Aspecte epidemiologice ale conditiilor de instruire si problemele de sanatate a adolescentilor incadrati in scolile profesionale

ASPECTE EPIDEMIOLOGICE ALE CONDITIILOR DE INSTRUIRE SI PROBLEMELE DE SANATATE A ADOLESCENTILOR INCADRATI IN SCOLILE PROFESIONALE

Summary 

The epidemiologic aspects of teaching conditions and health

problems of the teenagers studying in colleges

This research represents the review of the scientific literature concerning the training and teaching conditions, hygienic characteristic of the training and teaching process, unhealthy alimentary behavior and contemporary health problems of the teenagers studying in colleges.

Introducere

O dezvoltare deplina a adolescentilor si tinerilor nu se poate concepe decat in cadrul unor conditii optime de mediu si sociale, care in intercalarea lor asigura o stare psihica si mintala optima si o capacitate dinamica de adaptare la conditiile mediului inconjurator in continua transformare.

Varsta adolescentina constituie etapa vietii intre 15-18 ani, (conform datelor OMS grupul de varsta intre 11-24 ani) ce se caracterizeaza prin multiple particularitati anatomo-fiziologice si psihologice. In aceasta perioada are loc cresterea intensa a organelor si sistemelor de organe, perfectionarea si restructurarea proceselor neuro-umorale.

Starea de sanatate, mediul de instruire, comportamentul cu risc pentru sanatate al elevilor din institutiile de invatamant secundar profesional din Republica Moldova sunt studiate insuficient sau pe unele probleme investigatii nu au fost efectuate deloc, desi exista premise ca ar fi necesare interventii igienice preventive, care necesita, la randul lor, argumentare stiintifica.

Activitatea institutiilor de invatamant secundar profesional din

Republica Moldova la inceputul anului de studii 2007/08

Invatamantul profesional secundar asigura pregatirea profesionala a cadrelor de muncitori calificati si se realizeaza in scoli profesionale, scoli de meserii si licee profesionale. La inceputul anului de studii 2007/08 numarul de institutii de invatamant secundar profesional, conform datelor Biroului National de Statistica a Republicii Moldova, a constituit 75 unitati: 2 licee profesionale, 50 scoli profesionale si 23 scoli de meserii.

Numarul total de elevi a constituit 24,5 mii persoane, prezentand o majorare fata de anul de studii 2006/2007 cu 3,6%. Repartizarea pe sexe a elevilor din invatamantul secundar profesional releva o pondere mai mare a baietilor (65,6%). In ceea ce priveste structura de varste, ponderea majoritara o detin elevii in varsta de 16 ani - 34,5%, urmati de cei de varsta de 17 ani - 27,8% si 18 ani - practic fiecare al cincilea elev.

Structura pe specialitati reflecta ponderi semnificative pentru anumite specialitati: bucatar (15,7% din total inmatriculati), lacatus la repararea automobilelor (9,5%), tencuitori si cusator (respectiv 7,9% si 6,9% ), operator la calculatoare (5,2%), electrogazosudor-montator si tamplar (cate 4,9% din totalul inmatriculati). Numarul absolventilor din invatamantul secundar profesional in anul 2007 a constituit 12,9 mii persoane, prezentand o micsorare fata de anul precedent cu 10,8%.

Din numarul total de institutii de invatamant secundar profesional, 59 unitati dispun de sala sportiva, 66 - de biblioteca, 61 - de cantina, 58 de punct medical si 60 de sala de lectura. Din punct de vedere al asigurarii elevilor cu camin, situatia este urmatoarea: 12,0 mii elevi au nevoie de camin, din care 11,2 mii locuiesc in camine (93,7%).

Caracteristica igienica a conditiilor de educatie si instruire profesionala in scolile profesionale

In procesul instruirii profesionale in cadrul institutiilor de invatamant secundar profesional adolescentii sunt supusi influentei factorilor profesionali ce manifesta o actiune selectiva sau generala asupra organelor si sistemelor de organe [12, 19].

Adolescentii sunt foarte sensibili la diversitatea factorilor ocupationali (parametrii microclimaterici, pulbere, zgomot, vibratie, radiatie ionizanta, substante chimice, infectii profesionale) si la conditiile sanitaro-igienice de instruire [17].

Caracterul de adaptare la factorii ocupationali este determinat de particularitatile fiziologice, individuale, psihologice si sociale [16]. Adolescentii cu o subdezvoltare biologica manifesta o rezistenta redusa la influenta factorilor ocupationali [18]. Aflarea adolescentilor in conditiile nefavorabile a mediului ocupational duc la reducerea posibilitatilor de adaptare [21].

