 |  |
|
DISCIPLINA NURSING OBSTETRICA NORMALA
1. Bifati modul corect al diviziunilor in cadrul ovogenezei:
a. Diviziune meiotica cu formarea ovocitului de ordinul II
b. Diviziune mitotica cu formarea ovocitului de ordinul II
c. Diviziune mitotica cu formarea ovocitului de ordinul III
d. Diviziune meiotica cu formarea ovocitului de ordinul III
e. Diviziuni mitotice (ecuationale) la formarea ovocitelor de ordin II si III
R: a,c
2. Urmatoarele afirmatii referitoare la formarea ovocitului de ordin I sunt corecte:
a. Se produce prin diviziunea mitotica a ovogoniilor
b. Se produce prin diviziunea reductionala a ovocitelor de ordin II
c. Formarea sa incepe intrauterin in saptamana a 8-a
d. Formarea sa incepe in luna a 8-a de viata intrauterina
e. Este o celula haploida (22x)
R: a, c
3. Urmatoarele afirmatii referitoare la formarea ovocitului de ordin II sunt corecte:
a. Formarea sa incepe in viata intrauterina
b. Formarea sa incepe la pubertate
c. Rezulta dintr-o diviziune meiotica, reductionala
d. Rezulta dintr-o diviziune mitotica, ecuationala
e. Prezinta set haploid de cromozomi (22x)
R: a, c, e
4. Urmatoarele afirmatii referitoare la formarea ovulului sunt corecte:
a. Rezulta dintr-o diviziune mitotica (ecuationala)
b. Rezulta dintr-o diviziune meiotica (reductionala)
c. Diviziunea si formarea sa se finalizeaza in momentul pontei ovulare
d. Prezinta set diploid de cromozomi
e. O data cu el se formeaza primul globul polar
R: a
5. Bifati modul corect al diviziunilor in cadrul spermatogenezei:
a. Spermatocitul I se formeaza din diviziunea mitotica a spermatogoniilor de tip B
b. Spermatocitul I se formeaza din diviziunea mitotica a spermatogoniilor de tip A
c. Formarea spermatocitului de ordin II se face printr-o diviziune meiotica, reductionala
d. Spermatidele se formeaza prin diviziunea ecuationala (mitotica) a spermatogoniilor
e. Dintr-un spermatocit de ordinul II, prin diviziune mitotica, se formeaza doua spermatide
R: b, c, e
6. Punctati rezultatul corect al procesului de spermiogeneza.
a. Spermatida
b. Spermatozoidul
c. Spermatocitul de ordinul II
d. Spermatocitul de ordinul I
e. Spermatogonia
R: b
7. Urmatoarele afirmatii referitoare la morfologia spermatozoidului sunt false:
a. Are o lungime de 500 microni
b. are acrozom
c. Coada are trei portiuni
d. Capul are o lungime de 4-5 microni
e. Piesa terminala a cozii este cea mai lunga portiune a sa
R: a, e
8. Sperma contine:
a. Lichid spermatic cu trigliceride, uree, lecitina
b. Lichid spermatic cu albumine, globuline, fructoza
c. Elemente celulare - spermatozoizi
d. Prostaglandine
e. Celule stem
R: b,c,d
9. Spermograma normala inregistreaza:
a. Densitatea spermatozoizilor :10-20 milioane/ml
b. Mobilitatea spermatozoizilor: peste 80%
c. Forme normale ale spermatozoizilor: peste 50%
d. Volum ejaculat:1-2 ml
e. pH acid
R:b
10. Captarea si transportul ovulului de catre trompa se face:
a. Ovulul migreaza cu ajutorul miscarilor flagelului in lumenul tubar
b. Ovocitul II expulzat este aspirat de trompa
c. In captarea si transportul oului in trompa au rol si contractiile tubare
d. In captarea ovulului fimbriile tubare nu au nici un rol
e. Controlul hormonal al acestor mecanisme este realizat de cresterea progesteronului postovulator
R: b, c
11. Transportul spermatozoizilor pana in treimea externa a trompei se realizeaza prin:
a. Glera cervicala optima sub actiunea progesteronului
b. Glera cervicala optima sub actiunea estrogenilor
c. Migratia spermatozoizilor spre trompa este facilitata de contractiile uterine
d. Glera favorabila a ascensiunii spermatozoizilor cristalizeaza in "frunza de artar" si are pH acid
e. Majoritatea spermatozoizilor malformati sunt distrusi in endocol
R: b, c
12. Care afirmatii despre capacitatia spermatozoidului sunt adevarate?
a. Reprezinta cresterea capacitatii ovulului de a fi fecundat
b. Consta in inlaturarea protectiei spermatozoidului in fata actiunii fagocitare si litice a mucoasei genitale
c. Conduce la cresterea puterii fecundante a spermatozoidului
d. Presupune modificari morfologice ale spermatoziodului
e. Reprezinta procesul de accelerare a diviziunilor de la spermatogonie la spermatozoid
R: b,c
13. Ce este caracteristic reactiei acrozomiale?
a. Reprezinta cresterea capacitatii ovulului de a fi fecundat
b. Consta in inlaturarea protectiei spermatozoidului in fata actiunii fagocitare si litice a mucoasei genitale
c. Dezintegrarea straturilor zonei pellucida prin eliberarea unor substante din capul spermatozoidului
d. Presupune modificari functionale cu cresterea vitezei de deplasare a spermatoziodului
e. Reprezinta procesul de accelerare a diviziunilor de la spermatogonie la spermatozoid
R: c
14. Ce este reactia zonala?
a. Reprezinta cresterea capacitatii ovulului de a fi fecundat
b. Consta in inlaturarea protectiei spermatozoidului in fata actiunii fagocitare si litice a mucoasei genitale
c. Dezintegrarea straturilor zonei pellucida prin eliberarea acrozinei din capul spermatozoidului
d. Presupune modificari functionale cu cresterea vitezei de deplasare a spermatoziodului
e. Modificarea structurii biochimice a membranei ovulului si zonei pellucida ce impiedica patrunderea altor spermatozoizi si implicit fecundatia polispermatica
R: e
15. Fecundatia recunoaste urmatoarele :
a. Procesul are loc in mod normal in cavitatea uterina
b. Reprezinta fuziunea citoplasmatica si nucleara a spermatozoidului cu al doilea globul polar
c. Are ca etapa preliminara fomrarea ovulului
d. Se realizeaza intre spermatozoid si ovul (ovocit de ordin III)
e. Are o durata medie de 30 de ore
R: c, d, e
16. Faza migratiei oului neimplantat are urmatoarele perioade:
a. Perioada de viata tubara a oului, de aproximativ 5 zile
b. Perioada petrecuta la trecerea prin jonctiunea utero-tubara pana la implantare de aproximativ 5 zile
c. Perioada de viata tubara a oului, de aproximativ 24 de ore
d. Perioada petrecuta la trecerea prin jonctiunea utero-tubara pana la implantare de aproximativ 24 de ore
e. Migratia oului dureaza pe toata faza secretorie a ciclului menstrual
R: a, d
17. Factorii care contribuie la migratie sunt urmatorii:
a. Contractiile uterine
b. Miscarile peristaltice ale trompei
c. Miscarile cililor epiteliului cervical
d. Curentul lichidian al secretiei tubare
e. Miscarile cililor epiteliului tubar
R: b, d, e
18. Urmatoarele afirmatii despre dezvoltarea oului in trompa sunt adevarate:
a. La circa 24 d ore de la fecundatie incepe diviziunea in plan meridional
b. La circa 24 d ore de la fecundatie incepe diviziunea in plan ecuatorial
c. La 24 de ore exista 8 blastomere
d. Oul ajunge in stadiul de gastrula dupa 72 de ore (16 blastomere)
e. Dupa prima diviziune a oului rezulta 2 celule egale
R: a
19. Ce este blastocistul?
a. Un stadiu al diviziunii oului aflat in mod normal la nivelul trompei
b. Un stadiu al oului la 48 de ore de la fecundatie
c. Stadiu de dezvoltare al oului aflat in mod normal in cavitatea uterina liber sau implicit
d. Stadiu evolutiv ce apare in ziua a 6-a de dezvoltare a oului
e. Stadiu evolutiv al oului ce contine 16 blastomere
R: c, d
20. Ce contin secretiile endometriale in zilele 6-7 de la fecundatie?
a. Aminopeptidaze
b. Glicoproteine
c. Fosfataze
d. Amilaze
e. Oxitocine
R: a,b,c,d
21. Bifati afirmatiile corecte despre ovoimplantatie.
a. Se produce la circa 14 zile de la fecundatie
b. Se produce la circa 24 de ore de la fecundatie
c. Reprezinta procesul prin care spermatozoidul se implanteaza in ovul
d. Reprezinta procesul prin care oul adera si se cuibareste in mucoasa uterina
e. are ca primi timpi procesele de orientare si de atasare la decidua
R: d, e
22. Recunoasteti fazele ovoimplantatiei:
a. Faza de atasare
b. Faza de alipire
c. Faza de penetratie
d. Faza de acoperire
e. Faza de decidualizare
R: a,b,c,d
23. Nidatia oului este insotita de urmatoarele procese:
a. Oul se ataseaza de mucusul uterin si isi pierde zona pellucida
b. Oul se ataseaza de mucusul uterin si isi pierde blastomerele
c. Trofoblastul se ataseaza la miometru prin prelungirile celulelor trofoblastice
d. Endometrul este lizat si fagocitat de catre celulele trofoblastice
e. Celulele endometriale fagociteaza citotrofoblastul
R: a, c, d
24. Bifati afirmatiile corecte cu privire la caduca uterina:
a. Caduca bazala acopera zigotul spre cavitatea uterina, intre lumenul cavitatii uterine si embrion
b. Caduca bazala se gaseste la nivelul zonei de implantare, intre embrion si miometru
c. Caduca parietala reprezinta endometrul decidualizat, care nu vine in contact cu oul
d. decidua capsulara tapeteaza peretii cavitatii uterine in afara ariei de implantare
e. decidua capsulara acopera aria de implantare a oului
R: b, c
25. Cand este placenta definitiv constituita?
a. La 37saptamani
b. La 11saptamani
c. La 40 saptamani
d. La 20 saptamani
e. La 28 saptamani
R: d
26. Urmatoarele caracteristici ale placentei complet constituite sunt adevarate:
a. Diametrul: 20-25 cm
b. Diametrul: 10-15cm
c. Greutate: 500-600g
d. Cantareste circa 1/4 din greutatea fatului
e. Este alcatuita din 5-10 cotiledoane
R: a,c
27. Bifati afirmatiile eronate referitoare la structura vilozitatii coriale:
a. Prezinta la exterior un strat conjunctivo-vascular
b. Prezinta un ax central format din sincitiotrofoblast
c. Sincitiotrofoblastul este alcatuit dintr-o masa protoplasmatica cu nuclei, asezata la exterior
d. Axul conjunctivo-vascular pluteste liber in camera viloasa
e. Citotrofoblastul este alcatuit dintr-o masa protoplasmatica de nuclei, fara limite celulare
