Durerea

Durerea

Definitie:

Durerea(lat.dolor) sau algia (grec.algeo) este o experienta senzoriala si emotionala dezagreabila ,data de o leziune tisulara veritabila sau potentiala sau de o descriere cu termeni ce se refera la o asemenea leziune .

Componentele durerii:

-perceperea durerii (fenomen neurologic );

-reactia la durere (fenomen psihic ,vegetativ ,somatic).

Pragurile durerii:

-pragul perceperii durerii=cea mai mica intensitate a unui stimul ,recunoscuta ca durere;

-pragul reactiei la durere=intensitatea senzatiei dureroase ,ce antreneaza reactii psihice (anxietate ,agitatie ),vegetative (tulburari de puls ,HTA ,transpiratie ) ,somatice (contractia unor muschi faciali ,pleoape ) .

Variabilitatea interindividuala este :

-relativ redusa ,pentru pragul perceperii durerii ;

-mare pentru pragul reactiei la durere.

Factorii ce influenteaza pragurile durerii sunt numerosi (zgomot ,presiune ).

Cauzele durerii:

-traumatisme,

-presiune sau tractiune excesiva ,asupra nociceptorilor(arborizatiile terminale ale fibrelor senzitive situate in toate tesuturile si organele) in contracturile musculare ,vasoconstrictie distensii ale viscerelor cavitare ,tumori) ;

-temperaturi extreme (sub -15^oC;peste +50^oC);

-hipoxie si anoxie ,cu acumulare de metaboliti iritanti (in stari de ischemie prin vasoconstric tie prelungita ,tromboza ,embolie );

-substante chimice iritante ,exogene sau endogene (in inflamatii ;pH acid).

Tipuri de durere:

-Functie de locul leziunii dureroase si durerii primare:

-somatica (la nivelul aparatului locomotor );

-viscerala(la nivelul unui organ intern );

-centrala(leziuni medulare sau cerebrale );

-psihica(cauze psihogene ).

-Functie de evolutie:

-acuta(simptom in cadrul unei boli ,ce dispare dupa vindecarea bolii ,nu lasa sechele fizice sau psihice si raspunde la o terapie la o terapie antalgica obisnuita );

-cronica(boala in sine ,ce persista 1-6 luni ,in functie de timpul de vindecare a leziunii dureroase si este rezistenta la terapia antalgica obisnuita)

Durerea cronica poate continua dupa vindecarea leziunii dureroase primare ,prin migrarea durerii din periferie ,central ,ramanand astfel ''in capul pacientului'',acest fenomen capatand denumirea de ,''somatizarea durerii''.

Durerea cronica este insotita de :

-insomnie;

-reactii senzitivo-senzoriale si somato-vegetative exagerate ,acestea creand un cerc vicios de

intretinere a durerii cronicizate ;

-stare depresiva care poate fi mascata (in cca.50% din cazuri );

-pragurile durerii scazute ;

-niveluri scazute de neuromediatori antalgici (endorfine ,NA ,5-HT ,DA ).

Importanta durerii:

Durerea acuta =sistem de alarma important pentru protectia organismului (indepartarea agentului nociv ;stabilirea diagnosticului );

Sunt nocive :

-durerea acuta foarte intensa ,ce declanseaza starea de soc (reactie de aparare ,manifestata prin eliberarea masiva de opioizi endogeni );

-durerea acuta prelungita ,ce antreneaza tulburari functionale (atrofii musculare ,tulburari articulare si nervoase );

-durerea cronica ,ce antreneaza diverse tulburari psihice (insomnie ,depresie ).