In plus, suprafata de contact a condilului femural extern cu glezna respectiva fiind mai mica decat cea realizata de condil-glezna interna, rezulta ca forta traumatica va fi suportata de o zona mica, aceasta cedand usor la batranii cu osteoporoza suferind o infundare in sens verical. Valgusul fortat este rareori incriminat, explicand frecventa redusa a fracturilor tuberozitare interne(10% din cazuri).
Mecanismul obisnuit este valgusul fortat(75% din cazuri) care face posibila infundarea condilului femural in tuberozitatea externa a tibiei.
SIMPTOMATOLOGIE
Principalele simptome ce vor fi prezentate in toate cele trei tipuri de fracturi ale platoului tibial sunt: caldura, roseata si tumefactie datorita hemartrozei prezente la locul de fractura, precum si impotenta functionala a membrului afectat
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL
Cand genunchiul prezinta o hemartroza enorma se poate face si un diagnostic diferentiat cu celelalte leziuni ale genunchiului.
In cazul fracturii tuberozitatii anterioare a tibiei, diagnosticul diferentiat trebuie facut cu ruptura tendonului rotulian,la care gasim o intrerupere a continuitatii acestuia si este mai sus situata. De asemenea, cu fractura rotulei la care gasim hemartroza, iar sediul durerii e mai sus situat, prezenta unui sant transversal interfragmentar inlatura prezenta diagnosticului de fractura a tuberozitaii anterioare. La copii, apofiza tibiala anterioara(boala Osgood-Schlatter) poate stimula o smulgere a apofizei tibiale. In acest caz afectiunea este uneori bilaterala, iar nucleul apofizar prezinta tulburari de osificare care se disting bine pe cliseul radiografic.
EVOLUTIE SI PROGNOSTIC
Ca in toate fracturile articulare, consolidarea se face destul de lent, necesitand in principiu 3-4 luni de zile. Reducerea lor anatomica si mobilizarea precoce a genunchiului asigura o vindecare de buna calitate. De multe ori acest deziderat nu poate fii obtinut decat printr-o osteosinteza perfecta, de unde tendinta de extindere a indicatiilor tratamentului chirurgical in rezolvarea acestor fracturi. Dificultatile de refacere a suprafetei articulare si numeroasele complicatii tardive fac ca prognosticul sa ramana totusi rezervat.
CADRUL GENERAL DE RECUPERARE A GENUNCHIULUI
A. Tratamentul medicamentos
Antiinflamatorii:
steroide: Prednison 15-20 mg/zi timp de 3-4 saptamani apoi se scade progresiv doza;
nesteroide: Indometacin - 1 capsula de 25 mg de 3 ori/zi;
Diclofenac - 1-2 drajeuri/zi tamponat 50 mg;
Fenilbutazona - 1 drajeu de 4 ori/zi timp de 7-10 zile;
Paduden - 2 drajeuri de 3-4 ori/zi timp de 6 zile;
Acid acetil salicilic simplu sau tamponat in functie de toleranta 1-3 g la 24 ore.
Analgezice (la nevoie):
Antinevralgic P - cate un comprimat la nevoie, repetat de 3-4 ori/zi;
Paracetamol - 3-4 comrimate/zi nu mai mult de 10 zile;
Algocalmin 2-3 comprimate/zi
Anxiolitice:
Hidroxizin;
Meprobamat
Vasodilatatoare:
Hidergin;
Xantinol-Nicotinat.
Pot fi aplicate local prin frictiune insistenta unele unguente antiinflamatoare ca: Boicil, Rumein.
In cadrul terapiei medicamentoase s-a administrat uneori cu mult succes Calcitonina nu numai pentru a bloca activitatea osteoclastelor prevenind osteoporoza locala ci si pentru efectul antistaza la nivel osos. Aceasta trebuie inceputa cat mai precoce, in doze de 150-200 U/saptamana in trei prize timp de 4-5 saptamani.
Vitaminoterapie - cu diferite preparate ce contin un complex de vitamine si minerale nesesare organismului mai ales in faza de refacere in care se afla. Se poate administra Extravit-M de 3 ori/zi cate 1-2 comprimate in timpul meselor.