R: a,b,d,e
28. Placenta asigura transportul urmatoarelor substante care asigura viata fatului:
a. Tiroxina
b. Vitamine hidrosolubile
c. Gaze
d. Electroliti
e. Apa
R: c,d,e
29. Placenta asigura transportul urmatoarelor substante care asigura nutritia fatului.
a. Gaze (oxigen)
b. Vitamine hidrosolubile
c. Tiroxina
d. Glucoza
e. Aminoacizi
R: b,d,e
30. Placenta asigura transportul urmatoarelor substante care asigura mentinerea sarcinii si dezvoltarea fetala.
a. Tiroxina
b. Vitamine hidrosolubile
c. Estrogeni
d. Electroliti
e. Apa
R: a,c
31. Placenta secreta urmatorii hormoni proteici:
a. Estrogeni
b. Alfa-feto-proteina
c. Prolactina
d. Relaxina
e. Progesteron
R: b,c,d
32. Sinteza estrogenilor in sarcina se realizeaza de catre:
a. numai din precursori androgeni de origine fetala
b. numai din precursori de origine materna
c. de catre placenta si suprarenala fetala
d. gonadotropinele coriale ]n ficatul matern
e. suprarenala materna
R:c
33. Bifati afirmatiile care descriu corect metabolismul progesteronului in sarcina.
a. Este sintetizat in placenta din colesterolul matern
b. Majoritatea productiei se realizeaza din precursori androgeni de origine fetala
c. Metabolitul principal in urina este pregnandiolul
d. Are rolul principal in acceptarea oului de catre mama
e. Pregateste si mentine endometrul adecvat pentru fecundatie
R: a,c,d
34. Bifati afirmatiile corecte despre gonado-trofina corionica umana:
a. Este un hormon sterolic
b. Este o glico-proteina
c. Se poate pune in evidenta la circa 7 zile de la conceptie
d. Are rol de a stimula corpul gestational
e. Are rol de a dezvolta glanda mamara
R: b,c,d
35. cate foite au membranele si care sunt ele in ordinea dinspre partea interna:
a. trei foite
b. doua foite
c. decidua, corion, amnios
d. amnios, decidua, corion
e. amnios, corion
R: a,c
36. Urmatoarele afirmatii despre cordonul ombilical sunt adevarate:
a. In structura sa la termen, in mod normal, intra trei vase: doua artere si o vena
b. In structura sa la termen, in mod normal, intra trei vase: doua vene si o artera
c. Vena ombilicala transporta sange oxigenat, arterial
d. Arterele ombilicale transporta sange oxigenat, arterial
e. Lungimea, la termen, a cordonului ombilical este de 80 cm
R: a,c,e
37. Toleranta oului ca si heterogrefa de catre organismul matern se datoreaza:
a. Separarii circulatiei materne de cea fetala
b. Supresiei sau blocarii limfocitelor materne
c. Hiperantigenicitatii tesutului embrionar tanar
d. Existentei de IgG si IgA in endometru in ambele faze ale ciclului
e. Cresterea de volum a ganglionilor limfatici de drenaj ai uterului
R: a,b
38. Bifati sursele lichidului amniotic
a. Diureza fetala
b. Secretiile pulmonare fetale
c. Epiteliul membranelor amniotice
d. Deglutitia fetala
e. Tegumentele fetale
R: a,b,c,e
39. Care din urmatoarele proprietati ale lichidului amniotic sunt adevarate:
a. Aspectul lichidului amniotic este initial opalescent, cu mici flocoane, apoi devine clar
b. Are pH usor acid (6-7)
c. Compozitia sa la inceputul sarcinii este asemanatoare seruluui sangvin
d. Cresterea cantitatii de lichid amniotic peste 1000 ml este considerata in exces
e. Aspectul lichidului amniotic este clar initial, apoi opalescent
R: c,d,e
40. Lichidul amniotic contine:
a. Celule sebacee fetale
b. Lanugo
c. Celule epiteliale din aparatul urinar
d. progesteron in cantitati mari
e. In marea majoritate apa
R: a,b,c,e
41. Ce cantitati de lichid amniotic sunt considerate normale?
a. 400 ml la jumatatea sarcinii (aproximativ egal cu greutatea fatului)
b. 1000 ml la varsta de 8 luni
c. 600-1000 ml la termen
d. 1000-2000 ml la peste 40 saptamani
e. Sub 400 ml la 40 saptamani
R: a,b,c
42. Rolurile lichidului amniotic in sarcina sunt urmatoarele:
a. Hidratarea fatului
b. Nutritia fatului
c. Protectia fatului la traumatisme
d. Favorizeaza dilatatia colului uterin la nastere prin formarea pungii apelor
e. Protectia fatului impotriva malformatiilor fetale
R: a,b,c,d
43. Oul in a doua saptamana de sarcina are urmatoarele caracteristici:
a. Apare discul embrionar cu doua foite: ectoderm si endoderm
b. Apare discul embrionar cu doua foite: ectoderm si mezoderm
c. Apare discul embrionar cu doua foite: endoderm si mezoderm
d. Intre ectoderm si trofoblast se formeaza cavitatea amniotica
e. Din ectoderm se formeaza vezicula vitelina
R: a,d
44. Oul in a treia saptamana de sarcina are urmatoarele caracteristici:
a. Apare discul embrionar cu doua foite: ectoderm si endoderm
b. Apare discul embrionar cu trei foite: ectoderm, endoderm si mezoderm
c. Apare discul embrionar cu patru foite: ectoderm, endoderm, mezoderm intraembrionar si mezoderm extraembrionar
d. Oul este in stadiul de blastocist cu trofoblast si buton embrionar
e. Apare alantoida
R: b,e
45. Oul in a patra saptamana de sarcina are urmatoarele caracteristici:
a. Apare discul embrionar cu patru foite: ectoderm, endoderm, mezoderm intraembrionar si mezoderm extraembrionar
b. Apare discul embrionar cu trei foite: ectoderm, endoderm si mezoderm
c. Vezicula amniotica creste si inconjoara embrionul
d. Vezicula vitelina creste si inconjoara embrionul
e. Cavitatea celomica creste si inconjoara embrionul
R: c
46. Organele care se dezvolta din ectoblast sunt:
a. Schelet
b. Sistem nervos
c. Aparat renal
d. Tub digestiv
e. Aparat respirator
R: b
47. Organele care se dezvolta din mezoblast sunt:
a. Tesut conjunctiv
b. Muschii
c. Sistem nervos
d. Aparat respirator
e. Aparat genital
R: a,b,e
48. Organele care se dezvolta din endoblast sunt:
a. Cristalin
b. Piele
c. Aparat circulator
d. Tub digestiv
e. ovare
R: d,e
49. Embrionul la doua luni are urmatoarele caracteristici:
a. Lungimea 4 cm
b. Greutate 11 g
c. Lungime 2 cm
d. Greutate 100 g
e. Craniul reprezinta o treime din talie
R: a,b,e
50. Embrionul la trei luni are urmatoarele caracteristici:
a. Placenta este formata anatomic si functional
b. Se diferentiaza organele genitale externe
c. Lungimea = 4 cm
d. Lungimea = 9cm
e. Greutatea = 55 g
R: a,b,d,e
51. Fatul la patru luni are urmatoarele caracteristici:
a. Se formeaza mugurii membrelor
b. Prezinta miscari active ale membrelor
c. Greutatea = 55g
d. Greutatea = 250 g
e. Lungimea = 16 cm
R: b, d,e
52. Fatul la cinci luni are urmatoarele caracteristici:
a. Se diferentiaza organele genitale externe
b. Greutatea = 250-270 g
c. Greutatea =500-600 g
d. Lungimea = 16 cm
e. Lungimea = 25 cm
R: c,e
53. Fatul la sase luni are urmatoarele caracteristici:
a. Greutatea = 600 g
b. Greutatea = 1000 g
c. Lungimea = 35cm
d. Lungimea = 25 cm
e. Se pot percepe cel mai devreme miscarile fetale
R: b,c,
54. Fatul la sapte luni are urmatoarele caracteristici:
a. Testiculele coboara in canalul inghinal
b. Se diferentiaza organele genitale externe
c. Lungimea = 35 cm
d. Lungimea = 40 cm
e. Greutatea = 1000 g
R: a,d
55. Fatul la opt luni are urmatoarele caracteristici:.
a. Lungimea = 40 cm
b. Lungimea = 45 cm
c. Greutatea = 1700-1900 g
d. Greutatea = 2500 g
e. La aceasta varsta are loc de obicei orientarea definitiva in cavitatea uterina "culbuta"
R: b, d
56. Bifati caracteristicle circulatiei fetale:
a. Sangele vine de la placenta prin vena ombilicala
b. Sangele vine de la placenta prin arterele ombilicale
c. Sagele intra in circulatia fetala prin canalul Arantzius
d. Sagele intra in circulatia fetala prin canalul Botalo
e. Sagele intra in circulatia fetala prin vena porta
R: a, c,e
57. Bifati caracteristicile circulatiei la nou nascut
a. Dupa aparitia primei respiratii sangele din artera pulmonara trece prin canalul arterial in artera aorta
b. Dupa aparitia primei respiratii sangele din artera pulmonara trece in plamani
c. Dupa aparitia primei respiratii sangele din artera pulmonara trece prin venele subclaviculare in atriul stang
d. Dupa expansiune pulmonara sangele din atriul drept trece prin orificiul Botalo in atriul stang
e. Dupa expansiune pulmonara, tot sangele din atriul drept trece prin valva tricuspida in ventriculul drept
R: b, e
58. Aparatul respirator fetal in ultimul trimestru de sarcina are urmatoarele caracteristici:
a. Surfactantul apare din saptamana 28
b. Surfacttantul apare la termen
c. Surfactantul impiedica colabarea alveolelor pulmonare
d. Surfactantul produce atelectezia alveolelor pulmonare
e. Fatul prezinta miscari respiratorii de la 28 de saptamani
R: a, c
59. Sangele fetal are urmatoarele caracteristici:
a. Hb = 15 g/dl
b. Hb = 12-13 g/dl
c. Hb de tip fetal are afinitate mare pentru oxigen
d. Hb de tip fetal are afinitate mica pentru oxigen
e. Leucocitele = 4-9000/mmc
R: a,c
60. Caracterele aparatului digestiv fetal sunt:
a. Intestinul subtire masoara 1 metru
b. Intestinul subtire masoara 2 metri
c. Colonul masoara 50 cm
d. Colonul masoara 75 cm
e. Ficatul este mare, atingand creasta iliaca
R: b,c,e
61. Meconiul contine urmatoarele, cu exceptia:
a. bilirubina
b. lipide
c. celule descuamate
d. lanugo
e. sfingomielina
R: e
62. Recunoasteti modificarile incipiente ale uterului in sarcina:
a. In prima faza se ingroasa peretele
b. In primele luni peretele uterin se destinde
c. In primele luni uterul este globulos
d. In primle luni uterul este in forma de para cu fundul uterin mai voluminos
e. Forma uterului rimane nemodificata in primele luni de sarcina
R: a, c
63. Recunoasteti modificarile dimensionale ale uterului in sarcina:
a. Lungimea uterului gravid al termen= 36- 40 cm
b. Lungimea uterului gravid al termen= 32-35 cm
c. Greutatea uterului gravid la termen = 500-800 g
d. Greutatea uterului gravid la termen = circa 1000 g
e. Volumul uterului gravid la termen = 7000 ml
R: b, d
64. Modificarile structurale ale corpului uterin in sarcina sunt:
a. Stratul mijlociu al miometrului este alcatuit dintr-o retea de fibre musculare in forma de 8, care ajuta hemostza la nastere
b. Stratul mijlociu al miometrului este alcatuit dintr-o retea de fibre musculare in forma de X, care ajuta hemostza la nastere
c. Stratul mijlociu al miometrului este alcatuit dintr-o retea de fibre musculare dispuse circular, care ajuta hemostza la nastere
d. Fibra musculara se hipertrofiaza de la 50 microni la 250 microni
e. Fibra musculara se hipertrofiaza de la 50 microni la 100 microni
R: a, d
65. Bifati caracteristicile segmentului inferior al uterului:
a. Din luna a treia, din istm incepe formarea segmentului inferior
b. In ultimele trei luni, din istm incepe formarea segmentului inferior
c. Lungimea segmentului inferior la termen este de 15-20 cm
d. Lungimea segmentului inferior la termen este de 10-12 cm
e. Grosimea segmentului inferior la termen este de 2 -3 cm
R: b,d
66. Colul uterin sufera urmatoarele modificari in sarcina cu exceptia:
a. Consistenta colului uterin scade in sarcina
b. Consistenta colului uterin creste in sarcina
c. Secretia glandelor endocervicale creste
d. Secretia glandelor endocervicale scade
e. Stratul mijlociu este alcatuit dintr-o retea de fibre musculare in forma de 8, care ajuta hemostza la nastere
