Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
Diagnosticul ecografic in colangiopatii
Cel mai frecvent acestea sunt asociate cu afectiuni ale pancreasului (edeme, inflamatii, fibroze, tumori), ale ficatului, intestinului si a limfonodulilor.
Angiocolitele sunt inflamatii (catarale, purulente, scleroase) ale conductelor biliare, frecvent complicate cu extensie hepatica (colangiohepatita).
Ectazia canalelor biliare poate fi cauzata in special de factori obstructivi la nivelul cailor biliare. In mod normal canalele biliare mici nu sunt vizibile ecografic. Continutul cailor biliare este anecogen. Sangele si parenchimul hepatic realizeaza o atenuare a sunetului, fapt ce sta la baza diferentierii vaselor sangvine hepatice de canalele biliare dilatate (care pot da fenomenul de intarire posterioara). In mod obisnuit ectazia canalelor biliare este asociata clinic cu existenta icterului (care de fapt impune investigarea sistemului biliar).
Ecografia este extrem de utila in realizarea diagnosticului diferential intre afectiunile hepatocelulare si obstructia biliara la animalele ce prezinta sindromul de icter.
Dilatatia tractului biliar se realizeaza treptat, retrograd. Initial se produce dilatatia vezicii biliare si a cailor biliare, urmate de ectazia cailor biliare extrahepatice in aproximativ 48 ore (vizibila in apropierea gatului vezical). Ectazia cailor biliare intrahepatice devine practic vizibila dupa 5-7 zile de la obstructia completa. Primul semn al obstructiei complete este reprezentat de distensia evidenta a peretelui vezical. Canalele biliare destinse se pot evidentia ventral de vena porta, intr-un plan transvers realizat pe partea dreapta la nivelul spatiului intercostal 11 sau 12 (lobul hepatic lateral drept si cel caudat servind drept fereastra acustica).
Diferentierea ecografica intre canalele biliare dilatate si venele porte (care au tot un perete hiperecogen) se face prin abordare in plan transvers si urmarirea acestor formatiuni canaliculare. Canalele biliare se deosebesc de vene prin schimbarile bruste ale diametrului (calibrului) si ale traiectului acestora si prin peretii cu aspect neregulat.
Diagnosticul diferential intre obstructia canalelor biliare intrahepatice si a celor extrahepatice se poate face daca se au in vedere urmatoarele particularitati ecografice: in cazul afectarii canalelor biliare intrahepatice acestea apar ca niste structuri canaliculare (tubulare), avand o distributie (evidentiere) distal de vena porta, iar vezica biliara este de dimensiuni reduse; in cazul afectarii canalelor biliare extrahepatice se inregistreaza o dilatatie evidenta a vezicii biliare insotita de o ectazie atat a canalelor intrahepatice, cat si a celor extrahepatice.
Obstructia canalelor biliare extrahepatice poate fi evidentiata prin ectazia caii biliare principale, ventral de vena porta. La pisicile sanatoase diametrul caii biliare principale este < 4 mm, iar la cele cu icter diametrul este > 5 mm (cu obstructie biliara extrahepatica).
Angiocolitele sunt procese inflamatorii realizate la niveiul cailor biliare, cu modificari de ecostructura relativ caracteristice, evidentiabile ecografic .
Angiocolitele sclerozante au o incidenta redusa, determina stenoze multiple la nivelul ductelor biliare intra- si/sau extrahepatice si conduc de obicei la ciroza biliara. Din punct de vedere ecografic stenozele pot avea o distributie multifocala, inducand stenoze si dilatatii consecutive de diferite intensitati, in functie de localizare.
Angiocolitele infectioase se traduc din punct de vedere ecografic printr-o evidentiere anormala a canalelor biliare, consecutiv ingrosarii peretilor acestora .
Tumorile canalelor biliare se intalnesc destul de rar la animale. Cele mai frecvente procese neoplazice la acest nivel sunt adenocarcinoamele biliare si colangiocarcinoamele.
Adenocarcinoamele biliare sunt rar intalnite la animale, dar apar mai frecvent la pisica. Din punct de vedere ecografic imbraca un aspect caracteristic si anume ele apar ca o masa hepatica continand cavitati anecogene cu contur neregulat.
Colangiocarcinoamele pot afecta segmentele intra- si/sau extra-hepatice. Colangiocarcinoamele intrahepatice evolueaza de obicei cu afectarea parenchimului hepatic (hepatocarcinom). Colangiocarcinoamele extrahepatice se dezvolta la orice nivel al arborelui biliar. Sunt formatiuni tumorale maligne de dimensiuni mari, cu ecostructura neomogena si cu pereti neregulati hiperecogeni
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |