Tuberculoza este o infectie cronica, recurenta, care afecteaza mai frecvent plamanul.
Stadiile evolutive sunt:
infectie primara,
infectie latenta,
infectie recrudescenta.
Dupa infectia primara, la varful plamanului raman cicatrici nodulare sau calcificari si/sau adenopatie hilara reziduala calcificata. Din aceste sedii TBC se poate activa la orice varsta producand localizari pulmonare sau in alte organe (rinichi, ganglioni limfatici, oase lungi, vertebre). Frecvent activarea survine la1-2 ani de la infectia initiala sau este favorizata de boli si tratamente imunodepresoare, silicoza, etilism, stress.
2. ETIOLOGIE
Mycobacterium tuberculosis si mai rar Mycobacterium bovis, bacili din genul Mycobacterium;
Rezista o perioada lunga de timp in aer si in praful din incaperi, mai ales in conditii de uscaciune;
Actiunea directa a soarelui ii omoara in 24-30 h; prin fierberea laptelui sunt distrusi in 5 minute, la 100
0C; fenolul 2% omoara bacilii din sputa in 24h.
3. MANIFESTARILE PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC
Boala are raspandire universala, cu evolutie endemica, morbiditatea fiind in crestere,in ultimii ani; incidenta la 100.000 locuitori a ajuns de la valori de 50-60, in anii 80, la valori de peste 100 de cazuri, in 1995-1998. Morbiditatea predomina in mediul urban si la sexul masculin.
4. DIAGNOSTIC POZITIV
4.1. DIAGNOSTIC CLINIC
Tuberculoza pulmonara
Tuberculoza pulmonara apare mai ales prin reactivarea focarelor nodulare din apexul pulmonar, de unde se raspandeste pe cale bronsica si mai rar prin receptarea unei noi infectii. Simptomatologia este stearsa, chiar absenta. Tusea este prezenta, dar intermitenta, usor de atribuit unei viroze sau fumatului. La inceput expectoratia este redusa, mucoasa, de culoare galbena sau verzuie, mai ales matinala. Pe masura ce boala progreseaza tusea devine mai persistenta si expectoratia mai abundenta.
In fazele initiale, dispneea apare in cazul unui pneumotorax sau a unei pleurezii, iar in fazele tardive este dependenta de extinderea leziunilor.
Hemoptizia caracterizeaza tuberculoza pulmonara dupa o evolutie prelungita.
La copii, adenopatia hilara, poate sugera diagnosticul in prezenta tusei iritative. Fara tratament infectia evolueaza spre tuberculoza miliara, meningita sau menigo-encefalita.
Boala este mult mai severa la pacientii imunosupresati.
La varstnici infectia se poate reactiva atat la nivel pulmonar, cat si renal, osos, meningean, cu simptomatologie clinica redusa, ceea ce face ca diagnosticul sa fie stabilit cu intarziere.
Pleurezia tuberculoasa apare prin rupturi ale leziunilor pulmonare situate in vecinatatea pleurei. Lichidul pleural este serocitrin si contine putini germeni, dar frecvente limfocite.
Tuberculoza extrapulmonara
meningita TBC;
tuberculoza renala;
peritonita TBC;
pericardita TBC;
TBC ganglionara;
TBC osoasa si articulara;
TBC gastrointestinala;
TBC hepatica;
TBC miliara.
Meningita TBC
Simptomatologia neurologica se instaleaza insidios, pe fondul impregnatiei bacilare.
Debutul este prelungit, cu febra sau subfebrilitati, cefalee, ameteli.
In perioada de stare, la sindromul de iritatie meningeana, care poate fi incomplet sau slab exprimat se adauga semne de afectare a nervilor oculomotori (ptoza palpebrala, strabism etc.).