R: b, d
67. Urmatoarele afirmatii reprezinta modificari ale ovarelor in sarcina.
a. Corpul gestativ functioneaza douasprezece saptamani
b. Corpul gestativ functioneaza doua luni
c. Corpul gestativ functioneaza pana la termen
d. Ovulatia si maturarea foliculilor este blocata din al doilea trimestru de sarcina
e. O data cu disparitia corpului gestativ reincepe maturarea foliculilor si ovulatia
R: a
68. Corpul gestativ functioneaza sub influenta urmatorilor hormoni:
a. Estrogenii
b. Progesteronul
c. HCG (gonadotrofina corionica umana)
d. HPL (hormonul lactogen placentar)
e. LH, FSH
R: c
69. Modificarile vaginului in sarcina sunt urmatoarele:
a. Mucoasa devine violacee
b. Mucoasa devine rosu aprins
c. Mucoasa devine roz stralucitor
d. pH-ul vaginal este acid 3,5-5
e. pH-ul vaginal este usor acid 6-7
R: a, d
70. Modificarile sanilor in sarcina sunt urmatoarele:
a. Tensiunea mamara apare din al doilea trimestru de sarcina
b. Sanii isi dubleaza volumul pana la sfarsitul sarcinii
c. Sanii isi dubleaza volumul dupa al doilea trimestru de sarcina
d. Din primul trimestru de sarcina apare vizibila reteaua arteriala mamara
e. Din primul trimestru de sarcina apare vizibila reteaua venoasa mamara
R: b,e
71. In trimestrul intai de sarcina sistemului nervos sufera urmatoarle modificari, cu exceptia:
a. Labilitate psihica
b. Somnolenta
c. Modificari ale gustului
d. Modificari ale mirosului
e. Stare euforica
R: e
72. Sistemul endocrin al gravidei sufera urmatoarle modificari in sarcina:
a. Lobul hipofizar anterior este intens activ
b. Creste secretia de oxitocina si vasopresiunea din lobul hipofizar anterior
c. Lobul hipofizar posterior este intens activ
d. Tiroxina creste in sarcina
e. Tiroxina scade in sarcina
R: a, c, d
73. Modificarile tegumentare in sarcina pot fi de urmatorele tipuri, cu exceptia:
a. Hiperpigmentare
b. Vergeturi la nivelul fetei si perineului
c. Cloasma la nivelul fetei
d. Vergeturi la nivelul sanilor
e. Vergeturi la nivelul abdomenului si copaselor
R: b
74. Modificari osteoarticulare si musculare in sarcina pot fi urmatoarele, cu exceptia:
a. Cresterea mobilitatii articulatiilor bazinului
b. "relaxarea" dureroasa a articulatiilor
c. "diastaza" muschilor drepti abdominali
d. Scaderea mobilitatii articulatiilor bazinului
e. "sinostoza" muschilor drepti abdominali
R: c,d,e
75. In sarcina se produc urmatoarele modificari ale aparatului respirator:
a. Scade ventilatia pulmonara pe minut
b. Coboara diafragmul
c. Creste amplitudinea respiratiilor
d. Scade frecventa respiratiei
e. Scade amplitudinea respiratiilor
R:c
76. Aparatul cardio-vascular suporta urmatoarele modificari fiziologice in sarcina:
a. Inima este coborata si sufera o usoara rotatie
b. Apare "socul de postura" in decubitul lateral stang in luna a noua la 10% din gravide
c. Debitul cardiac creste in sarcina si scade in travaliu
d. Inima se hipertrofiaza si se dilata
e. Presiunea venoasa scade datorita compresiunii prin uterul gravid a venelor cave si pelvine
R: d
77. Urmatoarele modificari hematologice apar in sarcina.
a. Scade fibrinogenul
b. Leucocitele cresc in sarcina si scad la nastere
c. Scad trombocitele
d. Valorile normale ale Hb sunt peste 11g/dl
e. Valorile normale ale Hb sunt peste 12g/dl
R: d
78. Semnele de probabilitate in sarcina din trimestrul I sunt urmatoarele:
a. Amenoreea
b. Cresterea in volum a sanilor
c. Modificarile de contractilitate uterina
d. Pozitivarea testului de sarcina
e. Vizualizarea echografica a embrionului
R: c,d
79. Modificari metabolice in sarcina.
a. Greutatea creste cu circa 15-20kg
b. Greutatea creste cu circa 12-15 kg
c. Greutatea creste cu circa 9-12 kg
d. Se produce retentie de Na si apa in lichidul interstitial
e. Retentia de apa conduce la varice in jumatatea inferioara a corpului
R: c,d
80. Semnele de prezumtie in sarcina de trimestru I pot fi urmatoarele:
a. Semne echografice
b. Pozitivarea testului de sarcina
c. Modificarile consistenta si dimensiuni ale colului uterin
d. Modificarile de coloratie ale colului uterin
e. Cresterea in dimensiuni a uterului
R: d
81. Modificarile aparatului digestiv in sarcina pot fi urmatoarele.
a. Stomacul este deplasat posterior la termen
b. Constipatie
c. Diaree
d. Hipotonia vezicii biliare
e. Scaderea secretiei salivare
R: b, d
82. Semnele de certitudine in sarcina din trimestrul I pot fi urmatoarele.
a. Pozitivarea testului de sarcina
b. Amenoreea
c. Modificarile de consistenta si marime a uetrului
d. Modificarile de contractilitate uterina
e. Vizualizarea echografica a embrionului
R: e
83. Semnele de certitudine in sarcina din trimestrul II pot fi urmatoarele .
a. Balotarea fetala
b. Perceptia miscarilor active fetale de catre examinata
c. Detectarea batailor cordului fetal
d. Vizualizarea echografica a sarcinii
e. Testul de sarcina franc pozitiv
R: b,c,d
84. Semnele de probabilitate in sarcina din trimestrul II pot fi urmatoarele, cu exceptia:
a. Vergeturile abdominale
b. Balotarea fetala
c. Modificarile dimensionale si de consistenta ale colului uterin
d. Modificari de contractilitate uterina
e. Marirea de volum a abdomenului
R: a, e
85. Diagnosticul de certitudine in sarcina din trimestrul III poate fi obtinut prin.
a. Balotarea fetala
b. Palparea de catre cadrul medical a miscarilor fetale active
c. Echografia
d. Auscultatia batailor cordului fetal
e. Radiografia
R: b,c,d,e
86. Printre obiectivele consultatiei prenatale se numara:
a. Reducerea riscului matern si fetal perinatal
b. Recunoasterea precoce a patologiei, a anomaliilor si complicatiilor
c. Pregatirea fatului in vederea travaliului
d. Pregatirea psihosomatica a gravidei
e. Pregatirea bazinului osos si moale pentru nastere
R: a,b,d
87. La examenul clinic al primei consultatii prenatale se va realiza:
a. Numai examenul clinic pe aparate si sisteme, urmand ca pana la sfarsitul sarcinii sa fie efectuat si examenul local obstetrical
b. Atat examenul clinic general pe aparate si sisteme, cat si examenul local obstetrical
c. Stabilirea varstei gestationale
d. Calcularea datei probabile a nasterii
e. Evaluarea starii psihice si afective a gravidei
R: b,c,d,e
88. Printre investigatiile paraclinice obligatorii prescrise la prima consultatie prenatala se numara urmatoarele, cu exceptia:
a. Examenul secretiei vaginale
b. Examenul sumar de urina
c. Glicemie
d. Lipidograma
e. Examen citotumoral Babes-Papanicolaou
R:d
89. Bifati examenele paraclinice de rutina care trebuie repetate in trimestrul III de sarcina:
a. Examenul sumar de urina
b. Hemoglobina, hematocrit
c. Grup, Rh
d. Examen bacteriologic al secretiei vaginale
e. Examen citotumoral Babes-Papanicolaou
R: a,b,d
90. In sarcina se efectueaza urmatoarele vaccinari:
a. Secundiparele se vaccineaza antitetanic numai daca au trecut mai mult de 10 ani de la ultima revaccinare
b. Gravidele nevaccinate se vaccineaza la prima sarcina cu doua doze de vaccin tetanic (VTA) sau bivaccin diftero-tetanic (DT) in saptamana 34 si 38 de amenoree
c. Gravidele nevaccinate se vaccineaza la prima sarcina cu doua doze de vaccin tetanic (VTA) sau bivaccin diftero-tetanic (DT) in saptamana 10-14 si 37-40 de amenoree
d. Gravidele primipare vaccinate se revaccineaza cu o doza de VTA/DT la 34 de sapamani de amenoree
e. Gravidele nu se vaccineaza in timpul sarcinii cu VTA/DT datorita datorita riscului de afectare fetala
R: a, b, d
91. Urmatoarele principii referitoare la vitaminoterapia din timpul sarcinii sunt corecte:
a. Se face profilaxia rahitismului copilului cu vitamina D2 sau D3 din trimestrul II de sarcina
b. Se face profilaxia rahitismului copilului cu vitamina D2 sau D3 din trimestrul III de sarcina
c. Doza de vitamina D2/D3 administrata este de 500ui/zi per os in anotimpul insorit
