Pronumele demonstrativ

Definitie: Pronumele demonstrativ substituie nume de fiinte sau lucruri indicand apropierea sau departarea lor in spatiu sau in timp, identitatea, diferentierea sau asemanarea lor fata de alte obiecte.

Clasificare

Pronumele demonstrativ insumeaza in limba latina sase tipuri:

- hic, haec, hoc - acesta, aceasta

- iste, ista, istud - acesta, aceasta

- ille, illa, illud - acela, aceea

- is, ea, id - acesta, aceasta

- idem, eadem, idem - acelasi, aceeasi

- ipse, ipsa, ipsum - insumi, insami

Se poate observa ca exista mai multe pronume demonstrative care au aparent aceeasi semnificatie. Hic, haec, hoc este pronumele demonstrativ care arata apropierea ca loc sau timp de persoana care vorbeste, dar si ceva care apartine persoanei I. De exemplu hic puer inseamna copilul acesta de aici sau copilul acesta care a fost cel din urma mentionat dintr-un numar precizat sau neprecizat de copii, dar si ca acest copil apartine persoanei I, locutorului. Hic este cataforic pentru ca se refera la elemente necunoscute conlocutorilor si destinatarilor. Iste, ista, istud arata ceva ce apartine persoanei a II-a sau conlocutorului: ista mulier - femeia aceasta (a ta). Pentru ca face referire la ceva cunoscut este un anaforic. De asemenea acest pronume demonstrativ poate avea un sens peiorativ, si atunci este tradus prin formele populare ale pronumelui demonstrativ asta, asta. Ille, illa, illud arata departarea ca loc sau timp de persoana vorbitoare: ille canis cainele acela de acolo sau de atunci si se opune simetric lui hic, haec, hoc. El arata ceva ce apartine persoanei a III-a, destinatarului: ille ager - ogorul acela sau ogorul lui. Ille se intrebuinteaza si cu scopul de a sublinia ceva: Ille Caesar - vestitul Cezar. Is, ea, id este pronumele demonstrativ cel mai neutru din punct de vedere al sensului si este cel care poate inlocui pronumele personal. Ipse, ipsa, ipsum nu este ca sens un pronume demonstrativ si are un rol emfatic asemenea pronumelui demonstrativ idem, eadem, idem, asa explicandu-se de ce in evolutia limbii romane el iese din clasificarea pronumelui demonstrativ si intra in cea a pronumelui personal.

Flexiunea pronumelui demonstrativ

Pronumele demonstrativ are trei forme pentru a exprima cele trei genuri. In mare parte pronumele demonstrativ urmeaza declinarea a II-a la genurile masculin si neutru si declinarea I la genul feminin, cu urmatoarele exceptii: la cazul genitiv sg. toate pronumele demonstrative au desinenta -ius, iar la cazul dativ sg. desinenta este la toate -i. Pronumele demonstrativ cu cea mai neregulata flexiune este hic, haec, hoc mai ales din pricina particulei -ce, in forma redusa -c. Aceasta particula este una de intarire si apare aproape la toate formele de la numarul singular si la cateva forme ale neutrului la numarul plural. Acestuia ii urmeaza ca dificultate is, ea, id deoarece are o tema in i- si o alta in e- (eyo-, eya-). Cea mai mare frecventa o are tema in e-, ea fiind inlocuita de cea in i- la genul masculin la cazul nominativ singular si la genul neutru la cazurile nominativ si acuzativ singular. La numarul plural, pe langa tema in e- exista si tema in i- care este preferata la cazurile nominativ plural masculin, dativ si ablativ plaral la toate genurile. Celelalte pronume demonstrative au o flexiune regulata deoarece la radicalul comun ele ataseaza desinentele declinarilor mentionate mai sus. Pronumele demonstrativ idem, eadem, idem se declina intocmai ca is, ea, id adaugand mereu la sfarsit particula -dem, care este neflexibila.

Singular    Plural Acesta, aceasta

Masc. Fem. N. Masc. Fem. N.

N. hic haec hoc hi hae haec

G. huius huius huius horum harum horum

D. huic huic huic his his his

Ac. hunc hanc hoc hos has haec

Abl. hoc hac hoc his his his

Singular    Plural

Acesta, aceasta

Masc. Fem. N. Masc. Fem. N.

N. iste ista istud isti istae ista

G. istius istius istius istorum istarum istorum

D. isti isti isti istis istis istis

Ac. istum istam istud istos istas ista

Abl.isto ista isto istis istis istis

Singular    Plural

Acela, aceea

Masc. Fem. N. Masc. Fem. N.

N. ille illa illud illi illae illa

G. illius illius illius illorum illarum illorum

D. illi illi illi illis illis illis

Ac. illum    illam illud illos illas illa

Abl.illo illa illo illis illis illis

Singular    Plural

Acesta, aceasta (el, ea)

Masc. Fem. N. Masc. Fem. N.

N. is ea id ii(ei) eae ea

G. eius eius eius eorum earum eorum

D. ei ei ei iis(eis) iis(eis) iis(eis)

Ac. eum eam id eos eas ea

Abl. eo ea eo iis(eis) iis(eis) iis(eis)

Singular    Plural

Acelasi, aceeasi

Masc. Fem. N . Masc. Fem. N

N. idem eadem idem iidem eaedem eadem

G. eiusdem eiusdem eiusdem eorundem earundem eorundem

D. eidem eidem eidem iisdem iisdem iisdem

Ac. eundem eandem idem eosdem easdem eadem

Abl. eodem eadem eodem iisdem iisdem iisdem

Singular    Plural

Insumi, insami

Masc. Fem. N Masc. Fem N

N. ipse ipsa ipsum ipsi ipsae ipsa

G. ipsius ipsius ipsius ipsorum ipsarum ipsorum

D. ipsi ipsi ipsi ipsis ipsis ipsis

Ac. ipsum ipsam ipsum ipsos ipsas ipsa

Abl ipso ipsa ipso ipsis ipsis ipsis

Atentie! Pronumele demonstrativ nu are cazul vocativ.