Un rol important in organizarea procesului instructiv-educativ al elevilor din cadrul institutiilor de invatamant secundar profesional il are alternarea rationala a activitatilor fizice si intelectuale, care imbunatateste calitatea insusitei [20].

Estimarea igienica a procesului instructiv-educativ din institutiile de invatamant profesional

Pentru ca procesul instructiv-educativ sa genereze armonizarea personalitatii este necesar crearea conditiilor nu numai pentru fortificarea sanatatii, dar sa corespunda si posibilitatilor de varsta ale adolescentilor. In cazul necorespunderii cerintelor igienice a procesului instructiv-educativ au loc modificari din partea sistemului nervos central, care se caracterizeaza prin cresterea sau reducerea perioadei latente a reactiilor motorii la excitanti vizuali si auditivi, reducerea capacitatii de munca, reducerea volumului de informatie prelucrat de analizatorul vizual, modificari din partea sistemului circulator, manifestate prin scaderea tensiunii arteriale sistolice si cresterea tensiunii arteriale diastolice [19].

Instruirea profesionala se bazeaza pe urmatoarele principii:

accesibilitate;

corespunderea standardelor de instruire de stat;

complexitatea, poliprofilarea procesului de instruire;

relatiile socio-economice, formele de proprietate si de gospodarie [9].

Regimul instructiv-educativ se caracterizeaza prin periodicitatea organizarii ocupatiilor, durata lor, structura regimului zilei, prezenta pauzelor reglementate, alternarea activitatilor intelectuale si efortului fizic in timpul zilei si saptamanii, ritmul lor. Regimul instructiv-educativ in cadrul institutiilor de invatamant secundar profesional este apreciat dupa urmatorii factori de baza:

- durata anului de invatamant, saptamana, ziua;

- ritmul de alternare a zilelor teoretice si de instruire practica pe parcursul saptamanii;

- repartizarea orelor in orar;

- durata si structura lectiei;

- ritmul si activitatea elevilor in cadrul orelor de instruire practica si teoretica [18].

Este necesar de a remarca urmatoarele cerinte privind organizarea activitatii instructiv-educative, profesionale in cadrul institutiilor de invatamant secundar profesional:

organizarea rationala a regimului instructiv-educativ: alternarea lectiilor teoretice cu cele practice;

organizarea regimului de alimentatie bogat in trofine (proteine, lipide, glucide), cit si a regimului de odihna;

organizarea formelor si elementelor de educatie fizica in randurile elevilor;

organizarea activitatilor extrascolare [4].

Comportamentul alimentar nesanatos in relatie cu sanatatea

Alimentatia prezinta unul din factorii decisivi, care influenteaza sanatatea si nivelul dezvoltarii fizice a copiilor si adolescentilor. Cerinta obligatorie este ca prin alimente calitative copiii si adolescentii sa primeasca trofine in cantitati si raporturi optime, corect repartizate in timp, sub o forma accesibila si apetisanta.

Dezechilibrul principiilor nutritive, consumul exagerat sau insuficient de alimente, alte inconveniente sunt factorii de risc major de instalare a maladiilor degenerative, malnutritiei, obezitatii, cretinismului, reducerii capacitatii fizice si mintale, retardului fizic, etc. [3].

Regimul dezechilibrat provoaca de cele mai dese ori cresterea mortalitatii prin maladiile sistemului circulator si obezitatea. Abuzul de lipide - grasimi (uleiuri rafinate si ultrafine), determina aparitia a numeroase afectiuni digestive, circulatorii sau dermatologice. Actuala generatie e atinsa de flagelul obezitatii, nu consuma suficient fructe si legume, dar prefera din ce in ce mai mult alimente de tip fast-food [28].

Atat supraalimentatia, cat si subalimentatia sunt foarte daunatoare pentru organism. Abuzul de alimente de origine animala determina aparitia de litiaze biliare sau renale, obezitate, diabet, arterioscleroza, etc. [29].

Excesul de dulciuri rafinate creeaza modificari din partea sistemului nervos, metabolism, ducand la obezitate, diabet zaharat, hipertensiune arteriala, etc.

Numerosi subiecti au mese neregulate, renuntand la una sau mai multe mese, cel mai frecvent la micul dejun [30].

Alimentele de origine animala, care isi modifica compozitia chimica dupa prajirea lor la temperaturi inalte si grasimile adeseori refolosite, influenteaza negativ organismul. Alimentele de origine animala pregatite la gratar, devin cancerigene atunci, cand sunt prea arse.