d. Doza de vitamina D2/D3 administrata este de 1000ui/zi per os iarna
e. Doza de vitamina D2/D3 administrata este de 5000ui/zi per os iarna
R: b, c, d
92. Care din urmatoarele situatii prezente la o gravida nu reprezinta riscuri prin circumstante psiho-sociale?
a. Sarcina nedorita
b. Cu domiciliul in zone greu accesibile
c. Varsta peste 30 de ani
d. Nivel economic scazut
e. Igiena deficitara
R: c
93. Bifati situatiile de risc obstetrical prin factorii generali.
a. Varsta sub 18 ani
b. Varsta peste 30 de ani
c. Multipare cu peste 4 nasteri
d. Inaltimea sub 145 cm
e. Volum cardiac redus
R: a,d
94. Care dintre gravidele urmatoare nu comporta risc prin patologie ginecologico-obstetricala anterioara?
a. Gravide cu operatii plastice pe sfera genitala
b. Gravide cu preeclampsie la sarcina anterioara
c. Gravide cu un avort spontan in antecedente
d. Gravide cu nasteri premature in antecedente
e. Gravide care au nascut anterior prin operatie cezariana
R: c
95. Necesarul de principii alimentare in vederea asigurariii unui aport caloric adecvat gravidei este urmatorul:.
a. 300 - 350 g de lipide/zi
b. 300 - 350 g de glucide/zi
c. 300 -350 g de proteine/zi
d. 50 - 60g de proteine/zi
e. 200 g de lipide/zi
R: b
96. Necesarul de Fe, Ca in vederea asigurariii unui aport adecvat la o gravida este urmatorul:
a. Este necesar un consum suplimentar zilnic de aproximativ. 1g de Fe
b. Este necesar un consum suplimentar zilnic de aproximativ 30-60 mg de Fe/zi
c. Este necesar un consum suplimentar zilnic de aproximativ 1g de Ca/zi
d. Este necesar un consum suplimentar zilnic de aproximativ 30-60mg Ca/zi
e. Necesarul de Ca in sarcina poate fi acoperit din consunul zilnic de lapte de 1l de lapte
de vaca
R: a, c, e
97. Alimentatia in travaliu si alaptare trebuie sa respecte urmatoarele principii:
a. In travaliu, parturientei i se recomanda ingestia de lichide puternic zaharate pentru acoperirea nevoilor energetice folosite in travaliu
b. In alaptare, lehuza necesita un aport caloric crescut cu 500 calorii/zi
c. In alaptare, lehuza necesita un aport caloric crescut cu 1000 calorii/zi
d. In travaliu se prefera aportul digestiv in locul perfuziilor in primele ore de travaliu
e. In travaliu se prefera perfuziile cu glucoza 33% in scop energetic
R: c, d, e
98. Ingrijirea dintilor si combaterea constipatiei in sarcina:
a. Tratamentul stomatologic este contraindicat pe perioada sarcinii
b. In caz de constipatie, gravidei i se recomanda ingestia de lichide puternic zaharate
c. In caz de constipatie, se administreaza alimente bogate in celuloza
d. In caz de constipatie, se administreaza alimente bogate in Fe
e. In caz de constipatie, se administreaza ulei de ricin
R: c
99. Igiena sanilor, comportamentul sexual si irigatiile vaginale trebuie sa respecte urmatoarele reguli in sarcina .
a. Irigatiile vaginale se recomanda in vaginitele cronice
b. Activitatea sexuala ramane normala in trimestrele II si III de sarcina
c. Activitatea sexuala trebuie diminuata pe toata perioada sarcinii
d. Se recomanda abstinenta sexuala in lunile 8-9
e. Pregatirea sanilor pentru alaptare este demarata din primele zile de lehuzie
R: d
100. Baia generala si igiena vestimentara trebuie sa respecte urmatoarele reguli in sarcina:
a. Se recomanda baia generala in locul dusului
b. Este interzisa centura in orice situatie
c. Este interzis sutienul cu exceptia primului trimestru
d. este recomandat sutienul pentru mentinera sanilor
e. Este interzisa incaltamintea cu toc inalt
R: d,e
101. Urmatoarele medicamente sunt permise in sarcina
a. toate progestativele de sinteza
b. Androgeni
c. Antibiotice: tetracicline
d. Antibiotice: betalactamine
e. Citostatice
R: d
102. Fatul la termen are urmatorii parametrii morfologici:
a. Greutatea medie 3200-3300 g
b. Greutate cu limite intre 2800-3500 g
c. Lanugo prezent pe picioare si pe piept, care cade in primele saptamani
d. Lanugo prezent dorsal si pe frunte
e. Unghiile nu acopera in totalitate buricele degetelor
R: a,b, d
103. Urmatoarele reflexe sunt intalnite la nou-nascutul la termen:
a. Reflexul de tuse
b. Reflexul de stranut
c. Reflexul Moro
d. Reflexul Monroe
e. Reflexul de mers
R: a,c,e
104. Stramtoarea superioara a bazinului are urmatoarele diametre:
a. Diametrul antero-posterior promontoretropubian de 11,5- 11,8 cm
b. Diametrul antero-posterior promontoretropubian de 10,5- 10,8 cm
c. Diametrul oblic drept de 13 cm
d. Diametrul transversal anatomic (mediu) de 13cm
e. Diametrul oblic stang de 11 cm
R: b
105. Stramtoarea inferioara a bazinului are urmatoarele diametre:
a. Diametrul antero-posterior subcocci-subpubian de 10,5 cm
b. Diametrul antero-posterior subsacru-subpubian obtinut prin luxarea posterioara a coccisului ce masoara 13 - 14 cm
c. Diametrul transversal, bischiatic, de 10,5 cm
d. Diametrele oblice sunt egale, evaluate la 13 cm
e. Diametrul biischiatic de 11 cm
R: b,e
106. La pelvimetria externa se descriu urmatoarele diamtre normale::
a. Diametrul bispinos de 24cm
b. Diametrul bitrohanterian de 32cm
c. Diametrul bicret de 24cm
d. Diametrul bischiatic de 11cm
e. Diametrul antero-posterior de 20cm
R: a,b,e
107. Punctul de reper in prezentatia craniana flectata este:
a. Occiputul
b. Nasul
c. Fruntea
d. Mentonul
e. Sutura lamdoida
R: a
108. Punctul de reper in prezentatia frontala este:
a. Occiputul
b. Nasul
c. Fruntea
d. Mentonul
e. Sutura sagitala
R: b
109. Punctul de reper in prezentatia craniana bregmatica este:
a. Occiputul
b. Nasul
c. Bregma
d. Mentonul
e. Sutura metopica
R: c
110. Punctul de reper in prezentatia faciala este:
a. Occiputul
b. Nasul
c. Fruntea
d. Mentonul
e. Orbitele
R: d
111. Diametrul de angajare in prezentatia craniana flectata este de:
a. 9,5 cm
b. 13 cm
c. 12 cm
d. 10,5 cm
e. 11 cm
R: d
112. Diametrul de angajare in prezentatia frontala este de:
a. 10,5 cm
b. 13 cm
c. 12 cm
d. 9,5 cm
e. 11 cm
R: c
113. Diametrul de angajare in prezentatia faciala este de:
a. 10,5 cm
b. 13 cm
c. 12 cm
d. 9,5 cm
e. 11 cm
R: d
114. Prezentatia pelviana completa prezinta urmatoarele caracteristici:
a. Coapsele flectate pe abdomen si gambele in extensie pe coapse
b. Coapsele flectate pe abdomen si gambele flectate pe coapse
c. Coapsele in extensie si gambele flectate pe coapse
d. Gambele si coapsele in extensie
e. Diametrul de angajare este de 9 cm
R: b
115. Prezentatia pelviana decompleta, modul feselor prezinta urmatoarele caracteristici:
a. Coapsele flectate pe abdomen si gambele in extensie pe coapse
b. Coapsele flectate pe abdomen si gambele flectate pe coapse
c. Coapsele in extensie si gambele flectate pe coapse
d. Gambele si coapsele in extensie
e. Diametrul de angajare este de 9 cm
R: a,e
116. Bifati semnele premonitorii ale travaliului:
a. Cresterea fundului uterin cu 3-4 cm
b. Coborarea fundului uterin cu 3-4 cm
c. Contractii uterine dureroase cu caracter diurn ce dispar nocturn
d. Contractii uterine dureroase cu caracter nocturn ce dispar ziua
e. Stergerea si dilatarea colului pana la 5 cm
R: b,d
117. Bifati semnele definitorii ale travaliului:
a. Contractii uterine dureroase cu ritm de doua la 10 minute, cu durata de peste 15-20 secunde si intensitatea de 15-20 mmHg
b. Stergerea si dilatarea colului uterin peste 1 cm
c. Contractii uterine dureroase cu ritm de 2 la 10 minute, cu durata de peste 10 secunde si intensitatea de 10 mmHg
d. Stergerea si dilatarea colului uterin peste 2 cm
e. Contractii uterine dureroase cu ritm de 3 la 10 minute, cu durata de peste 20-30 secunde si intensitatea de 20-30 mmHg
R: a,e
118. Marcati care este perioada a doua a nasterii:
a. Stergerea colului uterin
b. Expulzia anexelor fetale
c. Dilatarea colului
d. Expulzia fatului
e. Consolidarea hemostazei
R:d
119. Pregatirea parturientei pentru nasterea pe cale vaginala include:
a. Evacuarea vezicii urinare
b. Evacuarea rectului
c. Evacuarea stomacului
d. Toaleta organelor genitale externe
e. Recoltarea unor analize: grup sangvin +Rh, hemoleucograma, VDRL, glicemie, uree, creatinina, examen secretie vaginala
R: a,b,d, e
120. Tonusul bazal uterin, intre contractii, are valori masurate tokografic de:
a. 10-20 mmHg
b. 20-30 mmHg
c. 5-8 mmHg
d. 50-60 mmHg
e. 0 mmHg
R: c
121. Bifati substantele medicamentoase care nu intra in alcatuirea unei perfuzii ocitocice:
a. Oxitocin
b. ergomet
c. Glucoza 5%
d. solutie Ringer
e. Scobutil
R: b,d
122. Intreruperea perfuziei ocitocice se face in urmatoarele circumstante:
a. contractiile uterine se normalizeata
b. pacienta acuza contractii uterine dureroase
c. contractii uterine slabe
d. BCF = 128/min
e. hipertonie uterina
R: e
123. Urmatoarele afirmatii despre dilatatia colului uterin sunt false:
a. La primipare se dilata mai intai orificiul intern
b. La primipare se dilata mai intai orificiul extern
c. La multipare se dilata ambele orificii odata
d. Orificiul uterin este dilatat complet atunci cand ajunge la 10,5 cm dilatatie
e. Orificiul uterin este dilatat complet atunci cand nu se mai simt margimile orificiului extern la tuseul vaginal
R: b
124. Intre cauzele dilatatiei lente si stationare se numara:
a. Tulburari de dinamica uterina in minus
b. Membrane rezistente
c. Col fibros, nedilatabil
d. incompetenta cervico-istmica
e. Col spastic
R: a,b,c,e
125. Urmatoarele afirmatii despre ruperea membranelor sunt corecte:
a. Ruperea precoce a membranelor se produce inaintea declansarii travaliului
b. Normal, membranele se rup spontan la dilatatie de 4-5 cm