In flexiunea pronumelui demonstrativ apare o alterare fonetica: astfel nazala labiala m inainte de literele c si d se transforma in nazala dentala n.

Exercitii de autoevaluare:

Declinati la singular: ille, haec, idem, ipsa.

Declinati la plural: is, istud, hoc, ipsum, iste.

Recunoasteti formele pronominale si traduceti-le:

illas, hanc, istorum, ipsius, eidem, harum, iis, eas, ipsas, eosdem, huic, illi, haec, eo, ea.

Traduceti in limba latina: pe acestea ale acelora, dintre aceia ai acelorasi, cu acestia de la acela insusi, despre acesta cu aceasta, pentru aceiasi dintre voi.

Traduceti in limba latina:

Acesti pomi sunt foarte inalti, aceia sunt mici. Pe acel cetatean imparatul l-a laudat, pe acestia i-a pedepsit. Sclavii s-au rasculat pentru aceleasi drepturi cu stapanii lor. Insisi profesorii controleaza scrisul acelor elevi. Cu aceste dovezi vom castiga acele procese. In aceasta cetate drepturile plebei sunt vegheate de catre tribunii aceia.

Traduceti in limba romana:

Nulla iam pernicies a monstro illo atque prodigio moenibus ipsis intra moenia comparabitur. Atque hunc quidem unum huius belli domestici ducem sine controversia vicimus. Non enim iam inter latera nostra sica illa versabitur; Non in campo, non in foro, non in curia, non denique intra domesticos parietes pertimescemus. Loco ille motus est, cum est ex urbe depulsus.

(dupa Cicero)

Traduceti in limba romana:

Itaque ego illum exercitum, prae Gallicanis legionibus et hoc delectu,

quem in agro Piceno et Gallico Q.Metellus habuit, et his copiis, quae a nobis cotidie comparantur, magno opere contemno, collectum ex senibus desperatis, ex agresti luxuria, ex rusticis decoctoribus, ex iis, qui vadimonia deserere quam illum exercitum maluerunt: quibus ego non modo si aciem exercitus nostri, verum etiam si edictum praetoris ostendero, concident.

(dupa Cicero)

Vocabular:

Arbor, is (f.) - arbore, copac.

Acies, ei (f.) linie de bataie.

Agrestis, e (adj.2) - taranesc, necioplit, incult.

Causa, ae (f.) - cauza, motiv, proces.

Civis, is (m.) - cetatean.

Civitas, tis (f.) - cetate.

Colligo, ĕre, legi, lectum (v.) a culege, a aduna.

Comparo, are, avi, atum (v.) a pregati, a prepara, a pune alaturi.

Concido, ĕre, cidi (v.) a cadea, a se prabusi, a-si pierde fortele.

Contemno, ĕre, tempsi, temptum (v.) a dispretui, a nesocoti.

Controversia, ae (f.) neintelegere.

Cotidie (adv.) zilnic.

Curia, ae (f.) cladirea senatului.

Decoctor, is (m.) om ruinat, care si-a pierdut averea.

Delectus, a, um (adj.3) ales.

Denique (adv.) in sfarsit.

Depello, ĕre, pepuli, pulsum (v.) a respinge.

Desero, ĕre, ui, sertum (v.) a parasi, a renunta, a neglija.

Despero, are, avi, atum a dispera.

Documentum, i (n.) dovada, document.

Domesticus, a, um (adj.3) domestic, familiar.

Dominus, i (m.) stapan.

Edictum, i (n.) ordin, proclamatie, edict.

Exercitus, us (m.) armata.

Imperator, is (m.) imparat.

Insurgo, ĕre rexi, ctum (v.) a se ridica, a se razvrati.

Ius, iuris (n.) drept.

Latus, eris (n.) latura, parte.

Laudo, are, avi, atum (v.) a lauda.

Legio, onis (f.) legiune.

Luxuria, ae (f.) fast, bogatie, lux, risipa.

Malo, malle, malui a prefera.

Moenia, ium (n.) ziduri de aparare.

Monstrum, i (n.) monstru, minune, ciudatenie.

Moveo, ēre, movi, motum a muta, a misca.

Ostendo, ĕre, i, tum (v.) a arata.

Paries, tis (m.) perete.

Pernicies, ei (f.) primejdie.

Pertimsco, ĕre, ui (v.) a se teme, a se ingrozi.

Plebs, is (f.) plebe.

Praetor, is (m.) pretor, comandant.

Prodigium, ii (n.) aratare, minune, semn.

Punio, ire, ivi, itum (v.) a pedepsi.

Rusticus, a, um (adj.3) de tara, grosolan.

Scriptum, i (n.) scriere.

Senex, is batran.

Servus, i (m.) sclav.

Sica, ae (f.) pumnal.

Tribunus, i (m.) tribun.

Vadimonium, ii (n.) angajament.

Vigilo, are, avi, atum -a veghea, a controla.

Vinco, ĕre, i, ctum a invinge