In Republica Moldova cu scopul ameliorarii statutului nutritional al copiilor si adolescentilor si promovarii alimentatiei sanatoase, a fost emisa Hotararea Medicului sef sanitar de stat nr. 11 din 11 iunie 2007 "Privind utilizarea si comercializarea produselor alimentare in institutiile pentru copii" (Monitorul Oficial, nr. 127-130, art. 499, 17 august 2007) privind interzicerea comercializarii in interiorul institutiilor pentru copii si adolescenti a produselor alimentare cu valoare energetica inalta, cu continut sporit de grasimi si redus in nutrimente: a bauturilor nealcoolice cu sau fara adaosuri de aditivi alimentari, a produselor cu continut sporit de grasimi de tipul "chipsurilor" si a produselor de patiserie cu crema.

Probleme actuale de sanatate a adolescentilor incadrati in scolile profesionale

Adolescentii ce-si fac studiile in cadrul institutiilor de invatamant secundar profesional constituie  grupul cel mai vulnerabil, avand starea sanatatii nesatisfacatoare, cauzata de factorii ocupationali, calitatea vietii joasa, deprinderile daunatore, insuficienta calitatii asistentei medicale [5].

Cele mai frecvente maladii depistate la adolescentii ce activeaza in industria textila sunt cele ale nazofaringelui si laringelui, fiind determinate de influenta factorilor exogeni, endogeni, sensibilitatii si particularitatilor amigdalelor [15]. La fete cazurile de amigdalita sunt mai frecvente ca la baieti. Maladiile sistemului respirator in I-ul an de studii constituie 48%, maladiile sistemului digestiv - 13,1%, traume - 7,7%, bolile pielii si tesutului subcutanat - 7,4%, bolile infectioase si parazitare - 4%. In al III-lea an de studii creste numarul patologiilor sistemului circulator (distoniile neuro-vegetative, boli hipertensive) legate de procesul instructiv-educativ si particularitatile psiho-fiziologice [13]. Hipertensiunea arteriala in perioada adolescentina este cauzata de restructurarea sistemului endocrin, cat si a factorului genetic [10]. Starile hipotensive se intalnesc la adolescentii care sunt supusi mai frecvent actiunii campului electromagnetic, zgomotului, vibratiei si substantelor chimice [14]. Cercetarile releva, ca la finele studiilor in cadrul institutiilor de invatamant secundar profesional la specialitatea cusatorese elevilor li se diagnostica cresterea tensiunii arteriale, cauzata de influenta factorilor ocupationali [6]. Maladiile sistemului digestiv au o pondere mare in structura morbiditatii adolescentilor, fiind cauzate de regimul alimentar incorect, stereotipul vietii, infectiile suportate ale tractului digestiv, caria dentara, conditiile habituale, calitatea alimentatiei, factorul genetic si deprinderile daunatoare [17]. Cele mai frecvente patologii ale tractului digestiv sunt maladiile ficatului, vezicii biliare si cailor biliare [22].

Frecvent adolescentii in mediul ocupational sunt supusi traumatismului, care este legat de nerespectarea tehnicii securitatii, reducerea stabilitatii fiziologice in timpul oboselii ridicate ce se manifesta prin modificarea coordonarii miscarilor, reactia inadecvata la actiunea factorilor externi ai mediului ocupational [23].

Pentru absolventii institutiilor de invatamant secundar profesional, de la specialitatile de lacatusarie, cusatorie sunt frecvente patologiile aparatului locomotor cauzate de efortul static si dinamic. Cele mai frecvente patologii ale aparatului locomotor la cusatorese sunt miozitele muschilor spatelui si radiculita [24].

Exista o anumita corelatie intre nivelul de dezvoltare fizica si starea de sanatate, constituind unul din criteriul de baza [8]. Dereglarile dezvoltarii fizice pot fi ca urmare a influentei statului socio-igienic, insuficientei calitatii si cantitatii alimentelor [8, 10]. Printre adolescenti exista un deficit de masa corporala in 47% si 13% - surplus de masa, la adolescente - 44% deficit de masa si 19% surplus de masa [13].

In urma multiplelor cercetari s-a stabilit, ca adolescentii din cadrul scolilor profesionale au un regim motor neuniform: in timpul orelor teoretice se atesta hipodinamia, iar in timpul orelor practice activitatea motorie este unilaterala. De aceea pentru evitarea starilor de hipodinamie sunt necesare organizarea orelor de educatie fizica si a pauzelor de educatie fizica [19].

Sanatatea mintala a copiilor si adolescentilor constituie o problema majora a sanatatii publice ce va fi inclusa intr-o reflectie globala a masurilor de preventie. Cauzele tulburarilor afective si comportamentale sunt de ordin biologic, psiho-social, educational si cultural [27]. Studiile epidemiologice demonstreaza, ca prevalenta tulburarilor mintale la copii este de 10%, iar la adolescenti - 15-20% [25].

