Creativitate, inovatie si educatie pentru excelenta a copiilor/ elevilor / tinerilor cu potential aptitudinal ridicat

CREATIVITATE, INOVATIE SI EDUCATIE PENTRU EXCELENTA A COPIILOR/ ELEVILOR / TINERILOR CU POTENTIAL  APTITUDINAL RIDICAT

Un invatamant cu adevarat democratic trebuie sa dea satisfactie tuturor categoriilor de elevi, de la cei cu cerinte educative speciale si pana la cei cu aptitudini superioare in domeniile intelectuale, artistice, sportive etc. Atributul de democratic este dat de capaci­tatea sistemului de Invatamant de a crea conditiile activizarii tuturor predispozitiilor si posibilitatilor, mai mari sau mai mici, purtate de copii.

Supradotarea primeste numeroase semnificatii si definitii, in functie de mai multe sisteme de referinta. Cercetatorii americani scot in evidenta dispozitii particulare in urmatoarele domenii :

- capacitati intelectuale generale ;

- aptitudini scolare specifice ;

- gandire creativa ;

- arta vizuala sau alte expresii artistice ;

- calitati de lider ;

- capacitati psihomotrice.

In mai toate modurile de definire apare constant raportarea la potentialul aptitudinal, nivelul inteligentei, gradul ridicat al performantelor si necesitatea unor tratari diferentiate si chiar personalizate a subiectilor din aceasta categorie

Problematica educatiei copiilor superior dotati implica degajarea unui perimetru problematic larg, interdisciplinar, unde datele psihologiei, pedagogiei, sociologiei, polito­logiei, eticii, antropologiei, se vor corela si se vor completa pentru a forma un edificiu explicativ capabil de a induce solutii practice cat mai rezonabile si valide din punct de vedere praxiologic. Am putea spune ca orice abordare practica de depistare si asistare ale copiilor superior dotati trebuie sa fie prefatata de una teoretica, de o funda­mentare a finalitalilor, de o selectie a celor mai bune metode de cercetare, de o sondare a posibilitatilor practice de interventie in plan educational. Or, toate aceste demersuri, prin excelenta actionale, pot avea eficienta si succes daca sunt dublate de o filosofic adiacenta de vizare a problemei, de un mod de gandire de a aborda o chestiune consi­derata inca delicata. Psihopedagogia celor superior dotati nu se reduce numai la un retetar strict tehnic, la un set de masuri cu incidenta imediat practica. Vrem sa sugeram faptul ca inchiderea pragmatica este la fel de pagubitoare ca si perspectiva exclusiv filosofica, speculativa. Continuitatea si corelarea celor doi poli ai interventiei sunt de dorit in locul unei perspective unilaterale.

In orice grup scolar, se structureaza norme de excelenta si de ierarhizare ale subiec­tilor.

In functie de predominanta unor aptitudini, se poate avansa o tipologie a copiilor supra­dotati. Se vor distinge, astfel, urmatoarele tipuri de indivizi  :

Copii cu "aptitudini academice' sau scolare, caracterizati prin succesul in activitatea de invatare, prin usurinta operarii cu notiunile abstracte si a formularii generalizarilor, prin rapiditatea insusirii cunostintelor, in special teoretice.

Copii cu "aptitudini creatoare', caracterizati prin capacitatea de a produce ceva nou fata de stadiul lor de cunostinte.

Copii cu "aptitudini stiintifice', caracterizati prin capacitatea de observare, prin rationament logic si prin usurinta cu care folosesc calculele si simbolurile, prin ingeniozitatea asocierii cunostintelor.

Copii cu "aptitudini artistice', caracterizati prin capacitatea creatoare de a imagina si organiza simboluri, forme, modele, culori si sunete, de a crea prin aceste mijloace o impresie estetica.

Copii cu "aptitudini tehnice', caracterizati prin capacitatea deosebita de folosire si de inventie a unor obiecte tehnice; prin aptitudinea de a intelege mecanica la un nivel teoretic, nu numai practic, de a rezolva probleme tehnice, de a sesiza relatiile spatiale.

Copii cu "aptitudini de conducere', caracterizati prin capacitatea de a-i calauzi si indruma pe altii, de a-i convinge si antrena, prin insusiri de personalitate precum tactul, curajul, puterea de abstractie, ca si printr-o evidenta inteligenta combinativa.

Copii cu "aptitudini sociale' (altele decat cele de conducere), caracterizati prin capacitatea de formare a relatiilor umane, prin competenta sociala, prin facilitate psihomotorie.

