| Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie | 
| Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica | 
| Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza | 
| Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana | 
| Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing | 
| Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie | 
| Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism | 
Inele de fractii
O notiune importanta in teoria structurilor algebrice, in particular in teoria
inelelor, este aceea de scufundare izomorfa . Anume, vom spune ca inelul (A, +, ) se scufunda izomorf in inelul (B, +, daca exista un morfism injectiv f : A B .
Evident, in acest caz f(A) este un subinel al inelului B izomorf cu inelul A.
In leg a tura cu aceasta notiune este adevarata urmatoarea afirmatie:
Teorema 4.1. Fiecare inel se scufunda izomorf intr-un inel cu unitate.
Demonstratie. Fie inelul (A, +, si sa notam B = A x Z , unde Z este
multimea numerelor intregi. In multimea B s a definim doua operatii binare, notate tot prin + si astfel
(a1, n1) + (a2, n2) = (a1 + a2 , n1 + n2)
(a1, n1) (a2, n2) = (a1a2 + n2a1 , n1n2)
Se constata ca (B, +, este un inel care poseda ca element unitate perechea (0,1) .
Functia f : A B definita prin f(a) = (a, 0) este un morfism injectiv de la
inelul (A, +, la inelul (B, +, . Intr-adevar, faptul ca aceasta functie este injectiva este evident, apoi observam ca pentru orice a bI A
f(a + b ) = (a + b ,0 ) = (a, 0) + (b, 0) = f(a) + f(b)
f(ab) = (ab, 0) = (a, 0) (b, 0) = f(a) f(b) .
Prin urmare , inelul (A, +, ) se scufunda izomorf in inelul cu unitate (B, + ,
O alta teorema de scufundare, deosebit de importanta in teoria inelelor, este
urmatoarea:
Teorema 4.2 Fie (A, +, ) un inel comutativ si cu element unitate si fie S
multimea tuturor elementelor din
A care nu sunt divizori ai lui
zero. Atunci exista inelul (
  ) comutativ si cu element
unitate si morfismul injectiv   
f : A   A  astfel incat toate elementele din f(S) sunt
inversabile in inelul (
   
Demonstratie. Observam, mai intai, ca S Ø, deoarece cel putin elementul
unitate din inelul (A, +, ) apartine lui S (adica 1 I S ) si ca , daca s1, s2 I S, atunci s1s2 I S .
Apoi, se demonstreaza usor ca , relatia binara ~definita in produsul cartezian A x S prin
(a1, s1) (a2, s2) a1s2 = a2s1
este o relatie de
echivalenta in multimea A x S . Deci, exista multimea
cat    A x S ~ pe care sa o
notam prin 
 , adica 
   , unde 
 
Definind in multimea cat A operatiile binare prin + si prin
 
 
 
 
 
   
 
 
se constata ca
operatiile de adunare si inmultire astfel definite nu depind de
alegerea reprezentantilor claselor. Mai mult, (
  ), devine inel comutativ, care
poseda ca element unitate clasa (
 
Functia f :A  A, definita prin f( a) = (
 este un morfism injectiv de la inelul (A,+ , ) la inelul (
  ) . Intr-adevar, daca f(a1)
= f(a2) , atunci 
, adica (a1,1)   (a2.1),
deci a1 1 = a2 1 si astfel a1 = a2 , prin urmare aplicatia
f este injectiva . Apoi, observam ca oricare ar fi a1, a2 I A  
f (a1 + a2) = (
 
 
) = f(a1) + f( a2) ,
f (a1a2) = (
 
   
) = f(a1)   f(a2) .
Pentru a termina demonstratia, ramane sa aratam ca elementele din f(S) sunt
inversabile in inelul (
  ) . Daca b I f(S) , atunci exista s I S  astfel incat b = f(s)= (
) deci f(S) = . Cu aceasta
precizare , observam ca oricare ar fi
clasa (
 I f (S) ,
exista clasa (
 I A astfel
incat (
   (
 
  
De obicei elementele inelului 
 se noteaza simplu prin 
 , in loc de (
) , adica 
 = 
 . Acest inel se numeste inelul de fractii al inelului (A, +,   
In cazul cand inelul (A, +, ) este domeniu de integritate, atunci inelul sau de
fractii (
   este chiar un corp, deci:
Teorema 4.3. Fiecare domeniu de integritate se scufunda izomorf intr-un
corp, numit corpul de fractii al domeniului de integritate respectiv.
Pentru exemplificare, sa ne reamintim cum a fost construit corpul
numerelor rationale (Q,+ , . Vom constata ca (Q,+ , ) este corpul de fractii al
domeniului de integritate (Z,+ ,
	  
Acest document nu se poate descarca
	  
| E posibil sa te intereseze alte documente despre: | 
| Copyright © 2025 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.  { Home } { Contact } { Termeni si conditii }  | 
  
Documente similare: 
  | 
		  
									ComentariiCaracterizari
  | 
									
Cauta document |