Etiologia afaziilor

ETIOLOGIA AFAZIILOR

Cauzele afaziilor sunt numeroase. Accidentele vasculare cerebrale si traumatismele craniene reprezinta insa cauzele majore.

1. Accidentele vasculare cerebrale

Infarctul este cea mai frecventa cauza a afaziei. Ocluzia embolica a unui vas de sange care iriga o anumita portiune a limbajului are drept consecinta un deficit de circulatie sangvina si in consecinta neuronii din teritoriul respectiv, mor.

Anatomia sistemului vascular difera de la un individ la altul cu toate ca anumite caracteristici sunt comune. Unele vase din circulatia cerebrala sunt mai susceptibile la infarct decat altele, astfel ca unele forme de afazie sunt mai frecvente. Fiecare emisfera cerebrala este vascularizata de trei artere mari: artera cerebrala anterioara (ACA), mijlocie (ACM) si artera cerebrala posterioara (ACP). ACM si ramurile ei iriga cea mai mare parte a zonei limbajului, fiind si cea mai expusa la infarct. Ea vascularizeaza ariile Broca, Wernicke, lobul parietal inferior, regiunea silvyana, nucleul lenticular, nucleul caudat, capsulele interna, externa si extrema, substanta alba periventriculara. Infarctele ACM detennina afaziile Broca, Wernicke, de conductie, anartriile pure, afaziile capsulolenticulare, globale si mai rar afaziile trancorticale motorii, senzoriale sau mixte.

ACA este mai putin vulnerabila decat ACM. Ea vascularizeaza aria motorie suplimentara si capul nucleului caudat. Avand in vedere ca vascularizeaza si partea anterioara si superioara a ariei Broca, leziunea ACA poate afecta initierea vorbirii, dar are un impact minor asupra fluentei limbajului.

ACP vascularizeaza lobul occipital, partea inferioara si interna a lobului temporal, hipocampul si talamusul. Ocluzia ACP se traduce prin grave tulburari de memorie, afazie anomica, afazie "talamica' sau afazii transcorticale.

Infarctul poate sa apara si la nivelul arterei carotidiene anterioare - ramura a carotidei interne - cu consecinte grave asupra bratului posterior al capsulei interne, inducand disartria.

Infarctele in teritoriile de jonctiune intre ACM, ACA si ACP, induc afazia transcorticala motorie, senzoriala sau Wernicke. Afaziile transcorticale mixte sunt semnificative pentru un infarct jonctional simultan anterior si posterior. in genere, infarctul poate avea loc intr-un singur punct sau in mai multe puncte pe vasele care iriga aria limbajului astfel ca pot sa apara variate fonne ale afaziei.

Accidentul ischemic tranzitoriu al carotidei stangi poate determina o afazie tranzitorie rezolvata complet in mai putin de 24 de ore.

Hemoragiile cerebrale reprezinta numai 20% din cazurile de accidente vasculare cerebrale si isi au cauza mai ales in hipertensiunea arteriala. Intereseaza talamusul, capsula interna si nucleul caudat. Induc afazii Broca, globale, transcorticale, mai rar afazie Wernicke.

Nu sunt lipsite de interes nici malformatiile congenitale ale vaselor, care in functie de localizare induc variate fonne de afazie.

Traumatismele craniene

in functie de localizarea, extinderea si varietatea lor, traumatismele craniene produc edeme, contuzii, hemoragii intracerebrale cu consecinte asupra limbajului. Anomia si tulburarile de memorie sunt dominante.

Boli degenerative

in boala Alzheimer leziunile afecteaza girusul hipocampic precum si neocortexul de asociatie. in consecinta apar tulburari de memorie, anomie, diverse anomalii afazice, comprehensiunea se deterioreaza progresiv, paralel cu degradarea reprezentarilor lexicale si semantice. Afazia transcortical senzoriala sau afazia Wernicke premerg pierderea oricarei comunicari lingvistice.

In boala Pick leziunile afecteaza lobii frontali. Tulburarile de limbaj sunt precoce si severe: lipsa cuvantului, aspontaneitatea verbala, perseverari, palilalie, afazie de tip transcortical motor.

in boala Huntington leziunile afecteaza lobul frontal. Dementa este insotita si de tulburari de limbaj.

Tumorile cerebrale.

in functie de localizarea lor, tumorile cerebrale, pe langa alte tulburari neurologice, induc diferite forme de afazie.

Procese infectioase

Anumite boli infectioase (encefalita herpetica, abcesul cerebral, otita purulenta, mastoidita stanga, endocardita) sunt insotite de afazie atunci cand procesul infectios atinge emisfera stanga.

Epilepsia

Atat in timpul crizelor de epilepsie cat si in post criza se intampla ca limbajul sa fie perturbat: fluenta redusa, tulburari articulatorii. in perioadele de criza apare mai degraba o suspendare a cuvantului. Cand semiologia afazica apare intre crizele de epilepsie este sigur ca regiunile corticale ale limbajului sunt afectate.

Migrena

Afazia poate premerge sau insoti migrena. Durata ei este scurta si se manifesta sub forma de afazie globala sau o tulburare a expresiei sau a comprehensiunii.

1.5 8. Tulburari metabolice

Intoxicatia cu monoxid de carbon poate fi raspunzatoare de o afazie transcorticala mixta, ca urmare a izolarii ariilor limbajului.

Majoritatea encefalopatiilor metabolice sunt insotite de anomalii ale limbajului. Encefalopatiile anoxice sau hipoglicemice pot fi insotite de afazii mai mult sau mai putin complexe.