era mormantul lui Claudius Valentinus si al fiicei sale.

Inscriptiile dovedesc ca peste populatia dacica din Napoca, din primii anii ai stapanirii romane s-au asezat grupuri de colonisti, veniti mai ales din Asia Mica, ei au alcatuit un vicus care prospera din punct de vedere economic si a carui urbanizare a fost promovata de aceste elemente de colonizare.

Vizita lui Hadrian in Dacia, in anul 124, i-a adus rangul de municipium Aelium, iar cetatenii orasului au fost inscrisi in tribul imparatului Hadrian, Sergia, frecventa gentilicului Aelius purtat de numerosi cetateni napocensi este o consecinta a binefacerii imperiale.

Promovarea Napocii in stadiul de municipiu se poate pune in legatura si cu infiintarea provinciei Dacia Porolissensis, pentru a carei capitala era nevoie de un oras municipium sau colonia.

Este mai greu a sustine parerea lui Ritterling ca Napoca a fi devenit municipiu din primul an al domniei imparatului, argumentele sale se bazeaza pe analiza listei unor soldati din Napoca, cu numele de Publius Aelius, inrolati in timpul expeditiei de la Dunare a lui Marcius Turbo si care primisera honesta missio in anul 144.

Din vremea cat a fost municipiu se cunosc putini magistrati la Napoca, inscriptiile mentioneaza pe un P. Aelius Probus, ca flamen; C. Numerius Decianus si Iulius Ingenus, in calitate de duumviri quinquennales si un decurio, T. Fl. Longinus, veteran din ala II Pannoniorum, rezident in Apulum.

Nu putem stii daca teritoriul municipiului Napoca includea la inceput Potaissa si imprejurimile ei, iar spre nord s-ar fi intins pana la Samus (Somes); o data cu infiintarea provinciei Dacia Porolissensis, Napoca devenea orasul de resedinta a procuratorului financiar, mentionat in diferite inscriptii locale.

Dupa Sarmizegetusa, Napoca a fost al doilea oras al Daciei declarat colonia, epigrafic ea este numita colonia Aurelia, intr-o inscriptie a unui decurion al ei, Ael. Villanus, ea se intituleaza col (onia) Aure (lia) Dacica Na[ p (oca)], rezulta ca ea pasise in stadiul de colonie, pe timpul lui Marcus Aurelius sau Commodus.

Cea mai veche stire despre colonia Napoca este din anii 185-192, iar Ulpian mentioneaza si el imprecis: . item (Italici iuris est) Napocensis colonia.

Dispunem azi de un insemnat dosar de documente epigrafice in care se mentioneaza colonia Napoca, atat pe teritoriul Daciei, cat si in afara, prin atatea atestari epigrafice se dovedeste inflorirea orasului si prestigiului sau in afara, prin faptul ca se bucura de dreptul italic.

Multi dintre decuriones locuiau la tara unde isi administrau direct gospodariile rurale, duumvir onorific al coloniei Napoca era, pe timpul lui Septimius Sever, L. Iulius Bassinus, cumulard a numeroase dregatorii municipele (Apulum, Drobeta, Dierna, Porolissum), deci un mare bogatas sau arendas de bunuri publice, de care aveau nevoie orasele Daciei.

Municipiul, mai apoi colonia Napoca au adapostit o puternica organizatie de Augustales, cunoscuta noua numai din cinci inscriptii, din epigrafa lui Iul. Arphocras, un egiptean, vedem ca el era Augustalis municipii Ael. Hadriani, ceea ce inseamna ca asociatia luase fiinta de indata ce Hadrian ii acordase pozitia de municipiu, ca acest colegiu sa se ingrijeasca de cultul imparatului.

Colegiul augustalilor din Napoca a ridicat monumente votive comune pentru unii zei, ca "Mithras: pro salute ordinis Augustalium pe timpul cand orasul devenise colonia, grupul acestor augustali se intarise prin includerea in sanul lui a unor elemente bogate, liberti si peregrini.

Era condus acum de doi magistri, dintre care cunoastem pe greco-orientalii: M. Ulp. Caecil. Bassianus si Callisth (enes) care adora pe numen al organizatiei lor.

Este o simpla intamplare (din pricina hazardului descoperirilor epigrafice), faptul ca pana in prezent nu posedam din Napoca nici un erou privitor la sclavaj, un oras mare si infloritor ca acesta a cunoscut in viata lui economica si sociala numerosi servi publici si privat. D. Tudor, 1968, p. 223-227).