c. Normal, membranele se rup spontan la dilatatie de 5-6 cm
d. Normal, membranele se rup spontan la dilatatie peste 7 cm
e. La primipare, membranele se pot rupe artificial la o dilatatie de 4-5 cm, pentru scurtarea perioadei de dilatatie
R: d
126. Durata primei perioade a nasterii la primipare este de:
a. Sub 4 ore
b. 4-6 ore
c. 6-8 ore
d. 8-10 ore
e. 10-12 ore
R: d
127. Primei perioade a nasterii ii corespund urmatorii timpi ai nasterii:
a. Angajarea
b. Angajarea si coborareain treimea superioara
c. Angajarea si coborareain treimea inferioara
d. Angajarea, coborarea si degajarea
e. Coborarea si degajarea
R: c
128. Diagnosticul de craniu angajat se pune la tuseul vaginal, astfel:
a. Se intra cu greutate intre prezentatie si sacrum cu trei degete
b. Se intra cu greutate intre prezentatie si sacrum cu doua degete
c. Se intra cu greutate intre prezentatie si sacrum cu un deget
d. Prezentatia este fixa si nu se mai deplaseaza
e. Prezentatia se afla la orifciul vulvar
R: b,d
129. Cand craniul fetal este coborat in excavatia pelvina, auscultatia batailor cordului fetal se face:
a. Pe linia spino-ombilicala
b. numai cu cardiotocodraful
c. Latero-ombilical
d. Suprasimfizar
e. Nu este posibila auscultatia BCF
R: d
130. Diagnosticul de expulzie fetala este dat de :
a. Aparitia senzatiei de varsatura
b. Aparitia senzatiei de defecatie
c. Agitatia neuro-psihica
d. tahicardie fetala
e. Ruptura membranelor amnio-coriale
R: b
131. Fenomenele importante urmarite in progresiunea travaliului aflat in perioada a doua a nasterii sunt:
a. Dinamica uterina
b. Amplificarea senzatiei de screamat
c. Dilatarea orificiului uterin
d. Dilatarea perineului
e. Dilatarea orificiului vulvar
R: a,d,e
132. Durata perioadei a doua a nasterii nu trebuie sa depaseasca:
a. 15 minute
b. 30 minute
c. 45 minute
d. 60 minute
e. Nu exista o limita de timp, daca bataile cordului fetal se mentin in limite normale
R: b
133. Complicatiile potentiale ale fatului in cazul prelungirii expulziei, pot fi:
a. Eliminarea de meconiu
b. Hemoragii meningo-cerebrale
c. Suferinta fetala cronica
d. apgar mic la nastere
e. Necroze, escare de decubit
R: b,d
134. Extragerea manuala a placentei este indicata in urmatoarele situatii:
a. retentie de placenta peste 30 min
b. dupa perineotomie profilactica
c. dupa aplicatie de forceps
d. Sangerare peste 300 ml in delivrenta
e. Sangerare peste 50 ml in delivrenta
R: a,c,d
135. Hemoragiile din timpul delivrentei pot avea urmatoarele cauze:
a. Aderenta patologica a a placentei
b. Apoplexia utero-placentara
c. Hipertonia uterina
d. Rupturi ale colului uterin
e. hipotonie uterina
R: a,b,d,e
136. In perioada de delivrenta, cand placenta se dezlipeste si coboara in canalul segmento-cervico-vaginal, situatia uterului si cordonului ombilical este urmatoarea:
a. Corpul uterin este coborat sub cicatricea ombilicala
b. Corpul uterin este ascensionat deasupra cicatricii ombilicale
c. Cordonul ombilical coboara usor prin orificiul vulvar
d. Segmentul inferior este pliat
e. Segmentul inferior este destins
R: b,c,e
137. Punctul de reper in prezentatia craniana flectata este:
a. Occiputul
b. Sinciputul
c. Bregma
d. Fruntea
e. Sutura lambdoida
R: a
138. Diametrul de angajare in prezentatia craniana flectata este:
a. Diametrul occipito-frontal de 12 cm
b. Diametrul suboccipito-frontal de 10,5 cm
c. Diametrul submento-bregmatic de 9,5 cm
d. Diametrul mento-sincipital de 13 cm
e. Diametrul suboccipito-frontal de 11 cm
R: b
139. Diametrul de angajare in prezentatia frontala este:
a. Diametrul occipito-frontal de 12 cm
b. Diametrul suboccipito-frontal de 10,5 cm
c. Diametrul submento-bregmatic de 9,5 cm
d. Diametrul maxilosincipital de 12 cm
e. Diametrul occipito-mentonier de 13 cm
R: d
140. Diametrul de angajare in prezentatia bregmatica este:
a. Diametrul occipito-frontal de 12 cm
b. Diametrul suboccipito-frontal de 10,5 cm
c. Diametrul submento-bregmatic de 9,5 cm
d. nu exista mecanism de nastere in prezentatia bregmatica
e. Diametrul occipito-mentonier de 13 cm
R: d
141. Diametrul de angajare in prezentatia faciala este:
a. Diametrul occipito-frontal de 12 cm
b. Diametrul suboccipito-frontal de 10,5 cm
c. Diametrul submento-bregmatic de 9,5 cm
d. Diametrul mento-sincipital de 13 cm
e. Diametrul fronto-mentonier de 9,5 cm
R: c
142. In prezentatia faciala:
a. bataile cordului fetal se percep sub ombilic in dreapta sau in stanga liniei -mediane, in
partea in care se gaseste toracele fetal;
b. bataile cordului fetal se percep paraombilical;
c. la inspectie, uterul este dezvoltat in sens transversal;
d. diagnosticul diferential se face cu prezentatia frontala;
e. operatia cezariana este o optiune terapeutica.
R a,d,e
143. In prezentatia frontala:
a. la inspectie se evidentiaza un uter cu axul mare transversal;
b. capul fetal are o pozitie moderat deflectata, iar in aria stramtorii superioare se prezinta
fruntea;
c. nasterea fatului se produce pe cale naturala, operatia cezariana nefiind o optiune
terapeutica;
d. prognosticul este bun,la nasterea pe cai naturale atat pentru mama cat si pentru fat;
e. diagnosticul diferential e face cu prezentatia transversa.
R b,
144. Mecanismul de nastere in prezentatia pelvina presupune:
a. coborarea se face cu o rotatie interna a soldului anterior la simfiza;
b. angajarea se face cu un timp complementar, tasareain prezenatiile complete;
c. coborarea se face cu o rotatie interna externa
d. imediat dupa nasterea umerilor, urmeaza nasterea pelvisului;
degajarea se face cu o rotatie externa de 90 de grade.
R a,b
145. In prezentatia pelvina, conduita este urmatoarea:
a. in cursul sarcinii se poate incerca o versiune externa;
b. in cursul travaliului nasterea se produce de cele mai multe ori prin operatia cezariana
la primipare
c. in cursul travavliului, nasterea nu se poate produce pe cale naturala;
d. cezariana este indicata daca nasterea pe cai naturale se anunta a fi dificila
e. in cursul sarcinii se poate incerca o versiune interna.
R a,b,d
146. Dintre proprietatile muschiului uterin nu face parte:
a. excitabilitatea
b. conductibilitatea
c. contractilitatea
d. elasticitatea
e. automatismul.
R e,
147. Maturarea colului:
a. are loc cu cateva zile inainte de debutul travaliului;
b. colul devine moale, scurtat, centrat;
c. colul devine dur, se alungeste, situat posterior;
d. nu se produce in timpul sarcinii;
e. precede dilatarea colului.
R a, b, e
148. Perioadele nasterii sunt urmatoarele:
a. perioada de stergere si dilatatie a colului;
b. perioada de lehuzie imediata;
c. perioada de nidatie;
d. perioada de expulzie a anexelor;
e. perioada de expulzie a fatului.
R a, b, d,
149. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
a. nasterea normala reprezinta eliminarea fatului si anexelor pe cai naturale, fara
complicatii materne sau fetale;
b. nasterea prematura reprezinta intreruperea evolutiei sarcinii inainte ca fatul sa ajunga
la termen
c. termenul de nastere prematura se foloseste pentru intreruperea sarcinii intre 28-37 de
saptamani de gestatie;
d. termenul de nastere prematura se foloseste pentru intreruperea sarcinii intre 21-28 de
saptamani de gestatie;
e. termenul de nastere prematura se foloseste pentru intreruperea sarcinii intre 38-42 de
saptamani de gestatie.
R a, b, c
150. In prezentatia craniana OISA:
a. fatul se prezinta la stramtoarea superioara cu cu diametrul occipito-frontal;
b. punctul fix de pe prezentatie este mentonul;
c. punctul fix de pe prezentatie este bregma;
d. fatul se prezinta la stramtoarea superioara cu diametrul suboccipito-bregmatic;
e. diametrul de angajare este de 13,5 cm.
R a
151. Urmatorii parametri urmaresc in cadrul perioadei I a nasterii, cu exceptia:
a. Starea generala a pacientei
b. temperatura;
c. pulsul;
d. se urmareste scaunul
e. se urmareste respiratia.
R d
152. In perioada I a nasterii se urmaresc urmatorii parametri:
a. astarea parturientei;
b. starea lehuzei;
c. starea nou nascutului;
d. expulzia placentei;
e. sectionarea cordonului ombilical.
R a
153. In perioada I a nasterii se urmareste:
a. Progresia dilatatiei colului uterin care se face la 3-4 ore;
b. membranele care trebuie rupte spontan de obicei inaintea inceperii travaliului ;
c. daca dilatatia este aproape completa, membranele nu se rup artificial ;
d. durata acesteia care trebuie sa depaseasca 12 ore la primipare ;
e. durata acesteia care trebuie sa depaseasca 7-8 ore la multipare.
R a
154. Perioada de expulzie :
a. incepe la o dilatatie de 6-7 centimetri ;
b. incepe la o dilatatie de 8-9 centimetri ;
c. colul este complet dilatat si prezentatia este coborata pe planseul pelvin ;
d. se caracterizeaza prin faptul ca parturienta este complet relaxata ;
e. contractiile sunt rare.
R c
155. Perioada a treia a nasterii se caracterizeaza prin :
a. se termina prin expulzia fatului ;
b. incepe dupa expulzia fatului ;
c. expulzia placentei si a membranelor ;
d. uterul este complet relaxat ;
e. parturienta este agitata, anxioasa.
R b,c
156. In cadrul mecanismului de nastere in prezentatie craniana OISA angajarea:
a. este efectuata cand cicumferinta care trece prin extremitatile diametrului fronto
suboccipital trece de conturul stramtorii superioare;
b. de obicei, se face in diametrul oblic stang;
c. de obicei angajarea se face in diamterul antero posterior;
d. se face cu doi timpi complementari : orientarea si flexiunea ;
e. se face fara timpi complementari.
