| Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
| Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
| Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
| Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
| Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
| Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
| Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
Reprezenatrea vectorilor cu sageti ne permite sa dam interpretari geometrice interesanete operatilor cunoscute cu vectori
![]()
![]()

S(x1+x2.Y1+y2)

A(x1 Y1)
(
,
)
B.
Teormea : Suma vectorilor
Fie vectori OA si
OB cu A(x1 ,y1) ,
B2(x2 ,y2) si suma
, S(x1+x2.Y1+y2)
Segmentul OS este diagonala paralelogramului cu laturile OA si OB
Demonstartie deoarece mijloacele segmentelor AB si OS au aceelasi
coordonate anume
,
) , rezulta ca ele coincid , deci AOBS
este paralelogram
Deci suma vectorilor
si
este vectorul
unde S este cel de
al patrulea varf al paralelogramului cu
laturile OA si OB Acest procedeu de obtinere a sumei a doi vectori se numeste
regula paralelogramului
Exemplu
Fie vectori
si
su A(2,1)so B(-1,3)
pentru a gasi suma
=
+
desenam
paralelogramul OASB
![]()
![]()
![]()
![]()
![]()
![]()
![]()

![]()



![]()
y
S(1,4)
B(-1,3)
A(2,1)
x
O
Teorema fie
vectorii
si
cu A(x1 Y1) , B2(x2
,y2)
![]()
![]()
![]()
![]()

![]()





![]()
Diferenta intre
-
este vectorul
+
unde B'(-x2'-y2) este simetricul lui b
fata de O
y
A(x1 Y1)
D
B2(x2 ,y2)
x
=
-
B'(-x2'-y2)
Diferenta dintre
-
este vectorul
unde D este cel de al doilea patrulater varf al
paralelogramului cu laturile OA si OB'(B este simetricul lui b fata de O)
Teorema Produsului unui vector cu un scalar
Fie vectorul
cu A(x1 Y1)
si
Produsul vectorului
cu scalarul
este vectorul
cu proprietatile : OP=
OA si P
(OA, daca
>0
P=O, daca
=0
P
OA-[OA, dac
<0
y
P(
x ,
y)

A(x1 Y1)
x
O

A(x1 Y1)
x
P(
x ,
y)
![]()
Fie vectorul
,A(4,2) pentru a
obtine 3OA gasim punctul p in semidreapta (oa, astfel incat OP= 3OA
y
P(12,6)
A(4,2)
Am reprezentat vectorii (x,y)
R2 prin puncte sau sageti in plan .Pentru a face acelasi lucru cu vectori (x, y, z)
R3 avem nevoie de un reper cartezian (ortogonal) in spatiu
Definitie .Trei axe Ox , Oy Oz cu aceeasi origine O,perpendiculare doua cate doua , formeaza un reper ortogonal Oxyz in spatiu orientarea axelor se alege , de obicei asa cum indica sagetile din figura
![]()
z

y
o
x
Vectori liberi
s-au definit vectori in functie de un reper ortogonal dat .In continuare , vom introduce notiune a de vector liber in plan fara a ne mai baza pe reper , ci flolosind proprietatile geometrice ale dreptei si planului
definitie se numeste segment arientat o pereche ordonata de puncte din plan .
Segmentul orientat corespunzator perechi de puncate (P,Q) se noteaza cu PQ punctul P situat pe primul loc se numeste origine iar Q se numeste exterminarea segmentului pq in cazul cand originea se extermitatea coincid se obtine segmentul orientat nul
Atentie Daca P
Q aveam PQ=QP
(egali de segmente neorientate )
Definitie .Dreapta PQ(P
Q) se numeste dreapta
suport a segmentului
pentru segmentul
orientat nul , dreapta suport este
nedeterminata
Marimea (modul) .marimea sau modulul segmentului orientat
.se noteaza cu PQ sau
si este lungimea segmentului neorientat PQ.segementul orientat
nul aare marimea zero
Directia . daca d este o dreapta atunci multimea formata din dreapta d si toate dreptele paralele cu d se numeste directia dreptei d
Sens .Pe orice dreapta exista doua sensuri , corespunzatoare celor doua semi drepte pe care fiecare punct le determina pe dreapta .
Sensul este indicat de varful unei sageti
Produsul unui vector cu un numar real
Definitie inmultirea unui vector cu un numar real .
Produsul dintre vectorul ![]()
si scalarul ![]()
este un nou vector , notat
, definit astfel :
- Daca
si
![]()
, atunci
are modulul egal
x
, directia lui
si sensul lui
pentru
>0 si sens contrar lui
pentru
<0 ;
daca
=0 sau
=
, atunci
este
.
Exemplu vectorul 2
are distanta si sensul lui
, iar modul egal cu
dublu modului lui
. Vectorul -
are directia lui
, sensul contrar lui
, iar modulul egal cu
jumatate din modulul lui
![]()
![]()
2![]()
![]()
![]()
-
Teorema Proprietatile inmultiri uni vector cu saclar .
-
(
+
)= ![]()
+![]()
,
,
g
-(
+
)
=![]()
+![]()
, ![]()
![]()
![]()
-
(
+
)=(![]()
)
,![]()
,
![]()
-1
=
,0
=
![]()
![]()
Exerciti :
1 Fie
A si B doua puncte diferite .Demonstreaza ca M este mijlocul segmentului AB
daca si numai daca
+
=
Daca M
(AB) si AM=MB atunci
=
, deci
+
=![]()
Reciproc .Fie M' mijlocul segmentului AB.
Conform regulii paralelogramului
+
=2
.Deci 2
=
adica M=M' este mijlocul segmentului AB
2) DOUa Paralelograme ABCD siAB'CD' au diagonala AC comuna .Demonstreaza vectorialca BB'DD' este paralelogram .
Cum
ABCD este paralelogramul rezulta
+
=![]()
Iar din
faptul ca AB'CD' este paralelogram deducem
+
=
.Asadar avem
-
=
'-
sau
'B=
, ceea ce inseamna ca BB'DD' este paralelogram
Fie triunghiul ABC si A',B'C' mijloacele laturilor BC , CA si respectiv AB
a)
demonstreaza ca G astefl incat
=
.Arata ca
=2
si
+
+
=
b)
Demonstreaza ca
+2
=
.Arata ca B,C,B' sunt coliniare
c) Arata ca medianele AA' BB' , CC' sunt concurente
![]()

