Observarea faciesului, a starii psihice, a somnului bolnavului si a reactivitatii generale

OBSERVAREA FACIESULUI, A STARII PSIHICE, A SOMNULUI BOLNAVULUI SI A REACTIVITATII GENERALE

Scop: cunoasterea starii psihice si a reactivitatii generale a bolnavului este necesara in stabilirea diagnosticului si aprecierea evolutiei anumitor boli. Acestea determina bolnavului un anumit comportament, tradus prin cateva elemente care, impreuna cu caracteristicile lor, trebuie bine cunoscute si observate de asistenta, raportate la timp medicului pentru interpretare.

Elemente de observatie:

a) Pozitia bolnavului in pat:

bolnavul cauta sa menajeze partea dureroasa (in pleurita sau fractura costala - bolnavul sta pe partea sanatoasa; in ulcerul gastric sau duodenita - bolnavul sta in decubit ventral sau in decubit lateral stang);

pozitie ghemuita (in ulcerul gastric penetrant - bolnavul exercitand si o presiune cu pumnul asupra regiunii dureroase);

pozitie sezanda (ortopnee) (in afectiuni cardiace insotite de insuficienta circulatorie, in afectiuni pulmonare);

decubit lateral cu spatele indreptat spre lumina (foto-fobie, meningita tuberculoasa);

pozitie in "cocos de pusca" (capul in hiperextensie si membrele inferioare flectate - articulatia coxofemurala si cea a genunchiului);

opistotonus (bolnavul se afla in hiperextensie sub forma unui arc cu concavitate dorsala, corpul sprijinindu-se pe ceafa si calcaie: in tetanos).

b) Expresia fetei bolnavului:

• fata anxioasa, cianotica (bolnavii cu insuficienta circulatorie grava);
• fata acoperita cu sudori reci, ochii infundati si inconjurati de cearcane albastre, nasul ascutit si privirea anxioasa - fata peritoneala) - in peritonita, ileus, alte afectiuni abdominale grave;
• fata congestionata, agitata, cu ochii sclipitori (boli infectioase grave);
• fata exprima spaima (boala Basedow);
• fata rotunda, asemanatoare cu luna plina (in mixedem);
• trasaturile fetei din jurul gurii, ochilor si narilor simuleaza un ranjet, cu fruntea incretita adanc, intristata (in tetanos).

c) Starea psihica a bolnavului:

• bolnavul isi pastreaza constienta;
• starea tifica: constienta tulburata, privirea absenta, sta in pat nemiscat (formele grave de febra tifoida);
• carfologie (stare tifica insotita de miscari automate, asemanatoare cu prinderea mustelor din aer);
• obnubilatie - bolnavul are functiile psihice incetinite, sesizeaza numai partial evenimentele;
• delir - stare de obnubilatie insotita de iluzii, halucinatii, hiperexcitatii (boli infectioase acute, afectiuni cerebrale, intoxicatii);
• apatie - stare de dezinteres fata de mediu si propria persoana;
• stupoare - bolnavul sta in stare de imobilitate si insensibilitate, poate fi trezit, dar nu raspunde la intrebari;
• somnolenta - necesitatea de a dormi indelungat, bolnavul se trezeste usor, dar adoarme imediat;
• sopor - bolnavul poate fi trezit numai la excitatii foarte puternice;
• coma - stare patologica de inhibitie profunda a activitatii nervoase superioare, caracterizata prin pierderea completa sau partiala a cunostintei, a miscarilor voluntare si a sensibilitatii, fiind pastrate functiile vegetative fundamentale (circulatia si respiratia).

d)  Somnul bolnavului:

• somn linistit, odihnitor, fara intreruperi, neagitat;
• somnolenta - instalata imediat dupa alimentare (in insuficienta hepatica);
• stare de insomnie (reala sau falsa - raportul dintre somn de zi si de noapte se inverseaza);
• somn agitat - intreruperi repetate (dureri de foame, diaree, necesitate de mictiuni, stari de tensiune nervoasa).

e) Durerea:

• intensitate mica suportabila (dureri articulare reumatismale) pana la durere de mare intensitate (colica renala, hepatica);
• spontana sau provocata prin palpare, se poate defini ca jena, apasare, presiune, crampe, ruptura, sfasiere, tensiune, arsura;
• de durata, de la cateva ore la cateva zile, in functie de cauza, avand un caracter de permanenta sau intermitenta;
• directia in care iradiaza durerea - in ulcerul gastric sau duodenal, durerea iradiaza din epigastru in spate, in colelitiaza din hipocondrul drept in umarul drept, in apendicita acuta in fosa iliaca dreapta etc.

1 - hipocondru drept si stang;

2 - flanc drept si stang;

3 - fose iliace dreapta si stanga;

4 - epigastru;

5 - zona ombilicala;

6 - hipogastru.

f)  Convulsiile si contractiile (convulsia = succesiune de contractii puternice involuntare ale unor grupe musculare; contractia musculara = punerea in tensiune sau scurtarea fibrelor musculare):

• convulsii locale sau generale;
• convulsii clonice (scurte);
• convulsii tonicoclonice (scurte, ritmice asociate cu altele cu caracter permanent).

g)  Parezele si paraliziile (pareza = o scadere a functiei motorii musculare; paralizia = disparitia totala a functiei motorii musculare):

• paralizii periferice - scaderea tonusului muscular (miscarile pasive se pot efectua cu o amplitudine mult mai mare);
• paralizii centrale - sunt spastice, cu tonusul muscular pastrat;
• hemiplegia sau paralizia unei jumatati laterale a corpului;
• paraplegia - paralizia membrelor inferioare;
• tetraplegia - paralizia celor patru membre;
• paralizia musculaturii vezicii urinare sau a rectului - se manifesta prin retentie de urina sau materii fecale;
• paralizia sfincterelor - cauza a incontinentei de urina si materii fecale.