R a,c,d
157. In cadrul mecanismului de nastere in prezentatie craniana OISA, coborarea:
a. reprezinta parcurgerea distantei de la stramtoarea superioara la stramtoarea inferioara
de catre prezentatie ;
b. se face cu un timp complementar, rotatia interna si deflexiunea moderata;
c. se face cu doi timpi complementari, orientarea si flexiunea ;
d. prin rotatie intrapelvina, diametrul suboccipitofrontal se orienteaza in diametrul
transvers al excavatiei ;
e. prin rotatie pelvina, occiputul se orienteaza spre simfiza pubiana.
R a, b, e
158. In cadrul mecanismului de nastere in prezentatie craniana OISA la degajare:
a. Subocciputul se fixeaza la marginea inferioara a simfizei pubiene ;
b. fruntea trece prin fata sacrului printr-o miscare de deflexiune ;
c. diametrul suboccipito-frontal se gaseste orientat in directia diametrului subsacro-
subpubian ;
d. perineul nu bombeaza iar fanta vulvara nu se deschide ;
e. examenul vaginal arata ca prezentatia se gaseste pe planseul pelvin.
R a, b, c, e
159. Mecanismul de nastere al umerilor in prezentatia craniana OISA :
a. angajarea umerilor se face pe diametrul oblic drept;
b. angajarea umerilor se face pe diametrul oblic stang ;
c. coborarea umerilor se face cu o rotatie interna de 45 de grade ;
d. coborarea umerilor se face cu o rotatie externa de 45 de grade ;
e. degajarea umerilor se face sinclitic, ambii umeri coborand in acelasi timp.
R a, c
160. Dinamica uterina din perioada I a nasterii se caracterizeaza:
a. contractiile uterine apar la 2-3 minute la inceputul dilatatiei si la 5-6 minute la sfarsitul
dilatatiei ;
b. contractiile uterine apar la 5 minute la inceputul dilatatiei si la 2minute la sfarsitul
dilatatiei ;
c. durata contractiilor nu trebuie se depaseasca 40-60 de secunde ;
d. durata contractiilor trebuie se depaseasca 20-30 de secunde ;
e. este apreciata palpator sau este monitorizata.
R a, c, e
161. In perioda I a nasterii, dilatatia colului uterin :
a. se poate aprecia prin tact vaginal sau prin tact rectal ;
b. nu este indicat tactul rectal ;
c. se apreciaza prin pelvimetrie externa
d. se urmareste la un interval de 3-4 ore ;
e. se urmareste la un interval de 6-8 ore.
R a, d
162. In cadrul perioadei I a nasterii :
a. ruperea spontana a membranelor se face de obicei la o dilatatie de 6-7 cm;
b. prezentatia se angajaza, coboara si roteaza ;
c. durata acestei perioade nu trebuie sa depaseasca 12 ore la primipare ;
d. durata acestei perioade trebuie sa depaseasca 12 ore la primipare ;
e. durata acestei perioade nu depaseste 2 ore la multipare.
R a, b, c
163. In cadrul perioadei a doua a nasterii :
a. contractiile sunt puternice, se succed la un interval de 2 minute;
b. contractiile sunt rare;
c. creste distanta dintre anus si comisura vulvara posterioara ;
d. scade distanta dintre anus si coccis;
e. se dilata inelul vulvar, prin care se vede scalpul.
R a, c, e
164. In cadrul perioadei a doua a nasterii :
a. se completeaza coborarea si se produce degajarea din canalul dur si canalul moale;
b. durata acesteia nu trebuie sa depaseasca 1/2 ora ;
c. durata ei este cuprinsa de obicei intre 4 si 6 ore ;
d. cand rotarea se face anterior, occiputul se gaseste suprasimfizar ;
e. la degajare, occiputul se gaseste subsimfiza pubiana.
R a, b, e
165. Perioada a treia a nasterii :
a. incepe imediat dupa expulzia placentei si a membranelor ;
b. incepe imediat dupa expulzia fatului si se termina odata cu expulzia placentei si a
membranelor;
c. parturienta este calma si linistita ;
d. parturienta nu acuza nici o durere, este 'repausul fiziologic' ;
e. in mod normal, in aceata perioada, parturienta pierde sange in cantitate fiziologica
pana la 300 ml.
R b, c, d, e
166. Care sunt semnele de deylipire a placentei ?:
a. consta in impingerea uterului transabdominal, deasupra simfizei ;
b. consta in apasarea fundului uterin, pentru ajutarea expulziei placentei ;
c. daca placenta nu s-a decolat, cordonul se retrage in vagin ;
d. daca placenta s-a decolat, cordonul coboara usor din vagin
e. este asemanatoare manevrei Crede.
R a, d
167. Dupa delivrare:
a. se examineaza placenta pentru a se verifica integritatea ei;
b. se examineaza fata fetala a placentei;
c. se examineaza fata materna a placentei;
d. parturienta nu trebuie sa piarda mai mult de 600 ml de sange ;
e. parturienta poate pierde in mod normal pana la 1500 de ml de sange.
R a,b,c
168. Perioada a treia a nasterii:
a. dureaza in medie 2-3 ore;
b. dureaza in medie pana la 30 de minute;
c. se caracterizeaza prin coborarea craniului fetal pana la nivelul stramtorii inferioare;
d. se caracterizeaza prin starea de agitatie a pacientei
e. daca dupa 30 de minute nu se produce decolarea si expulzia placentei, este nevoie de o
extragere manuala de placenta
R b, e
169. Lehuzia fiziologica:
a. se defineste ca perioada de timp dupa nastere in cursul careia organismul matern isi
revine la starea morfo-fiziologica premergatoare sarcinii;
b. se intinde pe o perioada de aproximativ un an;
c. lehuzia imediata cuprinde primele 56 ore dupa perioada a 4-a a nasterii;
d. lehuzia propriu-zisa se intinde intre zilele 12-24 dupa nastere;
e. se intinde pe parcursul a 42 de zile
R. a., e
170. Modificarile organelor genitale in lehuzie:
a. dupa expulzarea placentei, fundul uterin se gaseste deasupra ombilicului;
b. zilnic, uterul isi reduce dimensiunile cu 1-2 cm.;
c. la 10-15 zile post-partum, colul este inca deschis;
d. vaginul, supradetins de prezentatie, nu mai poate reveni la dimensiuni apropiate de
cele dinainte de nastere;
e. vulva ramane beanta ulterior nasterii, mai multe luni.
R. b
171. In cadrul lehuziei:
a. in ziua a 2-a, fundul uterin se gaseste la nivelul cicatricii ombilicale;
b. uterul ajunge la dimensiuni normale in saptamanile 5-6;
c. lohiile sunt sangvinolente in primele 2-3 zile;
d. lohiile sunt seroase in primele 2-3 zile;
e. lohiile sunt seroase din ziua a 7-a
R. b,c,e.
172. In cadrul lehuziei fiziologice:
a. inchiderea colului se face in 6-7 zile;
b. vergeturile cutanate devin violacee dupa 1 an de la nastere;
c. hiperpigmentarea persista;
d. amenoreea fiziologica de alaptare este prezenta;
e. sanii devin turgescenti, durerosi la 2-3 zile de la nastere.
R. a,d,e.
173. Conduita in timpul lehuziei consta in:
a. uterul scade zilnic cu 5-6 cm.;
b. se controleaza zilnic lohiile;
c. se verifica tranzitul intestinal;
d. se va urmari involutia uterului
e. spitalizarea lehuzei cu evolutie normala variaza intre 10-14 zile.
R b,c,d.
174. Interventiile nursing efectuate de moasa la gravida cu sarcina multipla in vedera ameliorarii anxietatii, trebuie sa cuprinda:
a. Moasa are o discutie realista despre prognosticul si efectele sarcinii multiple
b. Moasa evita sa informeze pacienta despre tulburarile pe care le poate induce sarcina multipla gravidei, precum si despre complicatiile specifice ale sarcinii multiple
c. Moasa incurajeaza gravida sa discute sentimentele legate de sarcina multipla
d. Moasa limiteaza discutiile cu gravida despre sentimentele legate de sarcina multipla, pentru a nu crea false sperante
e. Moasa pregateste gravida pentru nasterea gemenilor si eventualele tratamente necesare nou-nascutului la nevoie
R: a,c,e
175. Bifati statusul obstetrical corect al gravidei secundigesta, primipara:
a. Are in antecedente o nastere si doua avorturi
b. Are in antecedente doua nasteri si un avort
c. Are in antecedente un avort si prezinta actual o sarcina sub varsta viabilitatii fetale
d. Are in antecedente un avort si prezinta actual o sarcina peste 28 saptamani
e. Are in antecedente doua avorturi si prezinta actual o sarcina peste 28 saptamani
R: d
176. Pentru o gravida la 29 de saptamani care a nascut de doua ori, are o intrerupere a sarcinii la cerere in luna a II-a si un avort spontan la 26 de saptamani, se foloseste urmatoarea terminologie:
a. III gesta, V para
b. II gesta, III para
c. V gesta, II para
d. III gesta, II para
e. V gesta, III para
R: e
177. Pentru o gravida la 26-27 de saptamani care a nascut un fat mort de 29 saptamani , are o intrerupere a sarcinii la cerere in luna a II-a si un avort spontan la 25 de saptamani, se foloseste urmatoarea terminologie:
a. I gesta, IV para
b. IV gesta, I para
c. II gesta, II para
d. IV gesta, II para
e. IV gesta, III para
R: b
178. Bifati data probabila a nasterii corecta calculata la o gravida la care ultima menstruatie a durat intre 09 - 14 octombrie 2007:
a. 29 iulie 2008
b. 09 iulie 2008
c. 19 iulie 2008
d. 24 iulie 2008
e. 14 iulie 2008
R: c
179. Urmatoarele afirmatii referitoare la uterul gravid in ultimele 2 saptamani de sarcina sunt adevarate:
a. Fundul uterin ascensioneaza secundar cresterii fetale, iar peretii acestuia cresc in grosime pentru o continenta mai buna
b. Fundul uterin coboara usor, iar peretii acestuia se subtiaza
c. Fundul uterin ascensioneaza, iar peretii acestuia se subtiaza
d. Fundul uterin ascensioneaza secundar cresterii fetale, iar peretii acestuia nu sufera modificari de grosime
e. Fundul uterin coboara usor, iar peretii acestuia mai tarziu
R: b
180. Urmatoarele afirmatii referitoare la functia ovariana in sarcina sunt adevarate:
a. Ovulatia se rareste pe perioada sacinii
b. Ovulatia este suprimata pe perioada sarcinii
c. Corpul gestational functioneaza in primele 8-9 saptamani, producand mai ales progesteron
d. Corpul gestational functioneaza pe toata perioada sarcinii, producand progesteron si estrogeni in acelasi raport
e. Corpul gestational functioneaza in primele 28 saptamani, producand mai ales estrogeni
R: b,c
181. Modificari normale ale sanilor in sarcina sunt urmatoarele:
a. Mameloanele se maresc, se depigmenteaza si devin mai sensibile
