Polonia in cifre
- Harta politica a Europei -
. Polonia este stat democratic
. Drapelul national al Poloniei: doua benzi egale pe orizontala - in partea suŽpeŽriŽŽoaŽra culoarea alba, iar in partea inferioara rosu. Asemanator cu drapelul InŽdoŽneŽsiei si al staŽtului Monaco, acestea au insa culoarea rosie in partea superioara si albul in partea inferioara.
. Presedinte: Aleksander Kwasniewski
. Zi nationala: 3 mai - Ziua Constitutiei (1791)
. Capitala: Varsovia (Warszawa), 2.200.000 locuitori
. Populatia: 39.000.000 locuitori (~10.000.000 traiesc in afara granitelor tarii, majoritatea in SUA)
rata de crestere ~0,36%
rata natalitatii ~13,34%/1000 locuitori
rata mortalitatii ~9,23%/1000 locuitori
. Divizii administrative: 49 de provincii
. Limba nationala: poloneza
. Religie: romano-catolici 95%, ortodoxi, protestanti, alte minoritati religioase 5%
. Moneda: zlot (zl); 1USD=3,50 zl.
. Suprafata: 312,680 km2, din care 304,510 km2 de uscat
. Locatie: Europa Centrala, in estul Germaniei, la Marea Baltica.
. Granite: total 3,054 km
Rusia 210 km
Lituania 103 km
Belarus 416 km
Ucraina 529 km
Slovacia 539 km
Cehia 790 km
Germania 467 km
. Tarm: 528 km
. Clima: temperata, cu ierni friguroase, cetoase si cu precipitatii frecvente; veri blanŽde cu ploi frecvente si furtuni cu descarcari electrice, un amestec intre cliŽmaŽtul maritim in vest si climatul continental in est. In ianuarie, temperatura la Varsovia este in medie de -3°C, iar in luna iulie la 18,6°C.
. Relief: majoritara zona de campie; munti - sub 1.500 m inaltime - in sud
. Industrii: constructoare de masini si a prelucrarii metalelor, extractiva, chimica, coŽnŽŽsŽtructii navale, sticlei si ceramicii, alimentara (important exportator de produŽse din porc), textila, prelucrarii lemnului.
. Agricultura: 7% din PIB, 75% din castiguri provin din fermele particulare, restul de 25% provin de la fermele de stat. Productivitatea ramane scazuta in comŽpaŽraŽtie cu standardele europene. Lider european in productia de secara, rapita si carŽtofi.
. Ape interioare: 3.997 km rauri navigabile si canale.
. Cai ferate: total 25.528 km, din care 11.496 km electrificata.
. Sosele: total 367.000 km din care 235.247 km asfaltati
. Porturi: Gdansk, Gdynia, Gliwice, Kolobrzeg, Szczecin, Swinoujscie.
. Resurse: carbune, sulf, cupru, gaze naturale, argint, sare
Teren arabil: 48%
Pajisti si pasuni: 13%
Paduri: 28%
Altele 13%
. Produsul intern brut: 227 miliarde USD (1998), 5800 USD/cap de locuitor.