Tabloul clinic este completat de modificarile LCR sugestive meningitei tuberculoase (LCR clar hipertensiv, cu proteinorahie mult crescuta, glicorahie si clorurorahie scazuta si care scad in dinamica in absenta tratamentului specific; elementele celulare sunt reprezentate de limfocite mici, in numar de zeci, sute). Lasat in eprubeta la temperatura camerei, LCR face val din care se poate evidentia bacilul Koch in bacterioscopia directa.
Cultura pe mediul Lowenstein se pozitiveaza la 6-8 saptamani.
4.2. DIAGNOSTIC DE LABORATOR
A. Diagnostic bacteriologic
Produsele patologice recoltate sunt: sputa, lichidul pleural, urina, LCR, aspiratele de maduva osoasa, lichidul de ascita, fragmentele de ganglioni.
Recoltarea produselor patologice:
sputa se recolteaza spontan, dupa o prealabila asepsie a cavitatii bucale cu ser fiziologic, sau prin aspirarea secretiilor din arborele bronsic;
lichidul pleural se recolteaza numai de catre medic prin punctie pleurala;
urina se recolteaza in caz de suspiciune de tuberculoza renala, dimineata, din prima mictiune, dupa o toaleta externa riguroasa. Eliminarea bacililor fiind intermitenta, se recomanda ca recoltarea sa se repete in decurs de cateva zile. Nu se face examinarea urinei de 24 ore si nu se administreaza bolnavului cu o zi inainte antibiotice si vitamina C;
LCR se recolteaza prin punctie subdurala, in scopul precizarii diagnosticului de meningita tuberculoasa;
aspiratele de maduva osoasa, precum si fragmentele de chiuretaj bioptic din leziunile osoase sunt examinate in cazul stabilirii diagnosticului de tuberculoza osoasa;
lichidul de ascita, fragmente de peritoneu, ganglioni mezenterici, se recolteaza prin interventie chirurgicala, in cazul tuberculozei abdominale, peritoneale, intestinale;
fragmentele de ganglioni sau chiar ganglioni intregi (axilari, cervicali, inghinali, etc.) in tuberculoza ganglionara.
In cazul in care nu este posibila prelucrarea imediata a produselor patologice, ele vor fi conservate, in bune conditii, timp de 24-48 ore, cu exceptia urinei care se conserva la + 4
0C.
1. Examenul direct consta fie, in examinarea frotiurilor, colorate Ziehl-Neelsen, fie direct din produsul ca atare, fie dupa o prealabila omogenizare si concentrare a acestuia cu NaOH. Bacilii apar sub forma de bastonase subtiri, curbati, de culoare rosie, dispusi sub forma de gramezi sau imperechiati caracteristic in unghi, rar izolati.
Intrucat, prin evidentierea unor bacili nu se poate identifica specia M. tuberculosis, rezultatul va fi exprimat in bacili acido-alcoolo rezistenti. Un rezultat negativ se poate da numai dupa examinarea a minim 100 campuri microscopice.
Bacilii pot fi vizualizati si prin examenul microscopic in lumina UV, utilizand tehnica de colorare la rece cu un amestec de auramina-rhodamina. Bacilii vor aparea fluorescenti pe fondul negru al preparatului.
2.Izolarea. Insamantarea produselor patologice pe medii de cultura solide (Lowenstein-Jensen), dupa o prealabila decontaminare (tratare cu NaOH care distruge flora asociata) permite efectuarea unor teste biochimice de identificare, precum si determinarea sensibilitatii germenilor la tuberculostatice.
Multiplicarea mycobacteriilor in vitro fiind lenta, aparitia coloniilor pe mediul de cultura survine dupa un timp de incubare de minim 14 zile (maxim 4 saptamani).
3. Identificarea coloniilor de mycobacterium tuberculosis se face pe baza caracterelor culturale, si prin teste enzimatice (testul catalazei, testul niacinei, testul peroxidazei, testul la tuberculostatice).
B. Inoculare la soarece pentru probele care contin un numar mic de bacili (LCR).
C. Testul la tuberculina
in absenta cicatricei vaccinale, reactia pozitiva traduce infectia bacilara;