In perspectiva educatiei copiilor supradotati se poate recurge la mai multe strategii. Psihopedagogii care se ocupa de acest domeniu au identificat mai multe modalitati si forme concrete de educatie :

Accelerarea. Presupune dimensionarea unor scenarii de invatare prin stabilirea unor continuturi specifice pentru fiecare nivel de instruire pentru copiii capabili de performante superioare. Accelerarea se bazeaza pe parcurgerea continuturilor intr-un timp mai scurt.Accelerarea invatarii a condus la schimbari de ordin legislativ ale sistemelor de instruire. Cele mai multe dintre aceste precizari normative privesc : a) saltul peste o clasa ; b) parcurgerea a doua clase intr-un an ; c) admiterea timpurie la scoala, liceu sau facultate ; d) activitati suplimentare de tip extrascolar ; e) progresul diferentiat la unele materii ; f) cursuri extracurriculare

Accelerarea parcursurilor genereaza si unele consecinte negative: instabilitatea in timp a performantelor scolare, neadaptarea emotionala si neintegrarea sociala.

Imbogatirea. Se refera la extinderea sau aprofundarea studiilor prin diferite strategii didactice. La nivelul curriculumului se pune accent pe introducerea unor experiente educationale mai bogate, variate sau suplimentare la curriculumul clasic, experiente care pot viza continutul sau strategiile de predare ale profesorului. Imbogatirea poate fi orientata spre proces (avand ca scop dezvoltarea proceselor mintale, a creativitatii), spre continut (centrat catre anumite materii ce se predau in sens aprofundat) si spre produs (avandu-se in vedere anumite tipuri de rezultate - directe sau indirecte - ale instruirii.

Gruparea. Presupune reunirea elevilor in mai multe forme, pentru a genera o invatare eficienta. In acest sens, exista mai multe posibilitati

.Sistemul de grupare pe abilitati omogene (performante scazute, performante medii, performante inalte) ;

.Regruparea elevilor in functie de abilitatile la anumite materii, in rest instruirea facandu-se la un loc ;

.Gruparea interclase, care selectioneaza elevii cu performante inalte din clase diferite, care au parcurs aceeasi programa scolara la mai multe discipline ;

.Gruparea intraclasa, cand profesorul decide formarea unor grupuri mici in interiorul unei clase, in raport cu performantele la o anumita disciplina ;

.Separarea elevilor dotati in clase distincte ce urmeaza programe specifice ;

.Gruparea in "manunchi', prin formarea unor grupe de cinci-sase elevi ce sunt repartizate unor profesori special pregatiti pentru instruirea supradotatilor.

Strategii scolare. Aceasta forma de instruire a supradotatilor presupune initierea si statornicirea unor asezaminte scolare alocate cu prioritate subiectilor cu aptitudini inalte.

Acest mod de organizare este asociat si cu servicii specializate variate: studii individualizate, tutoriat, mentorat, admitere timpurie, salt peste o clasa.

Strategii extrascolare. Se refera la o retea de servicii si un cadru de stimulare pe care societatea le poate promova la un moment dat. Programele sau serviciile educationale "societale' (centrate pe incitari, provocari, incurajari, premieri, consilieri, cooperari) vin sa propenseze si sa consacre excelenta educationala, sa ratifice traiecte dezirabile pentru intreg corpul social.

In perspectiva perfectarii actiunilor si principiilor invocate, in invatamantul romanesc s-au adoptat decizii legislative importante. Astfel, recunoscandu-se insemnatatea tinerilor capabili de performante (TCP) in ansamblul resurselor nationale s-a infiintat recent CETCP ( Centrul de Excelenta pt Tinerii Capabili de Performanta, ca o structura responsabila de crearea si asigurarea conditiilor optime de dezvoltare a acestora pe durata scolarizarii, in perspectiva valorificarii integrale a potentialului creator al acestor categorii de elevi. Activitatea CETCP se desfasoara in cadrul unei unitati centrale integrate in structura MEC si in unitati din teritoriu dispuse dupa criteriul geografic si al centrelor universitare care ii sprijina actiunile.

Centrul de Excelenta pentru Tinerii Capabili de Performanta (CETCP) are urmatoarele atributii :

- identifica tinerii capabili de performante utilizand criterii stiintifice si criterii psihoatitudinale ;

- elaboreaza strategiile si programele de instruire in colaborare cu specialistii pe discipline

- monitorizeaza evolutia TCP pe o durata de 15 ani incepand din momentul identificarii, pastrand legatura cu institutiile in care isi continua instruirea sau in care lucreaza ; coordoneaza activitatea centrelor regionale ;

- sustine TCP pe toata perioada in care se mentine performanta ;

- lanseaza actiuni de promovare a TCP prin mass-media ;

- sprijina institutiile de invatamant superior dispuse sa elaboreze si sa puna in practica programe proprii de instruire destinate TCP ;

- aproba listele personalului didactic antrenat in sistemul de activitati CETCP ;

- stabileste relatii cu unitati capabile sa sprijine pe plan stiintific, psihopedagogic sau logistic instruirea TCP ;

- acorda recompense pentru TCP si pentru cadrele didactice implicate in pregatirea TCP in functie de rezultatele acestora ;

