Genitivul

Genitivul

Retrospectiva morfologica:

Nr. Gen D.I D.II D.III c. D.III v D.IV D.V

Caz prin excelenta ad-nominal, genitivul se clasifica in genitivul de

apartenenta, genitivul explicativ, genitivul partitiv,  genitivul calitativ si genitivul de relatie.

Genitivul de apartenenta

Indica apartenenta fata de:

- lucruri: murus urbis - zidul orasului, paries domi - peretele casei ripa fluminis - malul fluviului;

persoane: domus patris - casa tatalui, liber pueri - cartea

copilului, canis matris - cainele mamei;

personificari: fletus venti - suflarea vantului, furor maris -

zbuciumul marii.

Genitivul de apartenenta poate indeplini o functie atributiva, dar si

una de nume predicativ: Domus patris (est) - Casa este a tatalui; Parietes domi (sunt) Peretii sunt ai casei; Hi filii nostrae matris sunt Acesti fii sunt ai mamei noastre.

Genitivul de apartenenta inglobeaza si filiatia: Marci nepos -

nepotul lui Marcus, Antonii uxor - sotia lui Antonius, Ciceronis servus - sclavul lui Cicero, Paris Priami - Paris al lui Priam.

Genitivul de apartenenta poate fi cerut in urma eliminarii unor substantive ca: aedes -salas, fanum - altar, templum - templu, opus - creatie, liber -carte, oratio cuvantare: Ad Veneris omnes conveniunt - Toti s-au adunat la (templul) Venerei; In Ciceronis exempla memorabilia sunt - In (cartea) lui Cicero sunt exemple memorabile.

Genitivul de apartenenta apare dupa anumite adjective ca: proprius propiu, similis - asemenea, dissimilis - diferit, sacer sacru: vita similis deorum viata pe potriva zeilor; anseres sacri Iunonis - gastele sacre Iunonei.

Utilizarea genitivului de apartenenta pe langa substantive strans legate de paradigma verbala admite o dubla interpretare: laudatio consulis - lauda consulului sau lauda consulului, timor populi - teama poporului sau teama de popor respectiv cantus avium - cantecul pasarilor, faber suae fortunae - mester al propriei sorti. In primul caz genitivul de apartenenta se dezambiguizeaza fiind interpretat ca genitiv subiectiv, iar in al doilea caz ca genitiv obiectiv.

Genitivul explicativ

Indica seria, categoria, clasa de care tine determinantul: flumen Sequanae - fluviul Sequana, urbs Romae - orasul Roma, genera bestiarum - categorii de animale salbatice, nomen carendi - numele de alinare, ars amandi - arta de a iubi, monstrum mulieris - un monstru de femeie.

Genitiv partitiv

Indica o cantitate asupra careia se opereaza o partitie. Se intalneste pe langa determinate care semnifica:

una sau mai multe parti ale intregului: pars hominum - o

parte dintre oameni, dimidium praedae - jumatate din prada, reliquum civium - restul dintre cetateni.

dupa neutre adjectivale substantivizate: summum, extremum,

multum, plus, parum, minus, paucum, plerique: multi amicorum - multi dintre prieteni, pauci captivorum - putini dintre prizonieri, minus fidei - mai putin din credinta, plerique agricolarum - majoritatea dintre agricultori;

genitiv partitiv cu functie de complement al superlativului:

princeps principum - principele principilor, rex regum - rege al regilor, liber librorum - cartea cartilor, pessimi servorum - cei mai rai dintre sclavi;

dupa pronume la genul neutru, fie ele demonstrative,

interogative sau nedefinite: id, aliquid, nihil, quid: aliquid honoris - ceva din onoare, quid novi? - ce e nou? Nihil novi sub sole- nimic nou sub soare.

dupa adverbe relativ interogative: ubi, nusquam, quo?: ubi

finium - in care dintre pamanturi, nusquam populorum - nicaieri intre neamuri.

dupa numerale cardinale care accepta o constructie dubla:

tres lupi (trei lupi), tres luporum (trei dintre lupi), decem poetae zece poeti, decem poetarum - zece dintre poeti.

dupa verbe implendi (verbe de umplere), memoriae (verbe de

memorie), cupiendi (verbe de dorinta), potiendi (verbe de stapanire): Omnis Galliae potitus est - A pus stapanire pe toata Galia. Caesar  sociorum veterum iniuriarum obliviscitur - Caesar a uitat de vechile nedreptati ale aliatilor. Vercingetorix regni cupidus erat - Vercingetorix era dornic de putere.

Genitivul calitatii

Arata o inzestrare generala a individului: homines magnae virtutis -

oameni de o mare virtute, vir magni ingenii - barbat de un mare talent, femina magnae sapientiae femeie de o mare intelepciune. Genitivul calitatii este concurat de ablativul calitatii. Diferenta intre ele este aceea ca primul arata o calitate innascuta, iar celalalt o calitate dobandita. Subsumate genitivului calitatii sunt genitivul estimarii sau al evaluarii si genitivul pretului.

Genitivul estimarii sau al evaluarii indica ordinul de marime in care se incadreaza obiectul, evenimentul: fossa decem pedum - santuri de zece picioare, tridui mora - intarziere de trei zile, annorum quinque - de cincisprezece ani; Acest tip de genitiv apare si dupa verbe ca: aestimare - a socoti, censere - a socoti, pendere - a cantari, putare - a considera, ducere - a socoti, emere - a cumpara, vendere - a vinde: Vendidit vinum quanti ipse voluit - A vandut vinul cu cat a vrut, Sua opera magni aestimat - Considera operele sale de mare pret.

Genitivul pretului arata de ce ordin este valoarea unei marfi: magni pretii - de mare pret, parvi pretii - de un pret neinsemnat.

Genitivul de relatie poate fi intrebuintat dupa substantive si verbe aducand o lamurire asupra a ceea ce se discuta:

pe langa substantive: omnium rerum desperatio - deznadejde

in toate privintele, consultatio nuptiarum - sfat in ceea ce priveste casatoria, reipublicae dissensio - neintelegere in privinta statului;

pe langa adjective: insuetus - neobisnuit, incertus - nesigur,

peritus/imperitus - priceput/nepriceput, gnarus/ignarus - cunoscator/necunoscator, doctus - invatat, rudis - necioplit, scriba linguae Graecae peritus - scrib priceput la limba greaca, homines insueti laboris - oameni neobisnuiti cu munca;

pe langa verbe de acuzare: damnare, condemnare - a

condamna, accusare -a acuza, multare a amenda: Damnavit eum mortis - L-a condamnat pe acesta la moarte, Multavit furem decem sestertiorum - La amendat pe hot cu zece sesterti;

dupa verbe impersonale care se construiesc cu genitivul de

relatie al motivarii si acuzativul de obiect al persoanei: miseret - a-i fi mila, pudet - a-i fi rusine, piget - a-i fi sila, paenitet - a se cai, taedet - a-i fi scarba: Me ranarum taedet - Mi-e scarba de broaste, Illum suae culpae non paenitet - Acela nu se caieste devina sa.