Afectiunile
cerebro-vasculare
Etiopatogenie:
- proces intrinsec unui vas
(ateroscleroza, lipohialinoza, inflamatie, depozit de
amiloid, disectie arteriala, malformatii evolutive,
anevrisme, tromboze venoase);
- proces initiat la distanta (embol
de la nivelul inimii sau din circulatia extracraniana care se
stabileste la nivelul unui vas intracranian);
- proces rezultat in urma descresterii
presiunii de perfuzie intracraniana sau a cresterii
vascozitatii sangelui, cu flux circulator inadecvat;
- proces rezultat in urma ruperii unui vas de sange
din spatiul subarahnoidian sau chiar in interiorul tesutului
cerebral.
Ariile cerebrale
Tablou clinic.
Accidentul vascular cerebral (AVC)
Semnele si simptomele difera in
functie de localizarea anatomica a leziunii:
- In afectari ale arterei
cerebrale medii ce deserveste fata laterala a emisferei
cerebrale hemipareza, deficit hemisenzitiv, afazie motorie Broca
(vorbire ezitanta cu dificultate in gasirea cuvintelor si
pastrarea intacta a capacitatii de intelegere),
afazie de tip central Wernicke (intelegere dificila, vorbire
argotica), apraxie, hemianopsie omonima sau cvadrantanopsie,
devierea conjugata a globilor oculari catre partea lezata.
|
- In afectari ale arterei cerebrale anterioare
ce deserveste fata mediala a emisferei cerebrale: paralizia labei piciorului, a
gambei, coapsei cu sau fara pareza bratului, pierderea
sensibilitatii corticale la nivelui membrului inferior,
reflexe de apucare si de supt, incontinenta urinara.
|
- In afectari ale arterei cerebrale posterioare
ce deserveste fata inferioara a emisferei
cerebrale: hemianopsie omonima, orbire
corticala, deficit partial de memorie, pierderea compacta
a sensibilitatii, disestezii spontane dureroase,
coreoatetoza.
|
- In afectari ale arterei cerebrale posterioare
ce deserveste trunchiul cerebral, diencefalul: paralizia nervului III, hemiplegie controlaterala,
paralizia/pareza miscarilor de verticalitate ale ochilor,
nistagmus de convergenta, dezorientare.
|
- In afectari ale arterei bazilare a
jonctiunii pontomedulare ce deserveste trunchiul cerebral: paralizie de nerv facial, pareza adbuctiei ochilor, pareza
privirii conjugate, deficit senzitiv hemifacial, sdr. Horner,
scaderea sensibilitatii termice si dureroase intr-o
jumatate de hemicorp (cu sau fara fata),
ataxie.
|
- In afectari ale arterei vertebrale ce
deserveste trunchiul cerebral: vertij, nistagmus, adr. Horner, ataxie (caderea de aceeasi
parte cu leziunea), disfunctii ale perceptiei dureroase
si termice pe o jumatate de corp cu sau fara
fata.
|
Tratament:
atenuarea procesului patologic prin reducerea factorilor
de risc;
prevenirea recidivelor prin reducerea cauzelor subiacente;
minimalizarea efectelor secundare de lezare a
substantei cerebrale prin mentinerea unei perfuzii adecvate in zonele
ischemice marginale si limitarea edemului cerebral.
Tratamentul de
recuperare:
Principii generale:
- se incepe cat mai precoce
(primele 24-48 de ore)
- se adapteaza
stadiului afectiunii
- evaluare regulata
- recuperarea depinde de
severitatea initiala, de precocitatea initierii
tratamentului, de starea psihica a pacientului
- progresele sunt notabile
in primele 3 luni, vizibile in 6-12 luni de la AVC si minore dupa 1
an.