![]()
A

C' B'
G
B A C
a) Impartim prin doua puncte segmentu AA' in trei parti egale si notam cu
punctul situat mai aproape de A' .Vectori
,
au aceeasi directie acelasi sens si
=
, deci
=![]()
.Avem 3
=
, de unde rezulta 2
=
-
Obtinem -2
'=
si
+
+
=
+(
+
)=
+2
'=![]()
b) Cum B' este mijlocul lui AC rezulta ca
+
=2
'.Aceasta inseamna ca
si
' au aceasi directie deci B,G,B' sunt coliniare
c) Aratam in mod analog ca C.G.C' sunt cooliniare .Prin urmare , AA',BB',CC sunt sunt concruente in G
Vectori coliniari
Definitie .Doi vectori sunt coliniari daca cel putin unul este nul sau daca amndoi sunt ne nuli si au aceeasi directie
Observatie :
din definitie rezulta ca vectorul nul este coliniar cu orice vector.
Doi vectori necoliniari sunt doi vectori nenuli care au directi diferite
![]()
![]()
![]()
![]()
![]()
![]()
![]()
![]()
![]()

![]()
![]()
Exemplu
Daca ABCD este trapez cu AB CD si AC BD =atunci vectori
si
,
si
,
si
sunt coliniari iar
vectori
si
,![]()
,
si
sunt becoliniari

D C
O
A B
Teorema Fie
vector ne nul si
un vector oarecare
1 Daca
si
sunt coliniari i exista un nu numar real l , unic
astfel incat
=l
2 Daca existal
astfel incat
=l
, atunci
si
sunt coliniari
Demonstartie
1) Daca
=
, atunci
=
=0 ![]()
deci l
Daca ![]()
si
,
sunt coliniari ,
exista trei puncte coliniare Q,P,R astfel incat
![]()


![]()
![]()
=
si=
.Fie l=
daca
si
au acelasi sens si l=-
cand
si
au sensuri diferite
![]()

![]()
R
P
Q
Pentru
astfel ales , vectorul
are aceeasi directe , sens si marime ca
, deci
= l
sau
=l![]()
Sa dovedim unicitatea numarului l a carui existenta am demonstrat -o .In acest scop presupem ca ca exista l1 + l
astfel incat
=l
si
l
.Din aceste egalitai deducem ca l
=l
sau ( l l )
=
deci l l
Exerciti
1 fie
si
doi vectori necoliniari .Arata ca :
a)daca
exista x, y
astefel incat x
+ y
=
, atunci x=y=0
b)
daca exista a , b ,a', b'
astfel inact a
+b
= a
=b'
, atunci a = a' si b=b'
rezolvare
Sa presupunem prin reducere la absurd ca x
0.Atunci di egalitatea x
=y
=
, rezulta ca
=-![]()
, deci vectorii
si
sunt coliniari , ceea
ce contrazice ipoteza .Asa dar , avem x=0. Analog se demonstreaza ca y= o
b) Relatia data se scrie in forma: ( a-a')
+ (b-b')
=
de unde rezulta conform punctului a0 ca a-a' =o si b-b'=0
deci a= a' si b = b'
Dupa directie pot fi definite de doi vectori necoliniari
Teorema .Fie
si
doi vectori
necoliniari .Oricare ar fi vectorul
, exista a b
astfel incat
=a,
+b
.Scalarii a si b cu
aceasta proprietate sunt unici
Exemplu
Fie paralelogramul ABCD
cu centrul in O
punctele M
(AB), N
(AD) , astfel incat AM=
AB si AN =
AD
D C



![]()
N
![]()
![]()
O
A M B
Daca
=
si
=
sa descompunem
vectorii
,
,
si
dupa vectori ne
coliniari
si
Definitie Fie xOy un reper cartezian .Consideram punctele A(1, 0) si B(0 ,1) .Vectori
=
si
=
se numesc versorii
axelor de coordonare .Ei au modulul egal
cu 1, Directiile Axelor si sensurile
semiaxelor pozitive Ox si Oy
![]()
B(0,1)
![]()
A(1,0)
Exemplu fie Oy un sistem de coordonate si puncte A(-1,3) , B(4,-2)
Proiectia lui AB pe Ox este pr
AB=
Proiectia lui AB pe Oy este pr
AB=

A(-1,3) A(0,3) C
J
O
D B (O,-2) B(4-2)
2 IN reperul
cartezian xOy se considera baza Ortonoma
.Reprezinta punctele A, B,C,D, stiind ca
=3
+2
;
=3
;
=2
;
-3
-2
y

![]()
![]()
C A
![]()

![]()
![]()
![]()
![]()
![]()
![]()
![]()
![]()
![]()
![]()
x
O
B
D
Acest document nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte documente despre:
|
| Copyright © 2025 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |