Declinarea a IV-a - latina

Declinarea a IV-a - latina

Declinarea a IV-a cuprinde substantive masculine, feminine si neutre. Substantivele animate se termina la nominativ singular in -us, iar cele inanimate in -u. Vocala tematica (VT) la aceasta declinare este -u-, iar genitivul singular se termina in -us. Cele mai numeroase substantive sunt cele de genul masculin: fructus, -us - fruct, rod, exercitus, -us - armata, adventus, -us - sosire, senatus, -us - senat, impetus, -us - atac, magistratus, -us -magistrat, etc. De genul feminin sunt doar cateva: acus, -us - ac, anus, -us -batrana, domus, -us - casa, idus, -us - idele, manus, -us - mana, penus, -us - provizie, porticus, -us - portic, tribus, -us - trib, nurus, -us - nora, socrus, -us - soacra, quercus, -us - stejar, ficus, -us - smochin, pinus, -us - pin. La genul neutru se pot exemplifica: cornu, -us - corn, genu, -us - genunchi, gelu, -us - ger, veru, -us, - frigare. Substantivele masculine se declina la fel cu cele feminine, iar substantivele neutre au trei cazuri identice N.Ac.V.

Singular Plural

Masculin Feminin Masculin Feminin

N.V. impetus porticus N.V. impetus porticus

G. impetus porticus G. impetuum porticuum

D impetui porticui D. impetibus porticibus

Ac. impetum porticum Ac. impetus porticus

Abl. impetu porticu Abl. impetibus porticibus

Singular Plural

Neutru

N.V.Ac. genu  N.V.Ac. genua

G. genus G. genuum

D. genui  D. genibus

Abl. genu   Abl. genibus

Observatii:

a.  Uneori la cazul dativ singular se intalneste desinenta -u in loc de -ui.

Aceasta contragere a fost ceruta initial din necesitati metrice, dar o putem intalni si in proza la Tacitus sau Caesar.

b. La cazurile dativ si ablativ plural ar fi trebuit ca desinenta

sa fie-ubus, asa cum o cerea vocala finala a temei la care se adauga desinenta -bus, insa sub influenta declinarii a III-a s-a generalizat desinenta -ibus. Au ramas cateva substantive, care au pastrat tot timpul desinenta -ubus: acus - ac, arcus - arc, artus - incheietura, lacus - lac, partus - nastere, pecu - turma, quercus - stejar, specus - pestera, tribus - trib. La unele dintre acestea desinenta se explica prin evitarea confuziei cu unele substantive de la declinarea a III-a care au D.Abl. plural in -ibus : arx, arcis - arc, ars, artis - arta, pars, partis - parte.

c.  Inca din epoca indo-europeana s-a observat o fluctuatie a

unor substantive intre declinarea a II-a si declinarea a IV-a. Asa este cazul numelui domus, care putea fi gasit atat cu tema terminata in -o cat si cu tema terminata in -u. El apartine declinarii a IV-a, dar are forme si de la declinarea a II-a.

Singular Plural

N.V. domus N.V. domus

G. domus G. domuum domorum

D. domui D. domibus

Ac. domum   Ac. domos domus

Abl. domo Abl. domibus

Substantivul domus are si o forma de locativ, vechi caz indo-european, care arata starea pe loc, domi - acasa. In afara de domus si alte substantive de declinarea a IV-a au la unele cazuri forme dupa declinarea a II-a ficus, pinus. Acelasi lucru se observa si la unele substantive de declinarea a II-a care au forme si de la declinarea a IV-a: colus -i, cupressus, -i, laurus, -i.

d. Exista o serie de substantive care se intrebuinteaza doar la

ablativ singular in expresii precum: iussu - din ordinul, iniussu - fara porunca, ductu -sub conducerea, rogatu - la rugamintea.

e.  La declinarea a IV- a nu exista adjective.