- elibereaza Diplome de Excelenta pentru elevii care parcurg programe de pregatire in cadrul CE si obtin rezultate deosebite. Diplomele de Excelenta au acelasi regim juridic cu diplomele acordate de MEC la fazele nationale ale concursurilor scolare ;

Centrele regionale pentru Tinerii Capabili de Performanta (CRTCP) au ca preocupare :

-identificarea tinerilor capabili de performante, utilizand criterii stiintifice si criterii psihoatitudinale ;

-aplicarea programelor de pregatire elaborate de CETCP si adaptarea lor potrivit resurselor umane si materiale de care dispun ;

-asigurarea derularii programelor de pregatire ale TCP in centrele regionale sau in unitatile de invatamant din care provin elevii ;

-asigurarea circularii informatiei intre unitatea centrala si unitatile de invatamant in care sunt scolarizati TCP ;

-propunerea promovarii unor cadre didactice sau a unor elevi in sistemul de pregatire a TCP ;

-propunerea de recompense pe baza criteriilor elaborate de unitatea centrala in vederea stimularii activitatii elevilor si personalului didactic din sistemul propriu ;

-organizarea de concursuri si competitii din calendarul MEC ;

-initierea concursurilor si competitiilor proprii cu aprobarea MEC.

Invatamantul de performanta constituie o componenta fireasca a activitatilor din orice unitate scolara.Pt sprijinirea invatamantului de performanta, in scolile in care se obtin rezultate deosebite, se pot organiza clase speciale aprobate de CETCP la propunerea ISJ, clase care vor fi incluse in planul de scolarizare. Activitatile de invatam. de performanta se desfasoara la sf de saptamana si in vacanta de vara.

Metode de cultivare a talentelor si de stimulare a creativitatii

Cata vreme era socotita un privilegiu dobandit ereditar de o minoritate, scoala nu s-a ocupat in mod special de acest aspect, desi, s-au creat pe ici pe acolo clase speciale pentru copii supradotati. In ultima vreme insa, cultivarea gandirii inovatoare a devenit o sarcina importanta a scolii comtemporane.Un prim accent ar trebui pus atunci cand se formuleaza obiectivele instructiv-educative. Cultivarea imaginatiei trebuie sa apara alaturi de educarea imaginatiei , a gandirii.

Obiectivele se reflecta in continutul invatamantului, in planurile si programele de invatamant. Importanta este si atitudinea profesorului, relatia sa cu elevii. Nu este indicata o pozitie autoritara, despotica, deoarece se creeaza blocaje afective. Copiii nu indraznesc sa puna intrebari, se tem de esec, de ironii. Este nevoie de un climat democratic, destins, prietenos. Profesorul sa incurajeze imaginatia, sugestiile deosebite. Scolarii sa-si manifeste in voie curiozitatea, spontaneitatea. Trebuie sa fie firesc ca o idee originala, mai aparte, sa atraga un punct in plus la notare, chiar daca prin acesat idee nu s-a putut solutiona chestiunea in discutie.

Exista teste speciale in vedera diagnosticarii creativitatii, dar cei deosebiti oricum pot fi observati prin felul de a rezolva probleme neobisnuite sau prin intrebarile neasteptate pe care le pun.

Un loc central este ocupat de problematizare sau invatarea prin descoperire. Activitatea extrascolara ofera numeroase prilejuri pentru cultivarea imaginatiei, creativitatii (cercurile, vizitarea expozitiilor, muzeelor, excursiile largesc orizontul)

Profesorii vor trebui sa cunoasca, in primul rand, trasaturile comportamentului creator, caracterizat prin nivelul de inteligenta generalp, gandirea divergenta, fluenta gandirii, receptivitate fata de probleme, curiozitate stiintifica, spirit de observatie dezvoltat, imaginatia creatoare, originalitatea, ingeniozitatea, independenta gandirii, capacitatea de a gandi abstract, de a efectua rationamente in lant, perseverenta, intuitia etc. Randamentul scolar nu reflecta fidel nivelul de creativitate al unui elev.

Creativitatea este impiedicata adesea de o serie de obstacole:
- conformismul (oamenilor obisnuiti nu le place ceea ce iese din comun; ei nu au incredere in fantezii);

- algoritmii (o suita de reguli efectuate intr-o ordine aproximativ constanta);

- obstacole emotive: teama de anumite greseli, descurajarea rapida.

Stimularea creativitatii elevilor:

- renuntarea profesrului la tonul autoritar, realizarea unor relatii prietenesti, democratice favorabile sistemului creativ;

- scolarii trebuie lasati sa-si manifeste in voie spontaneitatea, curiozitatea;

- trebuie sa apara teme si situatii care stimuleaza fantezia (elevii sa imagineze singuri probleme, sa continue o nuvela etc.);

- vizitarea expozitiilor, excursiile largesc orizontul elevilor;

- existenta unor laboratoare si ateliere foarte bine dotate.