Obiectivele
recuperarii in AVC
Recuperarea trebuie sa inceapa imediat dupa AVC cand pacientul e stabil medical
Prevenirea unui nou AVC sau a complicatiilor secundare AVC
Evitarea deconditionarii datorita imobilizarii prelungite
Incurajarea autoingrijirii
Functionarea independenta in ADL
Suport emotional familial
Reintegrare in comunitate
Stadiul initial (acut)
- evaluarea
functiilor vitale (respiratie, deglutitie, masticatie,
controlul sfincterian), sustinerea si ameliorarea lor,
- evaluarea
sensibilitatii exteroceptive, proprioceptive si a
perceptiei imaginii corporale, tehnici de reeducare; mentinerea
memoriei kinestezice si a proprioceptiei prin mobilizari
pasive cu control vizual in oglinda,
- evaluarea
capacitatilor motorii restante (reflexe, tonus muscular,
coordonarea la nivelul hemicorpului neafectat, abilitatile
motorii de partea afectata),
- exercitii
generale si localizate de respiratie pentru hemitoracele
afectat,
- in
faza flasca se recomanda pozitionari optime in pat
si scaunul cu rotile cu sprijinul bratelor/picioarelor si
schimbarea la cateva ore a pozitiei; evitarea tractiunilor
bratelor in timpul transferurilor; mobilizari pasive
(exrcitii ROM pasive) cel putin odata pe zi a tuturor
articulatiilor,
- evaluarea
mobilitatii, stabilitatii, mobilitatii
controlate, abilitatii si a controlului asupra trunchiului
si centurilor
- evaluarea
amplitudinii miscarilor articulare cu
mentinerea/ameliorarea mobilitatii, prevenirea
redorilor/deformarilor, pozitiilor vicioase, in principal la nivelul
articulatiilor membrului superior afectat si a gleznei de la
nivelul membrului inferior afectat,
- ameliorarea/normalizarea
tonusului muscular prin posturari, mobilizari pasive,
exercitii terapeutice, tehnici FNP("initiere ritmica",
"izometrie alternanta", "stabilizare ritmica", "despicare",
"ridicare", "inversare lenta", "inversare lenta cu
opozitie" etc.), elemente de facilitare neuro-musculara
proprioceptiva (comenzi verbale, contact manual pe zonele cu
sensibilitate prezenta iar cu indicatie de sistare in cazul
raspunsului negativ vor fi utilizate crioterapia, vibratia, periajul),
- redobandirea/cresterea
abilitatii functionale, inceperea antrenarii
activitatilor vietii zilnice
- in
cazul in care conditia pacientului este stabila, mobilizarea se
initiaza cat mai precoce (in 24-48 ore de la debutul
accidentului vascular cerebral),
- in
scopul mobilizarii precoce pot fi recomandate pacientului
activitati specifice, usoare de autoingrijire (imbracare,
autoalimentare),
- mobilizarea
precoce este asociata reducerii complicatiilor ulterioare
si inducerii unui puternic efect pozitiv psihologic pentru pacient.
Stadiul mediu (de spasticitate)
- scaderea
spasticitatii si recuperare neuro-motorie progresiva,
- mentinerea
mobilitatii articulare, prevenirea redorilor/deformarilor,
continuarea mobilizarilor pasive la nivelul tuturor
articulatiilor, intinderi musculo-tendinoase lente,
- mentinerea
tonusului musculaturii indemne,
- promovarea miscarilor active pe
partea afectata conform unor scheme de miscare corecte,
metoda Bobath, Kabat, utilizarea sincineziilor prin metoda Brunnstrom,
- promovarea activitatii
antagonistilor prin inhibarea musculaturii spastice
(agonistilor) si facilitarea miscarilor
antagonistilor; ameliorarea mobilitatii prin tehnici de
"initiere ritmica"(se va evita miscarea rapida care
creste spasticitatea), "inversare lenta cu opunere" etc.,
- inhibarea schemelor de
miscare/reflexelor anormale, promovarea unor scheme complexe de
miscare,
- corectarea posturii
si aliniamentului corpului in statica, mers,
activitati cotidiene concomitent cu reeducarea echilibrului
si coordonarii,
- trecere treptata
de la miscarile cu rezistenta la cele active
voluntare,
- reeducarea stabilitatii in special
prin tehnicile de "izometrie alternanta" si "stabilizare
ritmica",
- aplicatii de caldura pentru
diminuarea spasticitatii; pot fi utilizate in acest sens si
periajul, vibratia cu prudenta datorita
posibilitatii de aparitie a fenomenului de rebound spastic,
- reeducarea mersului,
- hidrokinetoterapie,
- utilizarea mijloacelor ortopedice corective in ortostatism
si mers,
- ameliorarea disfunctiilor cognitive
si de perceptie,
- ameliorarea
capacitatii de comunicare, reeducarea
vorbirii.
Stadiul de refacere (avansat)
- continuarea
obiectivelor stadiului precedent,
- antrenarea abilitatii
extremitatilor pentru utilizarea mainii afectate in
activitatile zilnice si a membrului inferior afectat in
cadrul ortostatismului si mersului,
- continuarea exercitiilor din stadiile
anterioare dar la un grad de dificultate sporit pentru antrenarea
controlului motor,
- antrenarea controlului
motor excentric,
- antrenarea vitezei de
executare a miscarilor,
- antrenarea automatismului
miscarilor,
- obtinerea independentei
functionale maximale,
- reintegrarea sociala si
profesionala
PROFILAXIA UNUI NOU ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL
Exista anumiti factori de risc care pot fi evitati
hipertensiunea arteriala
boala cardiaca ischemica
dislipidemia (in special hipercolesterolemia)
diabetul zaharat
obezitatea
consumul excesiv de alcool
fumatul
consumul exagerat de cofeina (cafea, coca cola)
consumul de droguri (mai ales cocaina).
Profilaxia unui nou
accident vascular presupune schimbarea stilului de viata.
Pe langa administrarea regulata a unor medicamente, se recomanda urmatoarele:
exercitiul fizic regulat
limitarea si chiar renuntarea la consumul de alcool, cafea, grasimi animale, alimente procesate, dulciuri
concentrate
consumul zilnic de fructe si legume, bogate in fibre.