Exercitii de autoevaluare:

Declinati la singular: senatus Romanus, vetus metus;

la plural: maximus casus, acer impetus;

la singular si plural: domus et hortus, corpus et manus

2. Potriviti adjectivele si substantivele de mai jos in sintagme logice si traduceti-le:

senatui institutum

adventum improbo

impetuum impigro

exercitibus fortium

manu celeribus

metus altos

lacus  magni

3. Gasiti in coloanele de mai jos cuvintele nepotrivite:

clarus, tutus, novus, vetus, iucundus

hortus, murus, modus, numerus, genus

casus, virtus, metus, impetus, senatus

Recunoasteti categoriile gramaticale ale substantivelor de mai jos:

Nuribus, tribu, ficui, porticus, artum, specuum.

Traduceti sintagmele in limba latina:

pe sosiri ale armatelor, din cauza magistratilor din armata, pe un atac al flancurilor, cu mainile batranei, in smochinul din portic, pe lacul din pestera, nora din casa soacrei, pe o ceata a triburilor.

Traduceti sintagmele indicand categoriile gramaticale ale acestora:

metus exercituum adventu hostium, genui anus, magistratus senatui, arcuum quercuum, reditus domi multarum tribuum, visus difficilis nocte in specubus, quercu ad ripam abruptam lacus, cursus magistratuum Romanorum.

Traduceti in limba romana:

Pueri libenter fructus ficus edunt. In partubus anus doctae veniunt. Exercitus victores sub arcum civitatis transeunt. Quercus altior ficu est. Socrui magna torvitas est in nurum. Senatus exercitum ex specubus latentem timet.

Traduceti in limba latina:

Flancurile de pedestrime nu asteptau sosirea armatei. Iedul o ia in coarne pe soacra cea rea. In lacurile din pesteri sunt multi pesti. O ceata de oameni se plimba prin portic si vede stejarii, smochinii si fructele acestora le lauda. Oamenii din timpuri vechi aveau pesterile drept case.

Traduceti in limba romana:

Gallorum exercitu adversus Romam impetum faciente, senatus in urbe mansit, sed Vestales procul fugerunt, quod civitas ignem servare debebant. Multi quoque senes ac multae feminae urbem metu hostium relinquebant. Vestalibus autem via ad Janiculum ducentem ascendere incipientibus, Lucius Albanus, plaustro coniugem ac liberos vehens, tale consilium cepit: pro coniuge liberisque Vestales et urbis Romae ignem in plaustro posuit et, omisso coepto itinere, in oppidum Caere vexit. Ibi Caerites maxima veneratione Vestales acceperunt. Itaque Romani sacra caerimonias vocaverunt.

(dupa Valerius Maximus)

Traduceti in limba romana:

In Hispania Asdrubalem, Hannibalis fratrem, cum maximo exercitu relictum, duo fratres, Cn. et P. Scipio, in multis vicerant proeliis. Talibus vero ducibus casu interfectis, senatus in Hispaniam filium P. Scipionis cum imperio misit, quattuor et viginti tantum annos natum. Romani iuvenis virtutem laudare post pugnam apud Ticinum commissam coeperant, quod Scipio, qui tum etiam puer erat, bene pugnaverat patremque vulneratum et ab hostibus pressum defenderat et in tutum locum duxerat.

(dupa Titus Livius)

Traduceti in limba latina:

Dupa ce a dus legiunile in Cartagina noua, a cucerit cetatea printr-un atac aprig si acolo a smuls din mainile punilor o mare bogatie de aur si de grane. Apoi i-a eliberat pe nobilii Hispaniei, invinsi in crancene lupte, si i-a numit prieteni ai poporului roman. Dupa aceea a castigat de partea sa prin generozitate si clementa toate cetatile din Pirinei pana la columnele lui Hercule. Atunci multimea fericita l-a numit pe Scipio rege, dar acesta a raspuns: "Numele de conducator dat de catre soldatii mei este mai frumos decat numele de rege." Toti l-au laudat pe Scipio care a refuzat o asemenea glorie.

Traduceti in limba latina:

Atunci Hannibal l-a chemat pe Hasdrubal din Hispania in Italia impreuna cu toate trupele. Dar romanii au invins armata uriasa langa fluviul Metaurus, nu departe de Marea Adriatica si au aruncat capul lui Hasdrubal inaintea taberelor fratelui sau Hannibal. Cand punii au aflat despre moartea lui Hasdrubal si despre macelul armatei, o mare teama a inceput sa le cuprinda sufletele.   

