Cum il invatam pe copil sa raspunda la intrebari

CUM IL INVATAM PE COPIL SA RASPUNDA LA INTREBARI

Multi copii cu autism intampina greutati atunci cand trebuie sa raspunda la intrebari . De multe ori parintii spun ca copilul lor "stie raspunsurile dar nu intelege intrebarile !" . De exemplu , copilul poate sa fie capabil sa arate ( receptiv ) si sa eticheteze ( tact ) culorile , dar atunci cand este intrebat "Ce culoare?" , el ar putea sa raspunda cu numele ( tact ) obiectului in schimb . Cand il invatam pe un copil sa raspunda la intrebari , tebui e sa "legam" tipurile de intrebari cu raspunsurile lor . Trebuie sa ne asiguram de faptul ca copilul deosebeste raspunsul necesar pentru intrebari specifice .

De obicei copilul are o gramada de experienta in ceea ce priveste intrebarile . Nin ferecirice , din istoria de invatare a copilului observam ca acesta a "invatat" sa Nu raspunda la intrebari ! Parintii , ingrijitorii care stau zilnic cu copilul si altii incep de obicei sa-i puna copilului intrebari atunci cand acesta este foarte mic . Daca copilul nu stie cum sa raspunda , atunci el nu raspunde ! Acesti oameni care ii pun intrebaruile de cele mai multe ori nu stiu cum sa-l imboldeasca pe copil sau cum sa-l invete sa raspunda la intrebari astfel incat atunci cand copilul nu raspunde , ei nu fac nimic . Cand consolidarea apare dupa ce copilul nu a raspuns la intrebare , va creste probabilitatea viitoare ca copilul sa nu raspunda la o intebare data viitoare cand va fi intrebat . De exemplu , sa spunem ca copilul este la cresa si profesorul il intreaba : "Ce faci?" . Daca copilul nu stie raspunsul , el l-ar putea ignora pur si simplu pe profesor . Un raspuns tipic la aceasta ignorare ar fi acela ca profesoara repeta intrebarea , un pic mai tare . Din nou , copilul nu va raspunde . Profesoara ar putea pune din nou intebarea , cu ceva iritare in voce . Copilul ar putea sa gaseasca aceasta interactiune destul de dezagreabila ! In cele din urma , profesorul ar putea "sa cedeze" si sa se indeparteze de copil . Atunci cand aceasta interactiune aversiva este "indepartata" deoarece profesoara pleaca , ar putea sa apara o consolidare negativa. ( Indepartarea a ceva aversiv ) . Acest lucru ar putea avea ca rezultat faptul ca copilul va reactiona la fel data viitoare cand ise va pune o intrebare . De fapt , din cauza istoriei copilului de a considera aceasta "interactiune de intrebare" aversiva , el ar putea sa incerce sa evite cu totul aceasta situatie (creeaza o OS pentru scapare) . Asa ca , data viitoare cand cineva il intreaba ceva , el s-ar putea sa plece !

Pentru a evita acest tip de "invatare" , cel mai bine este sa nu-i puneti copilului intrebari la care el nu stie raspunsul . Atunci cand i se pun intrebari , copilul ar trebui invatat sa raspunda potrivit folosind transferul , imboldirea si metodele de corectare . La fel ca in orice alte situatii de invatare , putem realiza acesta prin folosirea raspunsurilor pe care copilul le are deja si prin transferul lor la raspunsul la o intrebare .

Este important sa intelegeti ca intrebarile devin parte dintr-un set de conditii stimulente care specifica care raspuns va fi consolidat . Deoarece ele contin conditii stimulente de control , intrebarile necesita ca copilul sa faca discriminari conditionale . Numarul discriminarilor conditionale necesare depinde de numarul de artiocole prezente in mediul inconjurator cat si de stimulii de control implicati chiar in intrebare . De exemplu , daca un copil a fost invatat sa eticheteze obiecte , el este invatat sa raspunda ( prin faptul ca este consolidat atunci cand face asta ) cu numele obiectului atunci cand aude "Ce" ca parte din intrebare . Mai tarziu , cand este invatat sa eticheteze actiuni , copilul trebuie sa faca deosebirea intre "Ce" si "Ce faci" ca parte a intrebarii pentru a raspunde corect .