b. Areolele mamare scad ca arie, dar se hiperpigmenteaza
c. Areola secundara contine tuberculi Montgomery, care sunt glande sebacee hipertrofiate
d. Areola secundara contine tuberculi Montgomery, care sunt glande sudoripare hipertrofiate
e. Areola secundara contine tuberculi Montgomery, care sunt canale galactofore hipertrofiate, din care, in trimestrul al II-lea, se exteriorizeaza colostru
R: d
182. Cresterea ponderala normala in sarcina normala la termen recunoaste urmatoarele principii:
a. Castigul ponderal este de circa 9 - 12kg
b. Placenta 400-600 grame
c. Tesut mamar 400-600 grame
d. Volum sangvin 2000 grame
e. Uter 1000-1100 grame
R: a,b,e
183. Aparatul circulator in sarcina sufera urmatoarele modificari:
a. Inima isi modifica pozitia
b. Frecventa cardiaca scade
c. Inima sufera un proces de hipertrofie
d. Tensiunea arteriala scade mai ales in clinostatism dorsal
e. Tensiunea arteriala scade mai ales in clinostatism lateral stang
R: a,c,d
184. Aparatul respirator in sarcina sufera urmatoarele modificari:
a. Frecventa respiratorie creste
b. Frecventa respiratorie scade
c. Modificarile activitatii centrului respirator sunt induse de HCGsi HPL
d. Este indusa o alcaloza respiratorie moderata
e. Este indusa o acidoza respiratorie moderata
R: a,d
185. Ureterele se dilata in perioada sarcinii datorita:
a. Cresterii fluxului plasmatic renal si filtrarii glomerulare
b. Cresterii reabsorbtiei tubulare
c. Actiunii progesteronului
d. Compresiunii mecanice determinate de uterul gravid, asupra ureterelor pe stramtoarea superioara
e. Compresiunii mecanice determinate de prezentatie la stramtoarea superioara, impiedicand drenajul sangvin si limfatic de la baza vezicii urinare
R: c,d
186. Rolurile ecografiei in primul trimestru de sarcina sunt urmatoarele:
a. Aprecierea decolarii oului
b. Aprecierea insertiei placentare
c. Diagnosticul diferential cu sarcina ectopica
d. Diagnosticul de sarcina oprita in evolutie
e. Aprecierea curbei de crestere ponderala a fatului
R: a,c,d
187. Examenul ecografic in primul trimestru de sarcina stabileste urmatoarele:
a. Varsta precisa a sarcinii
b. Diagnosticul de sarcina multipla
c. Creseterea in greutate a fatului
d. Aprecierea viabilitatii embrionului
e. Aprecierea existentei de malformatii embrionare precoce
R: a,b,d,e
188. Teste optionale, recomandate in anumite situatii la prima consultatie prenatala, sunt:
a. Examenul bacteriologic si parazitologic al secretiei vaginale
b. Testarea serologica HIV
c. Testarea serologica HBS, HVC
d. Testarea serologica RBW
e. Testarea serologica TORCH
R: d,e
189. Inaltimea mai mare a fundului uterin fata de perioada de amenoree poate sugera:
a. Calcularea gresita a varstei gestationale
b. Sarcina multipla
c. Sarcina patologica molara
d. Sarcina patologica oprita in evolutie
e. Exces de lichid amniotic
R: a,b,c,e
190. O inaltime mai mica a fundului uterin fata de perioada de amenoree poate sugera:
a. Estimarea gresita a varstei gestationale
b. Polihidramnios
c. Suferinta fetala cronica
d. Suferinta fetala acuta
e. Moarte fetala intrauterina
R: a,c,e
191. Precizati varsta sarcinii cand fundul uterin este la ½ distantei dintre simfiza pubiana si cicatricea ombilicala:
a. 6 saptamani
b. 10 saptamani
c. 3 luni si ½
d. 8 saptamani
e. 5 luni
R: c
192. Diagnostice nursing ce reprezinta acuze, obisnuite ale gravidelor, sunt reprezentate de:
a. Durerea din boala hemoroidala
b. Tulburari de mictiune - polakiurie
c. Tulburari de mictiune - usturimi la mictiune
d. Lipotimiile
e. Pirozisul
R: a,b,e
193. Diagnostice nursing ce reprezinta acuze, obisnuite ale gravidelor, sunt reprezentate de:
a. Dispneea de la inceputul sarcinii
b. Varsaturile matinale
c. Deficitul de cunostinte legat de nevoile nutritionale
d. Diareea
e. Alterarea relatiilor intrafamiliale, datorita noilor cerinte impuse de sarcina
R: b,c,e
194. Interventia asistentei in educatia pentru sanatate trebuie sa cuprinda urmatoarele principii la gravida care acuza fatigabilitate:
a. este informata despre motivele pentru care apare oboseala, care sunt unele fiziologice si nu necesita o schimbare a programului uzual
b. este informata ca insomnia se poate datora oboselii excesive din timpul zilei
c. sunt necesare peste 10 ore de odihna noaptea
d. fatigabilitatea din ultimul trimestru se datoreaza in special excesului ponderal
e. ori de cate ori este posibil, pacienta va evita desfasurarea activitatii in pozitia sezanda, cu picioarele putin ridicate
R: b,d
195. Interventia asistentei in educatia pentru sanatate trebuie sa cuprinda urmatoarele principii la gravida in vederea asigurarii unei nutritii de calitate:
a. Femeia trebuie invatata cat de importanta este necesitatea vitaminoterapiei zilnice de la inceputul sarcinii
b. Femeia trebuie invatata ca, pentru a evalua pozitiv o alimentatie corecta, castigul ponderal la sfarsitul primului trimestru trebuie sa fie de circa 5-6 kg
c. Consumul de alcool in sarcina este acceptat, dar limitat
d. Ingestia de grasimi este strict interzisa pe perioada sarcinii
e. Femeile sub 20 ani au nevoie de aport alimentar suplimentar
R: e
196. Precizati cauzele modificarii frecventei actelor sexuale in timpul sarcinii:
a. Scaderea activitatii sexuale poate sa apara datorita disconfortului fizic
b. Scaderea activitatii sexuale poate sa apara datorita pierderii interesului
c. Scaderea activitatii sexuale poate sa apara datorita fatigabilitatii materne
d. Scaderea activitatii sexuale poate sa apara datorita secretiei placentare de estrogeni
e. Cresterea activitatii sexuale poate sa apara in cursul celui de-al doilea trimestru
R: a,b,c,e
197. Interventiile nursing in ameliorarea arsurilor retrosternale din sarcina includ urmatoarele, cu exceptia:
a. Mese frecvente
b. Mese cu alimente usor digerabile
c. Mese reduse cantitativ
d. Se recomanda antiacide precum bicarbonat de sodiu
e. Sunt recomandate alimentele crude
R: d
198. Interventiile nursing in ameliorarea constipatiei din sarcina includ urmatoarele:
a. Evitarea exercitiilor fizile zilnice, datorita disconfortului produs de balonare
b. Sunt evitate alimente laxative (suc de prune) , datorita potentialului de declantare a contractiilor uterine
c. Se recomanda suplimentarea consumului de fibre alimentare
d. Se recomanda decubit ventral pentru scaderea compresiunii exercitate de uterul gravid asupra intestinelor
e. Se recomanda antiprogesteronice, pentru a contracara efctul negativ al progesteronului asupra peristaltismului intestinal
R: c
199. Interventiile nursing in ameliorarea durerilor lombare din sarcina includ urmatoarele recomandari:
a. Ortostatism cu capul si umerii impinsi posterior si pieptul inainte, pentru a compensa schimbarea centrului de greutate din sarcina
b. Purtarea de incaltaminte confortabila
c. Centuri speciale pentru gravide
d. Exercitii fizice cu balans pelvin
e. Miscarile ergonomice
R: b,c,d,e
200. Interventiile nursing in ameliorarea dispneei din sarcina includ urmatoarele recomandari:
a. Adoptarea pozitiei semi-Fowler
b. Ortostatism
c. Clinostatism
d. Consumul de mese frecvente si reduse cantitativ
e. Administrarea intermitenta de Miofilin
R: a,b,d
201. Interventiile nursing in ameliorarea acuzelor legate de varice in sarcina includ urmatoarele recomandari:
a. Odihna cu membrele inferioare mai ridicate decat corpul
b. Odihna cu membrele inferioare in pozitie decliva
c. Pentru varicele membrelor inferioare se recomanda purtarea ciorapilor elastici
d. Pentru varicele membrelor inferioare nu se recomanda purtarea ciorapilor elastici, deoarece trebuie evitata imbracamintea stransa pe corp
e. Pentru varicele vulvare se recomanda odihna cu o perna mica sub sezut
R: a,c,e
202. Interventiile nursing in ameliorarea acuzelor legate de mastodinie, iritatia mamelonului si pregatirea sanului pentr lactatie in sarcina includ urmatoarele recomandari:
a. Purtara de sutiene adecvate
b. Este interzisa contentia sanului in sutien
c. Sanul si mamelonul trebuie spalate cu solutii antiseptice
d. Aplicarea de creme cu lanolina
e. Exprimarea mamelonului de trei ori pe zi
R: a,d,e
203. Bifati care din urmatarele domenii nu fac parte din cele7 dimensiuni ale personalitatii cuprinse de conceptul LEDERMANS pentru asumarea rolului de mama
a. Acceptarea si adaptarea la sarcina
b. Relatia cu propria mama
c. Relatia cu sotul
d. Identificarea cu rolul de sotie
e. Frica pentru pierdera controlului in cursul travaliului
R: d
204. Pentru evaluarea bunastarii fetale, nursa va ausculta frecventa batailor cordului fetal in ultimul trimestru in urmatoarele focare:
a. In flanc in prezentatiile occipitale posterioare
b. La nivelul sau sub cicatricea omblicala in prezentatiile pelvine
c. In apropirea liniei mediane in prezentatiile transverse
d. Lateroombilical in prezentatiile occipitale posterioare
e. In apropirea liniei mediane in prezentatiile occipitale posterioare
R: a
205. Bifati markerii maturitatii fetale evaluati prin amniocenteza:
a. Raportul lecitina/sfingomielina
b. Raportul ecogenitatii pulmon/ficat
c. Creatinina
d. Acetilcolina
e. Celule orange
R: a,c,e
206. Bifati markerii bunastarii fetale evaluati prin amniocenteza:
a. Celulele oranjofile
b. Bilirubina
c. Creatinina
d. Estriolul
e. Fosfatidilglicerolul
R: b,d
207. Evaluarea testului non-stress drept reactiv se face pe baza urmatorilor parametri:
a. Ca raspuns la activitatea fetala frecventa BCF creste cu 15 b/min peste frecventa de baza
b. Ca raspuns la activitatea fetala frecventa BCF creste cu 120-160 b/min peste frecventa de baza
c. Este de ajuns o reactie fetala la un traseu de 20 de minute
d. Ritmul de baza nu trebuie sa depaseasca 120 b/min