Adolescentii si tinerii sunt mai frecvent expusi la asa maladii ca schizofrenia, depresiile si toxicomania [24]. Tulburarile anxioase si depresive la copii si adolescenti au o morbiditate crescuta si sunt insotite de repercusiuni asupra functionarii psiho-sociale, individuale si familiale.

Pe masura ce educatia dobandeste noi valente, cu accente pe incarcatura psihologica, iar peste problemele legate de actul educativ se suprapun si cele de natura socio-economica, stresul isi amplifica forta de penetrare si consecintele sale devin din ce in ce mai devastatoare pentru persoana celui implicat in procesul de educatie, iar reactiile in urma confruntarii cu factorii stresogeni sunt: nemultumiri legate de recompensarea muncii, cresterea acuzelor somatice, consum de alcool, tigari, etc. [1]. Starile psiho-emotionale duc la dereglari de dezvoltare fizica cu deficit de masa si patologii cronice la adolescenti [25].

Aparitia tulburarilor mintale precoce la copii si adolescenti perturba procesul instructiv-educativ, care poate avea consecinte nefaste la varsta adulta in cazul tratamentului nesatisfacator [26].

Motivatiile suicidului la copii si adolescenti sunt foarte variate. Au fost stabilite urmatoarele grupe de factori de risc: deprimati, drogati, alcoolizati, detinuti ai penitenciarelor, sarcina nedorita, deviatii psiho-emotionale, desfranare si crima sexuala. Moartea suicidala constituie 4,89% din cazurile de moarte violenta la copiii si adolescentii pana la 18 ani. Caracteristic suicidului a fost realizarea acestuia in varsta adolescentina: 16 ani - 15,54%; 17 ani - 22,97% si 18 ani - 29,5% [2].

Bibliografie

Apostol Oana, Suvaila Luiza, Vasilov Marieta si al., 1999, Investigarea stresului la elevii din Moldova. In: Factorii de risc din mediul de viata in relatie cu sanatatea populatiei, rezumatele lucrarilor, Iasi.

Baciu Gh., Lungu L., Padure A., si al. 2000, Structura si etiopatogenia mortii violente accidentale, homicidale si suicidale la copii si adolescenti. In: Probleme actuale ale sanatatii populatiei si reformei asistentei medicale, Chisinau, p.13-15.

Guttul A., Alimentatia echilibrata a copiilor in scoala, gradinita, Chisinau, 2005, pag.3-26.

Habasescu I., Moraru M., Igiena copiilor si adolescentilor, 1999, p.157.

Zepca V. Sanalogia. Curs de prelegeri pentru studenti: obiective si continut, Chisinau, tip. Univ. de Stat "I. Creanga", 2002, 148 p.

Б., Система начального и среднего профессионального образования Кыргыстана на современном этапе: проблемы и тенденции развития, 2006, с.1, (www.asiainfo.ru)

Избенко С.Л., Синдром артериальной гипертензии у детей и подростков: факторы риска и катомнистическoе наблюдение, Архангельск, с. 6-7, (https:wwwfroselen alknet.ru)

Капитонов

Круглова

Рапоппорт

Савельева Е., Семейный доктор, с.1-3, (https://wwwtrimm.ru)

Сердюковская

Сердюковская

Сердюковская А.Г., Гигиена детей и подростков. Руководство для врачей школ, Москва, 1983, с.1-3, (https://medaride 24.mackek.ru)

Сердюковская

Сердюковская

Сухарева

Сухарев

Факторы риска и профилактика заболеваний верхних отделов желудочно-кишечного тракта у подростков, с.1-4, (https://wwwtrimm.ru)

Фетисова

Шпирт

Last C.G., Hersen M., Kazdin A.C., Francis G., Grubb H. J. Psychiatry illness in the mothers of anxious children, Am J. Psychiatry, p.1-3, 1987. http www wpro who int

Meltzer H. et all., The mental health of children and adolescents in Britain. London Office for National statistics, 1999, p.1-3, (https://www.wpro.who.int)

Merikangas К.R., Weissman M.M., Prusoff B.А., John K., Аssortative mating, social adjustment and course of illness in primary affective disorders: psychopathology in offspring. // Psychiatry, p.2-3, 1998. (https://www.wpro.who.int)

http informatia ro, Viitoarea generatie de romani grasa si mica de inaltime

https://buybye.wordpress.com Elena Beju, Starea de sanatate.

https://www.swiss-paediatrics.org, 2000, La situation nutritionelle des enfants en age scolaire et place de l'alimentation dons les programmes scolaires en suissi, Bulletin de l'OFSO No.39.