Din aceasta cauza , se sugereaza ca instrutorii sa aiba grija sa controleze stimulii verbali ( intrebarile ) folositi pentru a preda la inceput raspunsurile de etichetare ( tact ) pentru a se asigura ca copilul raspunde la stimulii de control prezenti in intrebare . Oricum , o data ce s-a obtinut diferentierea , este de asemenea important sa "stabiliti" controlul stimulilor intebarii . Altfel , copilul va fi doar capabil sa raspunda corect numai daca i se pune o anumita intrebare . De exemplu , daca articolul stimulului intrebarii este "prea strans" , copilul poate fi capabil sa raspunda "mare" atunci cand este intrebat "Ce marime?" dar nu si atunci cand este intrebat "Ce arata?" , "Ce fel?" sau "Care anume?" sau "Ce marime are aceasta?" . O data ce copilul este capabil sa diferentieze variabilele de control in intrebari , se poate programa generalizarea prin transferarea raspunsurilor insusite la conditii / imprejurari noi si "slabirea" controlului intrebarilor specifice .

Capacitati necesare

Inainte de a incepe sa lucram direct cum sa-l invatam pe copil sa raspunda la intrebari , el ar trebui sa fie deja capabil sa ceara ( solicite ) o gama larga de obiecte si actiuni . Solicitarea ( cererea ) ar trebui sa fie in continuare principalul punct al invatarii . Continuati sa construiti numarul de lucruri pe care copilul este capabil sa le ceara cu un scop de 1.000 solicitari ( cereri ) pe zi . Mai mult , copilul ar trebui sa aiba capacitati puternice de etichetare ( pipairea ) obiectelor . Recurgeti la sectiuni despre cum sa-l invatati pe copil sa solicite si sa pipaie daca nu se intampla asta . Daca acest mod de invatare a aparut , copilul va fi deja capabil sa raspunda la intrebari care functioneaza ca un stimul pentru etichetari ( pipairi ) de obiecte cum ar fi " Ce-i asta ? " , "Ce-i aceea?" si "Cum numim lucrul acesta?" la fel cum va di capabil sa raspunsa la intrebarea "Ce vrei?/Ce ai nevoie?" atunci cand are o dorinta ( OS ) pentru un obiect .

Totusi , trebuie avut in vedere faptul ca unii copii au mari greutati in a invata sa eticheteze ( pipaie ) articole , dar pot raspunde la completari . Daca asa este cazul , raspunsul la completare poate fi folosit pentru "transfer" inspre pipaire . De exemplu , unii copii s-ar putea sa nu poata raspunde la "Ce-i asta?" in prezenta unei "prajituri" , dar sa poata raspunde corect atunci cand este prezent "Mancam o .." in prezenta unei prajituri . In acest caz , completarea poate fi transferata intrebarii "Ce" pentru a pipai obiectul .

I : "Mancam o ."

S: "prajitura"

I : "Ce-i asta?"

S: "Prajitura"

Cel mai important lucru de retinut este acela ca telul este sa stabilim imprejurarile in care un copil poate raspunde corect si apoi sa le transferam intr-o alta imprejurare / situatie .

Un alt lucru important este acela ca intotdeauna sa corectam raspunsurile gresite prin repetarea intrebarii si prin oferirea raspunsului . Facand asta , ne ajuta sa fim siguri ca copilul invata nu numai raspunsul corect dar si ca el diferentiaza intrebarea ca fiind o parte importanta a conditiilor / imprejurarilor stimulente pentru consolidarea raspunsului corect . De exemplu :

I : "Ce zboara pe cer?"

S: "Masina"

I : "Ce zboara pe cer ? Avionul."

S: "Avionul."

I : "Ce zboara pe cer?"

S: "Avionul"

Aveti in vedere alternativa :

I : "Ce zboara pe cer?"

S: "Masina"

I : "Nu prostutule. Masinile merg pe drum . Avionul"

S: "Avionul"

I : "Asa este !"