. Impartirea etnica: polonezi 98%
alte nationalitati (ucrainieni, bielorusi, germani, evrei,
sloŽvaŽci, lituanieni) 2%
. Structura pe varste: 0-14 ani 23%
15-64 ani 66%
peste 65 ani 11%
. Durata medie a vietii: 68,1 ani barbati; 76,6 ani femei
Relieful, fauna, flora si clima Poloniei
Polonia este una dintre cele mai intinse tari din Europa Centrala. Doua treimi din suŽpraŽŽfata sa, inspre nord, este acoperita de campie si coline (formate din deŽpoŽziŽte glaŽciaŽle). Treimea dinspre sud este alcatuita din dealuri si munti: in SV Muntii SuŽdeti. InŽspre est, la granita cu Cehia, se ridica M-tii Carpati,iar in continuarea lor MunŽtii BesŽŽchizii Apuseni. Cel mai inalt varf din Polonia este Rysy (2499 m) in Muntii TaŽtra. Cel mai lung rau este Vistula; traverseaza pe o lungime de 1069 km intreaga PoŽloŽnie paŽŽna la Marea Baltica. Raul Odra este cel de-al doilea rau important ca lungime (742 km) al Poloniei si isi are izvoarele in Cehia. Nu exista lacuri importante pe teŽriŽtoŽriul PoŽŽloniei, dar in partea de nord sunt cateva lacuri de dimensiuni mai mici de oriŽgiŽne glaŽŽciara. Aproximativ un sfert din teritoriu este impadurit, majoritatea fiind acoŽpeŽrit cu arŽbusti cu frunze necazatoare, inclusiv pini si molizi. In categoria copacilor cu fruŽnŽŽze caŽzatoare se inscriu fagii si stejarii. Speciile de animale intalnite pe teŽriŽtoŽriŽul PoŽŽloŽniei sunt asemanatoare cu cele din tarile Europei Centrale: caprioare, porci misŽŽtreti, cateva specii de castori si elani, alaturi de marmote, ursi, capre negre, rasi si linŽxi, in Carpati, iar ca specii de pasari: ierunca, lebada, cocori. In rauri se inŽtalŽneŽsc pasŽtravi, stiuci, bibani, tipari si platici.
Populatia si cultura
In timpul celui de-al doilea razboi mondial 6 milioane de oameni (~1/6 din poŽŽpulatie) au decedat, inclusiv aproximativ 3 milioane de evrei exterminati in laŽgaŽreŽle din GerŽmaŽnia. Duoa razboi, mare parte din populatia de origine germana a fost exŽŽpulzata, in vreŽme de o parte a ucrainienilor s-au restabilit in URSS. Ca rezultat al emiŽŽgrarii pe scaŽra larga in sec. XVIII-XIX, numerosi polonezi traiesc in afara graŽniŽteŽlor tarii, in speŽŽŽcial in SUA. Aproximativ 60% din populatia Poloniei traieste la oras. EduŽŽcatia in scoli este obliŽgaŽtoŽrie la copiii cu varste cuprinse intre 7-15 ani.
Nume sonore in cultura poloneza: Frederic Chopin, Artur Rubinstein, Mikolaj KoŽŽpernik (Nicolaus Copernicus), Maria CuŽriŽe-Sklodowska.
Descrierea cererii si a ofertei turistice
Tabel 1. Participarea rezidentilor polonezi in turism
(numar de turisti - milioane)
Tipul excursiei 1998 1999 2000
Vacante interne 11,4 11,2 10,6
Sejur scurt 11,9 13,1 11,5
Excursii in strainatate 3,7 4,2 4,5
Alte tipuri de excursii 18,8 19,5 18,6
Sursa: Ministerul Turismului din Republica Polonia
Numarul polonezilor rezidenti in Polonia care si-au petrecut vacantele pe teŽriŽtoŽriul tarii lor in 1999 a scazut cu 1,72% fata de anul de reper 1998, scaderea fiind si mai marŽcanta in 2000, fata de acelasi an de reper, cu 7,02%. O crestere s-a conŽsŽtaŽtat in 1999 fata de 1998 in ceea ce priveste numarul tuŽrisŽtilor reŽŽzidenti care si-au peŽtrecut sejururi scurte in Polonia, acesta crescand cu 10,8%, cresŽtere urmata in 2000 de o scadere cu 12,2% fata de 1999 si cu 3,36% faŽta de 1998. Evolutia poŽziŽtiŽva constanta s-a constatat si in cazul excursiilor in afara graŽniŽteŽlor taŽrii a rezidentilor in perioada 1998-2000. Astfel, in 1999 s-a inregistrat o cresŽteŽre cu 13,5% fata de anul 1998 si cu 21,62% in 2000 fata de acelasi an de reper, 1998. In ceea ce priŽvesŽte categoria mai vasta a altor tipuri de excursii, anul 1999 a inŽŽreŽŽgisŽtrat o crestere cu 3,72% fata de anul precedent, dar cresterea a fost urmata de o scadere cu 1,06% in 2000.
