Ambientalismul

AMBIENTALISMUL

Teoriile ambientaliste sustin rolul determinant al mediului, indeosebi socio-cultural in dezvoltarea personalitatii

Ambientalismul isi are originile in cercetärile biologilor. Se considera teza transformista formulata de Jean Lamarck, in lucrarea sa Filosofia zoolo­gica, ca find momentul de debut al acestei orientari. Dupa Lamark, mediul  (ambianta) joaca un rol capital in evolutia vietuitoarelor. Sub presiunea factorilor de mediu, vietuitoarele se transforma (se adapteaza), dobandind caracteristici noi pe care, apoi, le transmit mostenitorilor. In viziunea sa, opusa celei ereditariste, "mediul poate totul, zestrea ereditara nefiind decat receptacol'.

In acest fel a fost admisa asa-zisa teorie a ereditatii dobanditului. Conform acesteia, achizitiile obtinute prin experienta de catre membrii unei specii s-ar fixa in memoria genetica si ar fi apoi transmise pe cale ereditara. Teoria ereditatii dobanditului a exercitat un interes enorm in randul psihologilor si pedagogilor datoritä perspectivei pe care o deschidea. Intr-adevar, se intrevedea posibilitatea de a perfectiona nelimitat pe calea educatiei nu numai pe fiecare individ, ci chiar intreaga specie umana.

Celebra teorie a "tabulei rasa' sustinea ca toate cunostintele ne provin din experienta, adica prin contactul nemijlocit al simturilor cu mediul care, prin intermediul lor, "inscrie' in mintea copilului ca pe o "tabla nescrisa' toate achizitiile intelectuale sau chiar morale si afective.

Rousseau in lucrarea "Emil sau despre educatie", introduce conceptul de "educatie negativa". Increzator in perfectiunea initiala a omului, Rousseau credea ca acesta s-ar putea dezvolta fara interventii venite din afara. Omul se naste bun. Insusirile cu care omul se naste, in mod natural, se dezvolta dupa finalitatea lor iminenta, si se dezvolta bine, daca nu intervine omul, care cu stangacia si pervesitatea lui strica totul.

Datoria educatorului, de la nasterea copilului pana la doisprezece ani, este sa-l lase pe copil in voia lui, sa se manifeste liber, ferit de contactul cu oamenii, adica sa nu se intreprinsa nici o inraurire asupra sufletului copilului "pana ce acesta nu are toate facultatile sale" care nu se gasesc de la inceput dezvoltate in copil, ci se dezvolta treptat: "Cea dintai educatie trebuie sa fie, asadar, pur negativa".

Potrivit acestei teorii rolul dominant il are reactia organismului fata de mediu si rolul hotarator al fenomenelor sociale si culturale in formarea personalitatii umane.