Copilul a dat raspunsul "corect" si a fost consolidat dar intrebarea este "prea indepartata" de eveniment pentru a fi din imprejurarule stimulente . Nu exista nici o "legatura" intre intrebare si raspuns si consolidare .

Primele intrebari

** Evitati da / nu **

Unele tipuri de intrebari este bine sa fie evitate cand il invatati pe un "cursant tanar" . In unele programe , intrebarile "da / nu" sunt primele care sunt invatate cand de fapt , in realitate , folosirea lor ar putea inhiba dezvoltarea limbajului . S-a sugerat ca intrebarile Da / Nu sunt uneori predate in incercari de a oferi copilului un mod de a da de stire oamnenilor despre ceea ce vrea el . De exemplu , instructorul ar putea tine in mana o minge si sa intrebe "Vrei mingea?" si sa-l invete pe copil sa spuna "da" daca el vrea mingea si "nu" daca nu o vrea . Una din griji este aceea ca instructorul s-ar putea sa "nu stie" exact daca copilul vrea obiectul sau nu . Daca copilul s-a jucat un timp cu mingea si daca se intinde dupa ea , se poate deduce ca OS ( dorinta ) ; oricum , copilul s-ar putea sa prefere altceva in momentul respectiv . Instructorul nu poate fi sigur intr-adevar daca el / ea consolideaza raspunsul "corect".

O problema mai mare apare daca copilul vrea un articol dar nimeni nu l-a intrebat ! Singurul "comportament" invatat ca raspuns la aceasta dorinta ( OS ) este "da" . Asadar , copilul merge la un adult si spune sau clatina din cap "da". Din nefericire , adultul nu are nici o idee despre ce vrea copilul . Aceasta lipsa de consolidare care rezulta cel mai probabil va rezulta in faptul ca copilul va face o criza datorita unei izbucniri de disparitie sau faptul ca copilul revinte la un comportament consolidat anterior in aceeasi clasa a raspunsurilor functionale de "primire a obiectelor / atentiei" ( consolidare pozitiva sociala indirecta ) .

O modalitate preferata de a-l invata pe copil sa-si indeplineasca nevoile este de a-l invata sa solicite (ceara ) diferite obiecte mai degraba decate a-l invata sa raspunda la intrebari "da / nu" .

** Evitati sa puneti intrebari la care nu stiti raspunsul **

In general , ar trebui sa evitati sa puneti intrebari despre lucruri care nu sunt prezente in timpul procesului de invatare deoarece ar puteasa fie greu daca nu imposibil sa-l imbolditi pe copil . De exemplu, daca il intrebati pe copil "Ce ai facut astazi la scoala?" , dumneavoastra nu veti fi capabil sa-l imbolditi pe copil sa raspunda deoarece dumneavoastra nu stiti in care ar trebui sa fie raspunsul . Copilul va fi in cele din urma invatat sa raspunda la intrebari despre evenimente trecute dar numai dupa ce el a exersat destul in raspunderea la intrebari referitoare la lucruri din mediul inconjurator curent . Mai mult , raspunsurile vor fi intotdeauna "stiute" de instructor atunci cand il invatati pe copil sa raspunda la intrebari despre evenimente trecute .

Cine?(G3) Dupa ce il invatam pe copil sa eticheteze ( pipaie ) obiecte , putem incepe sa-l invatam pe copil sa eticheteze ( pipaie ) oameni . Aceasta afauga alta forma de intrebare care sa fie invatata de copil . Copilul este invatat sa raspunda la "Cine-i asta?" , "Cine-i acela?", "Cine-i aici?" etc . Partea discriminativa a acestor tipuri de intrebari este cuvantul "Cine" . Copilul invata ca atunci cand aude "Cine" , raspunsul ar trebui sa fie pipaitul pentru persoana . Aveti grija la acest lucru atunci cand predati actiuni receptive in imagini . De multe ori am auzit instructori intreband "Cine se urca?" ca fiind SD-ul pentru actiunea receptiva tinta . Raspunsul pe care il asteapta instructorul este acela ca copilul atinge imaginea persoanei care se urca . Raspunsul corect la aceasta ar trebui sa fie numele persoanei sau o "pipaire omeneasca" generala cum ar fi "fata" sau "baiat" ! Pentru a ajuta evitarea erorilor de discriminare de mai tarziu , aveti grija ca intrebarea dumneavoastra ( SD verbal ) se potriveste cu raspunsul pe care il vreti . De exemplu , in exemplul de mai sus , folositi "atingeti catararea" ca SD verbal pentru a-l invata pe copil sa atinga imaginile cu actiune .

