Principii de aplicat in calculatia costurilor productiei

PRINCIPII DE APLICAT IN CALCULATIA COSTURILOR PRODUCTIEI

1.Principiul separarii cheltuielilor care privesc obtinerea bunurilor, serviciilor, care nu sunt legate de achizitia, productia sau prelucrarea acestora.

Presupune separarea cheltuielilor atribuibile obiectelor de calculatie de cheltuielile ocazionate de restul activitatii.

Cheltuieli care nu participa la obtinerea obiectelor de calculatie:

-cheltuielile de administratie

-cheltuielile de desfacere

-regia fixa nealocata costului

-cheltuielie financiare

-chetulielile extraordinare

2. Principiul delimitarii cheltuielilor in timp

Presupune includerea cheltuielilor in costuri in perioada de gestiune careia ii apartin cheltuielile.

Mod de realizare:

• Rezervand o clasa distincta de conturi (cont clasa a 6-a "Conturi de cheltuieli")
• Cheltuieli inregistrate in avans, reflectate cu contul 471 "Cheltuieli intregistrate in avans"

Principiul presupune gruparea cheltuielilor de productie in:

• Cheltuieli anticipate (cheltuieli privind reparatiile capitale, reparatii curente, abonamente, chirii)

Cheltuielile sunt suportate esalonat pe costuri pe baza unui scadentar in perioadele viitoare.

• Cheltuielile perioadei curente (cheltuielile de productie aferente perioadei de gestiune incluse integral in costuri)

Exceptie minusurile de valori materiale

• Cheltuieli preliminate (consumuri ce nu au fost precedate de plati)

3.Principiul delimitarii cheltuielilor in spatiu

Presupune delimitarea cheltuielilor dintr-o perioada de gestiune pe principalele procese sau locuri de cheltuieli care le-au ocazionat

-Aprovizionare, provizie, productie, administratie, desfacere

-Sectii, ateliere, linii de fabricatie

-Centre de productie, centre de profit, centre de responsabilitate.

Principiul presupune determinarea cu precizie a

Obiectului calculatiei

Unitatea de calcul

Nomenclatura riguroasa a cheltuielilor de productie

Obiectului calculatiei il poate forma

Produsul finit, comanda, faza de fabricatie, stadiul de fabricatie, o piesa, o masina, o lucrare, un serviciu.

Particularitatile tehnologice si a organizarii productiei maresc continuu gama obiectelor calculatiei costurilor.

Unitatile de calculatie (ca obiecte de calculatie)

• Unitati de calculatie naturale (fizice) -metri, kilograme, kilowati
• Unitati de calculatie conventionale (cazul productiei neomogene)

-unitati tehnice de masura (in functie de caracteristicile functionale a produselor)-tone branzeturi, vagon marfa

-unitati valorice -permite evaluarea productiei printr-un singur indicator ) cheltuiala la 1000 de lei productie)

-unitati sub forma cifrelor de echivalenta obtinut pe baza unor elemente comune a produselor (timp de munca pe produs, consum specific)

-unitati de timp utilizate (numar ore productie, numar ore de functionare.

Costul unitar se stabileste in raport cu unitatea de masura fizica cea mai reprezentativa, exceptional pe unitati conventionale.

Unitatea de calculatie constituie elementul de baza al calculatiei pe purtator de costuri si serveste ca baza de raportare in calculatia costurilor.

Particularitatile tehnologice si modul de organizare a productiei determina o mare varietate de purtator de costuri.

A.In functie de gradul de finisare a productiei distinctie intre productia terminata si neterminata purtatorul de cost, semifabricatul sau produsul finit.