B. Electroterapia
Diadinamic:
Pacientul se aseaza pe pat in decubit homolateral cu tegumentul genunchiului afecta liber. Electrozii se impaturesc bine intr-un strat hidrofil bine umezit, fiecare separat. Se aseaza cu circuitele de o parte si de alta a genunchiului, intern si extern. Peste electrozii aflati pe partea interna se pune un saculet cu nisip, apoi se aseaza genunchiul celalalt deasupra si se inveleste cu un cearsaf regiunea. I se va comunica pacientului ca in momentul functionarii aparatului vor aparea senzatii de urzicaturi ce trebuie suportate fara insa a produce durere. Se da drumul comutatorului si se efectueaza succesiv fazele prescrise.
Se poate prescrie formula: DF 2' ; PL 3' ; PS 3' cu inversarea polaritatii.
DF (difazat)= ridica pragul sensibilitatii la durere.
PL (perioada lunga)= prezinta un efect analgetic si miorelaxant evident si persistent, anticongestiv. Este preferat in starile dureroase pronuntate si persistente.
PS (perioada scurta)= are efect excitator, componenta vasoconstrictoare ii ofera un efect resorbtiv, actiune rapida in hematoamele postraumatice, in stazele circulatorii periferice. Dupa mai multe minute produce o analgezie secundara cu o durata destul de lunga. Se vor aplica 10 sedinte, in ritmul de 1/zi.
Magnetodiaflux:
Sub influenta campului magnetic se accelereaza formarea calusului, crescand depunerea calciului in os. Tratamentul se aplica cat mai precoce dupa realizarea contentiei. Cea mai stimulatorie forma pentru procesul de calusare s-a dovedit a fi cea continua la magnetodiaflux. Se utilizeaza bobinele localizatoare la focarul de fractura, asezate de o parte si de alta a genunchiului, corespunzator colilor insemnate cu simbolurile N-S. Pacientul este asezat pe pat in decubit dorsal, intr-o pozitie lejera si relaxanta. Durata sedintelor aplicate va fi de 40-60 minute. Se efectueaza serii initiale de 20-40 sedinte aplicate zilnic, apoi sedinte de intretinere in ritm de 2-3 sedinte/saptamana pana la degipsare.
Medie frecventa:
Se aseaza electrozii si pacientul al fel ca la aplicarea procedurii de diadinamic. I se comunica pacientului ca in momentul aplicarii tratamentului va simti niste furnicaturi, ca un fel de masaj in profunzime, pe care va trebui sa le suporte cat mai puternic, dar fara ca acestea sa ii produca senzatia de durere. Se va aplica formula:
M(manual) 100 Hz- 5 min M 90 Hz- 2 min
S(spectru) 0-100 Hz- 10 min sau S 0-100 Hz- 4 min
M(manual) 100 Hz- 5 min M 30 Hz- 3 min
Frecventa rapida de 100 Hz aplicata manual, adica cu frecventa constanta, are efect analgetic.
Spectrul de 0-100 Hz produce o alternanta ritmica de efecte inhibitorii cu efecte excitatorii, adica stari de relaxare alternate ritmic cu stari de stimulare tisulara. Consecintele acestei actiuni sunt: activarea functiilor celulare, reglarea tonusului modificat patologic al tesuturilor, inclusiv al peretilor vasculari, o hiperemie activa a vaselor profunde, o hiperlimfemie, resorbtie rapida si evidenta a edemelor si exudatelor perineurale, mai ales posttraumatice, realizand si un micromasaj activ de frofunzime al musculaturii striate, cu efecte benefice in contracturi si retracturi musculare. Frecventa mijlocie constanta(manual) de 30 Hz are efecte decontracturante, vasomotorii, vasculotrofice si un efect de reglare neurovegetativa in sensul reglarii hipertoniei simpaticului si a stimularii sistemului vag.
C. Masoterapia
Principalele manevre de masaj sunt: netezirea sua alunecarea(efleurajul), framantatul(petisajul), baterea(tapotajul sau percutia), frictiunea(frecarea), vibratia(trepidatia).
a) Netezirea - este manevra cu care se incepe masajul si care se intercaleaza intre toate celalalte prelucrari de masaj. Sensul ei este determinat de circulatia de intoarcere venoasa si limfatica, de aceea se face intotdeauna de la periferie la centru - pentru a stimula circulatia - precum si in directia fibrelor musculare.
