Odata cu Revolutia Franceza, reformatorii s-au simtit indreptatiti sa aspire la crearea unei societati ideale, conform ideologiilor proprii, masele dovedindu-si puterea de a influenta organizarea statala, intr-una din cele mai puternice tari europene ale vremii. S-a ajuns astfel la formularea unei ideologii protestatare, o reactie impotriva unei lumi care, odata cu marile transformari aduse de Revolutia Industriala, punea accent pe inovatia tehnologica, masinile luau locul muncitorilor, al caror numar nu inceta sa creasca. Consecinta imediata a acestei Revolutii tehnologice a fost crearea unor mari cartiere insalubre, intunecoase pentru noii muncitori, iar in lipsa unei legislatii viabile a muncii patronii aveau dreptul sa abuze de forta de munca angajata, care includea mai ales femei si minori (platiti cu un salariu insignifiant fata de volumul de munca prestat). Profiturile intreprinzatorilor s-au marit in acest fel, in defavoarea celor saraci si multi; industrializarea nu le aducea nici un fel de ameliorare celor care erau defavorizati.
Au aparut multi contestatari ai industrializarii puternice, mai ales in Marea Britanie, locul de origine al Revolutiei tehnologice, ca lordul Shaftesbury sau scriitorul Charles Dickens. Cu toate acestea ideologia socialista nu aparuse inca, protestele avand la baza dezavantajele acestei explozii industriale, si se milita pentru abolirea economiei de piata, care avea la baza concurenta si care avea ca victima imediata patura saraca a societatii. Principiile care ar sta la baza unei socitati ideale, formulate in acest stadiu, sunt cooperarea si impartirea marilor averi catre clasele defavorizate. Sustinatorul acestor principii pana in 1830 era, paradoxal, un proprietar scotian al unei fabrici de textile (moderna, avand in vedere ca industria textila a fost una dintre primele ramuri care au exploatat inovatiile aparute in cadrul Revolutiei Industriale), Robert Owen, care a fondat Marea Uniune Nationala Comerciala - o incercare de a mobiliza toti muncitorii britanici intr-o organizatie unica. Scopul acestei organizatii, declansarea unei greve generale a muncitorilor care ar obliga agentii economici sa se conformeze cerintelor primilor socialisti, era mult prea periculos pentru ca autoritatile sa nu faca tot posibilul sa anihileze Marea Uniune. In acesta perioada apare denumirea de "socialism", folosita initial de Owen. In Franta adepti ai socialismului in acesta perioada erau contele Henri de Saint-Simon si Charles Fourrier. In timp ce contele propunea o lume dominata de principiul ratiunii, condusa insa de oameni instruiti si nu de popor (o viziune puternic influentata de "Republica" lui Platon), Fourrier opta pentru comune cu regim autarhic, cu o ideologie apropiata de Robert Owen. Viziunea lui Fourrier a unei comunitati conduse direct de membrii ei va predomina in evolutia doctrinei socialiste.
Probabil cei mai influenti filozofi socialisti au fost Karl Marx si Friedrich Engels, care publica in 1848, anul revolutiilor europene, "Manifestul Comunist", care presupunea o organizarea sociala si politica diferita de tot ce mai fusese intalnit in istorie, de la utopiile lui Thomas More si Tommaso Campanella pana in secolul al XIX-lea. Autorii Manifestului au fost exilati imediat in Anglia (unde Marx scrie "Das Kapital"), dar lucrarea lor nu a avut un mare impact imediat. Viziunea marxista a istoriei prezinta lupta dintre clasele sociale ca motor al istoriei. De asemenea, Marx avea convingerea ca dezvoltarea industriala va avea drept consecinta cresterea nivelului de trai al clasei muncitoare (clasa care detine adevarata putere, caci mijloacele de productie si, in urma eventualei revolutii sociale, cele de distributie sunt sub controlul sau) si rasturnarea suprematiei clasei bogate, reprezentate de intreprinzatori care isi obtineau profitul din industrie.
