Rolul IMM-urilor in economia moderna

Rolul IMM-urilor in economia moderna

Experienta mondiala existenta demonstreaza rolul deosebit si importanta intreprinderilor mici si mijlocii in cadrul economiilor nationale.

Dupa ascensiunea din ultimele trei decenii, se apreciaza ca firmele mici si mijlocii vor constitui in perioada urmatoare vectorul principal al progresului economic, atat in tarile dezvoltate, cat si in cele aflate in tranzitie. Pe de o parte, atributele firmelor mici si mijlocii situeaza acest tip de organizatie in prim-planul dezvoltarii economice. Pe de alta parte, coordonatele care definesc noua configuratie a economiei mondiale sunt favorabile expansiunii sectorului mic si mijlociu.

Pentru firmele mari, IMM-urile reprezinta lumea din care au venit si de unde va aparea concurenta lor de maine. Pentru indivizi, IMM-urile reprezinta adesea un prim loc de munca, o prima treapta in cariera. Ele sunt de asemenea un prim pas catre lumea intreprinzatorilor. Pentru economie in ansamblu, IMM sunt lansatoare de idei noi si asamblare de noi procese care accelereaza cresterea pe baza unei folosiri mai eficiente a resurselor.

O implicare importanta a impactului extern al intreprinderilor mici si mijlocii este faptul ca, contributia lor la dezvoltare nu se limiteaza la sectorul IMM-urilor al economiei, ci mai degraba se extinde ca impact asupra intreprinderilor care nu tin de acest sector, cu influente semnificative. Bazat pe studiul unei vaste literaturi, raportul Observatorului «Intreprinderile mici si mijlocii in Europa 2003» pretinde ca, intreprinderile mici si mijlocii servesc drept motor al cresterii economice.

Statisticile din aproape toate tarile releva ca IMM-urile predomina absolut in economie, reprezentand peste 99% din totalul firmelor, avand ponderi substantiale in obtinerea PIB-ului si furnizarea de locuri de munca.

Un atribut esential al intreprinderilor mici si mijlocii consta in faptul ca acestea constituie o sursa importanta de locuri de munca. Doua treimi din locurile de munca nou create se datoreaza sectorului mic si mijlociu. Costurile asociate crearii unui loc de munca intr-o firma mica sau mijlocie sunt reduse comparativ cu cele implicate in crearea unui loc de munca intr-o intreprindere mare. Realizeaza produse si servicii la costuri mai reduse decat firmele mari; factorii principali care determina aceasta diferenta fiind cheltuielile constant conventionale mai mici, o productivitate a muncii mai mare in conditiile prezentei permanente a intreprinzatorului in firma.

Intreprinderile mici si mijlocii reprezinta un factor de echilibru la nivel micro- si macroeconomic. Avand drept corespondent clasa de mijloc din societate, intreprinderile mici si mijlocii contracareaza monopolurile si oligopolurile, reducand capacitatea firmelor mari de a controla piata.

In conditiile unui mediu economic aflat intr-o permanenta schimbare, IMM-urile sunt flexibile si poseda o mare capacitate de adaptare, favorizata de dimensiunile reduse si procesul decizional rapid. Ele se adapteaza cu usurinta la cerintele si exigentele consumatorilor, fiind mai apropiate de piata.

Un alt aspect important este faptul ca acestea genereaza intr-o proportie mare inovatiile tehnice aplicabile in economie. Multe din locurile de munca vor proveni din inovare, iar noi descoperiri vor da nastere unor noi aventuri intreprenoriale. Paul Almeida - Profesor la Georgetown University- este de parere ca « IMM-urile joaca un rol unic, activ si critic in procesul de inovare prin abilitatea lor de a inventa in noul spatiu tehnologic si de a imbunatati retelele de informatie de inalta tehnologie»^[1]. Aceasta afirmatie se bazeaza pe cercetarea empirica in industrii de avangarda, efectuate pe o perioada de 10 ani (1994-2004).

Specialistii sunt de acord ca retelele sociale, formale si informale, sunt vitale procesului de inovare la IMM. Firmele mici alcatuiesc retele regionale cu mai multa usurinta decat firmele mari. Creativitatea firmelor mici constituie carburantul spiritului intreprenorial si al cresterii economice.

John W Snow - Secretary of the U.S Treasury, laudand spiritul intreprenorial in USA, afirma: « Sunt o categorie plina de curaj, nimeni nu munceste ca ei si nimeni nu-si asuma riscuri mai mari». «Care sunt joburile viitorului si de unde vor veni ele » este adesea intrebat Secretarul de Stat. Raspunsul scurt este ca nimeni nu stie, dar este cert ca firmele mici si inovatia vor juca un rol cheie.

Tarile in curs de dezvoltare : The International Finance Corporation afirma ca: «in multe tari in curs de dezvoltare, economia privata este aproape in intregime cuprinsa in IMM-uri» si ca «acestea sunt singura posibilitate realista de angajare pentru milioane de oameni saraci din intreaga lume»^[2].

Rolul intreprindeilor mici si mijlocii este recunoscut pe intreg globul pentru contributia lor unica la dezvoltarea economica. Atat tarile dezvoltate cat si cele in curs de dezvoltare realizeaza ca IMM-urile si intreprinzatorii joaca un rol vital in dezvoltarea industriala a unei tari. Asa ca nu e nici o surpriza ca strategii politici au considerat adesea ca IMM-urile pot constitui «samanta» relansarii economice.

Delimitarea intreprinderilor mici si mijlocii in peisajul economic a constituit, in decursul timpului, un subiect dificil si controversat. Nu exista o definitie unanim acceptata pe plan international. Un studiu efectuat^[3] de Institutul Tehnologic din Massachusetts a identificat peste 50 de variante in incercarea de a le defini.

Criteriile ce stau la baza diverselor definitii date IMM-urilor sunt de natura cantitativa sau calitativa. Criteriile cantitative au in vedere numarul de salariati, volumul productiei, capacitatea de productie, cifra de afaceri, capitalul social, cota de piata.

Fiecare din aceste criterii prezinta limitele sale. Astfel, cifra de afaceri permite realizarea unor analize comparative care vizeaza intreprinderi din aceeasi ramura, evaluarea capitalului necesita calcule de actualizare, volumul productiei este strans legat de natura activitatii, iar capacitatea de productie reprezinta un criteriu aplicabil firmelor ce dispun de conditii asemanatoare de combinare a factorilor de productie. Criteriul numarului de salariati nu este nici acesta suficient de riguros, intrucat cu acelasi numar de salariati, datorita diferentelor de profil al activitatii, de grad de inzestrare tehnica, informatizare etc., - celelalte elemente dimensionale ale organizatiei, si in special cele de natura economica (cifra de afaceri, capital social, profit) pot fi sensibil diferite^[4].

Criteriile calitative ofera o perspectiva mai larga de analiza a intreprinderilor mici si mijlocii care cuprinde influentele sectorului de activitate, a tehnologiei utilizate, a modului de integrare in mediul economic, precum si a conceptiilor organizatorice si manageriale.