B. Particularitatile tehnologiei de fabricatie

-proces tehnologic omogen (succesiune de faze sau stadii de prelucrare purtatorul de cost produsul fazei de fabricatie

-procese de productie finalizate cu produse independente (piese, subansamble)-purtatorul de cost aceste produse

-productie de ansamblare-purtatorul de cost produsul asamblat

-cazul productiei cuplate, rezultand produse principale, secundare si deseuri-purtatorul de cost produsul principal

C.In functie de continutul material al productiei- purtatorul de cost produsul finit, serviciul sau lucrarea

D. In functie de destinatia rezultatelor productiei - purtator de cost produse destinate livrarii sau consumului intern.

E. Produsele diferentiate din punct de vedere calitativ- purtator de cost pe clase de calitate

Gradul de detaliere a purtatorul de cost  trebuie sa asigure unitatea intre latura naturala si cea valorica a procesului de productie, principiu cunoscut sub denumirea de "delimitarea in spatiu si pe feluri de cheltuieli de productie" sau principiul localizarii costurilor, avand ca scop repartizarea cheltuielilor de productie asupra locurilor care le-au ocazionat:

Localizarea cheltuielilor de productie pe sfere de activitate (aprovizionare, productie, administratie, desfacere)

Localizarea cheltuielilor de productie pe feluri de activitati (de baza, auxiliare, de servire)- permite controlul riguros a modului de utilizare a resurselor

Localizarea cheltuielilor de productie pe sectoarele (zonele) si locurile generatoare de cheltuieli (sectii, ateliere masini, locuri de munca, birouri etc)-corelarea activitatilor cu consumurile productive ocazionate si efectele economice obtinute in scopul stabilirii responsabilitatilor.

Componenta organizatorica de baza in care au loc efectiv consumatiunile este locul de munca denumit si loc generator de cheltuieli (loc de cost) avand caracter tehnologic sau caracter functional si se impart:

Locuri operationale de cheltuieli, avand la baza locuri de munca unde se executa operatiunile de aprovizionare, productie si desfacere

Locuri structurale de cheltuieli, avand la baza activitati de administrare si conducere a procesului de productie.

Mai multe locuri de cheltuieli formeaza o zona (un sector) de cheltuieli ce se suprapun pe elementele ce formeaza structura organizatorica a unitattii patrimoniale.

4. Principiul delimitarii cheltuielilor productive de cele cu caracter neproductiv.

Cheltuieli productive- cheltuieli incorporabile

Cheltuieli neproductive-cheltuieli neincorporabile

5. Delimitarea cheltuielilor privind productia finita de cheltuielile privind productia in curs de executie, principiul aplicabil unitatilor productive a caror productie, la sfarsitul perioadei de gestiune, se prezinta in diferite stadii de transformare si presupune o evaluare cantitativa si o evaluare valorica.

Cheltuieli productie finita = Total cheltuieli de productie - Cheltuieli productie in curs

Metode de determinare a productiei in curs de executie

a)    metoda directa presupune obligatoriu inventarierea, ce se desfasoara:

-fie pe stadii succesive de prelucrare

-fie pe piese sau operatii

Procedee de determinare a gradului de prelucrare a productiei in curs de executie:

-procedeul de evaluare in raport cu gradul de finisare tehnica

-procedeul de evaluare pe piese si operatii

-procedeul de evaluare pe baza costului mediu al unui om-ore normate

b) metoda indirecta (contabila)

Alte principii prevazute in teoria si practica calculatiei costurilor:

a)principiul documentarii

b)principiul calculatiei unice

c)principiul eficientei calculatiei

d)principiul cauzalitatii "o calculatie este posibila numai atunci cand se reuseste reprezentarea prin legi liniare a legaturilor dintre costuri si factorii de influenta care actioneaza asupra lor"

e)principiul cresterii sferei costurilor individuale (cheltuieli de productie care se pot imputa sau individualiza direct pe produs) "costurile individuale supuse retratarii in vederea gruparii in costuri varibile si fixe"

f) principiul contributiei de acoperire "cu cat produsul obtinut aduce o contributie mai mare la obtinerea profiturilor brute, cu atat este in masura sa suporte mai multe costuri.