e. Ritmul de baza trebuie sa se situeze intre 120+160b/min
R: a,e
208. Evaluarea nursing clinica la debutul travaliului cuprinde:
a. Evaluarea starii fetale prin non-stress test
b. Evaluarea pulsului matern in timpul contractiilor
c. Evaluarea respiratiilor materne intre contractii
d. Evaluarea respiratiilor materne in timpul contractiilor
e. Evaluarea tesiunii arteriale materne in timpul contractiilor
R: c
209. Momentul de alerta nursing la evaluarea contractiilor uterine din travaliu se stabileste pe baza urmatoarelor criterii:
a. Contractii cu durata peste 2-3 minute
b. Contractii cu durata peste 70 secunde
c. Contractii cu durata peste 50 secunde
d. Relaxare de 1-2 minute intre contractii
e. Hipertonie uterina
R: b,e
210. Interventiile nursing in timpul monitorizarii fetale cardiotokografice la vizita antenatala:
a. Informarea gravidei va fi cat mai sumara, pentru a nu creste emotiile sau asteptarile mamei
b. Ca masura de crestere a confortului, nursa va masa pacienta pe abdomen
c. Gravida poate sa-si schimbe pozitia dupa cum doreste, fara ca traseul cardiotokografic sa sufere modificari
d. Nursa va limita miscarile mamei pentru obtinerea unui traseu fara variatii
e. Nursa va explica beneficiile aceste examinari
R: d,e
211. Bifati interventiile nursing corecte ce se impun in timpul primului stadiu al nasterii:
a. Monitorizarea temperaturii gravidei la 6 ore daca valorile acesteia sunt normale si membranele intcte
b. Monitorizarea temperaturii gravidei la 4 ore daca valorile acesteia sunt normale si membranele intacte
c. Monitorizarea pulsului si frecventei respiratorii materne la fiecare ora
d. Monitorizarea pulsului si frecventei respiratorii materne la fiecare 2 ore
e. Monitorizarea tensiunii arteriale materne la fiecare 2 ore, in cazul obtinerii unor valori anterioare normale
R: b,c
212. Recunoasteti interventiile nursing necesare monitorizarii fazei de latenta a nasterii:
a. In caz de rupere a membranelor , BCF vor fi monitorizate imediat dupa ruptura membranelor, apoi odata la o jumatate de ora
b. In caz de rupere a membranelor, BCF vor fi monitorizate imediat dupa ruptura lor, apoi odata la 5 contractii
c. In caz de rupere a membranelor, BCF vor fi monitorizate imediat dupa ruptura lor, apoi odata la 5 minute
d. In caz de rupere a membranelor , temperatura va fi monitorizata la 2 ore
e. In caz de rupere a membranelor , temperatura va fi monitorizata la 4 ore
R: b,d
213. Recunoasteti interventiile nursing necesare monitorizarii fazei active a nasterii:
a. Monitorizarea temperaturii gravidei la 6 ore daca valorile acesteia sunt normale si membranele intcte
b. Monitorizarea temperaturii gravidei la 2 ore daca valorile acesteia sunt normale si membranele intacte
c. Monitorizarea pulsului si frecventei respiratorii materne la fiecare ora
d. Monitorizarea pulsului si frecventei respiratorii materne la fiecare jumatate de ora
e. Monitorizarea tensiunii arteriale materne la fiecare ora, in cazul obtinerii unor valori anterioare normale
R: d
214. Recunoasteti interventiile nursing necesare imbunatatirii confortului in faza activa a nasterii:
a. Masaj lombar
b. Masaj al fundului uterin
c. Masaj al membrelor inferioare
d. Stergerea fetei cu comprese umede
e. Campuri umede pe sani
R: a,c,d
215. Recunoasteti interventiile nursing necesare monitorizarii nasterii in expulzie:
a. Monitorizarea tensiunii arteriale la 5 minute
b. Monitorizarea tensiunii arteriale la 5 contractii
c. Monitorizarea batailor cordului fetal la 5 minute
d. Monitorizarea pulsului si respiratiilor parturientei la 5 minute
e. Monitorizarea pulsului si respiratiilor parturientei la 15 minute
R: a,c,e
216. Recunoasteti interventiile nursing necesare tehnicii de screamat in expulzia fetala:
a. Nursa va indruma parturienta sa isi impinga membrele inferioare spre abdomen, pentru a deschide canalul de nastere
b. Nursa va indruma parturienta sa isi tina membrele inferioare apropiate, pentru a mai diminua intensitatea durerii
c. Nursa va sfatui parturienta sa screama odata cu contractia uterina
d. Nursa va sfatui parturienta sa screama in afara contractiei uterine
e. Nursa va sfatui parturienta sa respire dupa un effort expulziv de aproximativ 10 secunde
R: a,c,e
217. Recunoasteti interventiile nursing necesare monitorizarii perioadei a patra a nasterii:
a. Pulsul, tensiunea arteriala si respiratiile se masoara la fiecara ora in primele 2 ore postpartum
b. Pulsul, tensiunea arteriala si respiratiile se masoara la fiecare 15 minute in primele 2 ore postpartum
c. Evaluarea plagii de epiziotomie se face la fiecare jumatate de ora in primele 2 ore dupa nastere
d. Evaluarea plagii de epiziotomie se face la fiecare sfert de ora in primele 2 ore dupa nastere
e. Nursa va evalua starea de plenitudine a vezicii urinare
R: b,d,e
218. Recunoasteti interventiile nursing necesare inbunatatirii confortului pacientei in perioada a patra a nasterii:
a. Poate aplica o punga cu gheata invelita in camp pe perineu, pe plaga de epiziotomie
b. Nursa nu va permite aplicarea pungii de gheata pe perineu, deoarece poate favoriza dezvoltarea unei inflamatii pelvine postprtum
c. Nursa nu va permite odihna pacientei intre monitorizari timp de cel putin 2 ore
d. Nursa nu va permite accesul familiei la parturienta cel putin 2 ore dupa nastere
e. Torsonul vulvar nu va fi schimbat in primele 2 ore, pentru a putea fi evaluata corect pierderea de sange pe cale vaginala
R: a
219. Bifati afirmatiile false referitoare la statusul emotional si modul de comportament al lehuzei:
a. Dupa nastere, femeia trece prin doua etape, progresand de la stadiul de regresie la cel de asumare
b. In stadiul de regresie, lehuza are un comportament independent, activ si solitar
c. In stadiul de regresie, lehuza este concentrata sa doarma si sa se alimenteze
d. In stadiul de asumare, lehuza cere explicatii si asigurari despre starea de bine
e. In stadiul de asumare, femeia reuseste sa aiba grija cu succes de nou-nascut
R: b
220. Interventiile nursing de ordin general corecte in ingrijirea postpartum periodica sunt:
a. interzice vizitele din afara spitalului
b. Va evalua consistenta si inaltimea uterului de trei ori / zi
c. Va evalua consistenta si inaltimea uterului odata / zi
d. Va evalua plagile perineale la 3 zile
e. Va evalua sanii la doua zile
R: c
221. Interventiile nursing corecte de ingrijire a sanilor in lehuzie sunt:
a. In cazul congestiilor si eroziunilor mamelonare, se poate aplica unguent cicatrizant
b. Si in cazul aspectului indemn al mameloanelor, se poate aplica unguent cicatrizant profilactic
c. Lehuza va fi invatata sa isi spele sanii cu apa fara sapun
d. Lehuza va fi invatata sa isi spele sanii cu apa calduta si sapun
e. Lehuza va fi invatata sa nu poarte sutien, pentru a nu inhiba procesul de productie a laptelui
R: a,c
222. Greutatea la nastere a nou nascutului este:
a. intre 3000- 3500 grame;
b. intre 4000-5000 grame;
c. indiferenta de varsta mamei, paritate;
d. indiferenta de statura parintilor si starea de sanatate a mamei;
e. dependenta de varsta tatalui.
R. a
223. La nou nascutul la termen:
a. pielea este violacee spre neagra;
b. pielea este groasa, rugoasa;
c. pielea este roza, acoperita de vernix caseosa;
d. ochii sunt de obicei deschisi, irisul este intotdeauna negru;
e. bataile cordului sunt puternice, ritmice, aproximativ 80-100 pe minut.
R: c
224. Urmatoarele reflexe sunt prezente la nou nascutul sanatos, cu exceptia:
a. reflexul Morro;
b. reflexul Rooting;
c. reflexul de supt;
d. reflexul de deglutitie;
e. reflexul conditionat.
R:e
225. Scorul Apgar se bazeaza pe urmatoarele elemente:
a. bataile cordului;
b. respiratia;
c. reflexe;
d. eliminarea meconiului;
e. culoarea irisului
R:a,b,c
226. Scorul Apgar:
a. intre 10-8 este normal;
b. intre 7-4 este mediocru;
c. sub 3 este un scor bun;
d. se noteaza la 10 minute dupa nastere.
e. se noteaza la 1 minut si la 5 minute dupa nastere.
R:a,b,e.
227. Icterul nou nascutului:
a. apare la 2/3 nou nascuti intre a 2-a si a 5-a zi de viata;
b. se datoreaza unui deficit de conjugare hepatica a bilirubinei
c. coloratia icterica dispare intre ziua 10-12;
d. pare la o concentratie de 0,2-0,4mg bilirubina in ser;
e. este o notiune inexistenta.
R:a,b,c.
228. Criza genitala:
a. apare doar la baieti;
b. apare doar la fete;
c. apare catre a 5-a, a 6-a zi;
d. consta in o tumefiere a glandei mamare ce se insoteste de secretie asemanatoare cu
colostru;
e. se mentine aproximativ 60 zile.
R:c,d.
229. Imediat dupa expulzia nou nascutului:
a. in cazurile normale, acesta tipa si respira;
b. se apreciaza scorul Apgar;
c. se sectioneaza si apoi se ligatureaza cordonul ombilical la aproximativ o ora dupa
nastere;
d. se imbaiaza nou nascutul;
e. se poate aspira cu o sonda Nelaton din trahee de unde se poate extrage meconiul
R:a,b.
230. In primele zile dupa nastere:
a. nou nascutul scade in greutate cu 500 g
b. nou nascutul isi dubleaza greutatea;
c. nou nascutul atinge greutatea de la nastere la 10 zile post partum;
d. la 4 luni dupa nastere isi dubleaza greutatea;
e. nou nascutul isi tripleaza greutatea la 5 luni de la nastere.
R:c,d.
231. La nou nascutul sanatos:
a. la cei de sex masculin se poate observa o tumefiere a glandei tiroide
b. la cei de sex masculin, hidrocelul este frecvent, un inceput de spermatogeneza fiind
posibil;
c. la cei de sex masculin, erectia post partum este obisnuita;
d. la cei de sex feminin, apare o tumefactie a glandei mamare;
e. la cei de sex feminin, hidrocelul este frecvent.
R:b,d.
Acest document nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte documente despre:
|
| Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
Cauta document |