Vocabular:

Adventus, us (m)   sosire.

Ambulo, are, avi, atum (v.) a se plimba.

Animus, i (m) spirit, curaj.

Ante (prep cu Ac.) inaintea.

Anus, us (f) batrana.

Arcus, us (m) arc.

Artus, us (m) incheietura.

Beatus, a, um (adj.3) fericit.

Caedes, is (f) macel.

Caere (s.nefl.)unul din cele 12 orase din liga etrusca.

Caerimonia, ae (f) pietate.

Capio, ĕre, cepi, captum (v.) a cuceri, a lua.

Caput, itis (n)    cap.

Casus, us (m) cadere, nenorocire.

Celer, is, e (adj.3)  iute.

Clementia, ae (f) clementa.

Cognosco, ĕre, novi, notum (v.) a cunoaste.

Columna, ae (f)    coloana.

Committo, ĕre, si, sum (v.) a da, a se lupta.

Copia, ae (f) bogatie.

Cornu, us (n) corn, flanc.

Cursus, us (m) alergare.

Defendo, ĕre, i, sum (v.) a apara.

Duco, ĕre, duxi, ductum (v.) a duce, a conduce.

Edo, ĕre, edi, esum (v.) a manca.

Exercitus, us (m) armata.

Exspecto, are, avi, atum (v.) a astepta.

Ficus, us (f)  smochin.

Flumen, inis (n) fluviu.

Fortis, e (adj.2) puternic.

Fructus, us (m) fruct.

Genu, us (n) genunchi.

Gravis, e (adj.2) crancen, grav.

Haedus, i (m) ied.

Hercules, is (m) Hercule fiul lui Iupiter si al Alcmenei.

Humanitas, tis (f) generozitate.

Iacio, ĕre, ieci, iactum (v.) a arunca.

Ianiculum, i (n)colina pe malul Tibrului.

Ignis, is (m)    foc.

Imperator, is (m)  conducator, imparat.

Impetus, us (m) atac, navala.

Impiger, ra, rum (adj.3) harnic.

Improbus, a, um (adj.3) necinstit.

Incipio, ĕre, cepi, ceptum (v.) a incepe.

Institutus, a, um (adj.3) stabilit.

Iucundus, a, um (adj.3) placut.

Lacus, us (m) lac.

Lateo, ēre, ui (v.)a ascunde.

Libero, are avi, atum a elibera.

Magistratus, us (m) magistrat.

Magnus, a, um (adj.3) mare.

Manus, us (f) mana, ceata.

Metus, us (m) teama.

Murus, i (m)    zid.

Nobilis, e (adj.) nobil, renumit.

Nomen, inis (n)nume.

Non longe (adv.) nu departe.

Numerus, i (m) numar.

Occupo, are, avi, atum a ocupa.

Ommitto, ĕre, misi, missum a omite, a trece cu vederea.

Partus, us (m) nastere

Pedester, ris, re (adj.3) pedestru.

Piscis, is (m) peste.

Plaustrum, i (n) car, caruta.

Pono, ĕre, posui, positum (v.) a pune.

Porticus, us (f) portic, galerie.

Premo, ĕre, pressi, pressum (v.) a apasa, a impovara, a retine.

Procul (adv.) departe.

Quoque (adv.) chiar.

Quercus, us (f) stejar.

Rapio, ĕre, ui, tum (v.) a rapi.

Recuso, are, avi, atum (v.) a refuza.

Reditus, us (m) intoarcere.

Relinquo, ĕre, reliqui, relictum (v.) a lasa.

Respondeo, ēre, i, sum (v.) a raspunde.

Scipio, onis (m) invingator al Cartaginei.

Senatus, us (m) senat.

Servo, are, avi, atum a servi, a sluji.

Specus, us (m)pestera.

Torvitas, tis (f)rautate.

Transeo, ire, ivi, itum a traversa, a trece.

Tribus, us (m) trib.

Tutus ,a, um (adj.3) sigur.

Veho, ĕre, vexi, vectum a transporta.

Veneratio, onis (f)    respect.

Vestalis is (f) vestala.

Visus, us (m) vedere.

Vulneratus, a, um (adj.3) ranit.