Ce . faci? ( G5 , G6 ) In timp ce incepem sa-l invatam pe copil sa eticheteze (pipaie) actiuni , il invatam sa raspunda la tipul de intrebare "Ce faci ?" . Din nou , o diversitate de intrebari care evoca raspunsul "eticheta de actiune" ar trebui sa fie invatate . Copilul este invatat intai sa eticheteze actiuni in desfasurare astfel incat el va invata sa raspunda la "Ce faci?" si "Ce fac eu?". O data ce copilul stapaneste actiunile in desfasurare , pot fi folosite imaginile . Acest lucru este important deoarece nu puteti "vedea" miscarea reala in imagini si asta este ceea ce il invatam pe copil sa eticheteze ! Copilul poate fi invatat sa raspunda la aceste tipuri de intrebari prin transferarea de la o simpla instructiune sau solicitare .

Transfer de la simpla instructiune

I : "Aplauda"

S: <bat din palme si pune > "Aplauda"

I : "Ce faci? Aplaud" ( imbold deplin din cauza schiombarii formei )

S: "Aplaud"

I : "Ce faci?"

S: "Aplaud"

Transfer de la solicitare

S: ( Vrea suc si solcita actiunea ) : "Toarna"

I : "Ce fac?Torn" ( imbold deplin din cauza schimbarii formei )

S: "Torn"

I : "Ce fac eu?"

S: "Torn"

Transfer de la receptiv la pipait

Folosit pentru copiii care spun numele actiunii ( pipaire ) in timp ce arata spre imagini .

I : "Atinge mancatul"

S: < atinge imaginea cu "mancatul" si spune "mananca" >

I : "Ce face el?"

S: "Mananca"

Unele tipuri de programare il invata pe copil sa eticheteze ( pipaie ) atat obiecte cat si actiuni , dar fac lucrul acesta in izolare . Cu alte cuvinte , copilul eticheteaza intai un numar de articole apoi , alta data , eticheteaza un numar de actiuni , amandoua folosind imagini drept stimuli . Cand este infaptuit acest lucru , intrebarea reala poate sa nu mai serveasca drept stimul pentru raspuns . O data ce este pusa prima intrebare , copilul "stie" tipul raspunsului asteptat si nu mai trebuie sa acorde deloc atentie intregii intrebari !

Pentru a evita aceasta , diferite tipuri de intrebari ar trebui amestecate de indata ce copilul este capabil . De exemplu , instructorul sau parintele poate intreba "Ce este asta?" si dupa ce copilul raspunde , poate intreba "Ce face el?" . Ar trebui intotdeauna folosite imbolduri deplinde atunci cand predati pentru prima data un raspuns iar metodele de corectare ar trebui sa fie folosite intotdeauna daca copilul nu raspunde . Este important sa Nu folositi intodeauna accelasi imagini sau obiecte pentru a-l invata pe copil sa eticheteze obiecte sau actiuni . Altfel , copilul poate raspunde la imagine sau obiect mai degraba decat la intrebare . De exemplu , daca copilul este intrebat mereu "Ce este asta?" atunci cand i se arata o poza cu un caine intr-o carte sau atunci cand este intrebat "Ce face fata?" cand i se arata o poza cu o fata care se da in leagan , stimulul la care raspunde el poate fi reprezentat mai degraba de imagine decat de intrebare . In schimb , daca el se joaca cu un caine si este intrebat "Cum este numit asta?" , cat si "Ce face cainele?" , el trebuie "sa acorde atentie" intrebarii deoarece stimulul vizual ramane acelasi .

In acest punct , copilul ar trebui sa fie capabil sa raspunda corect si sa faca diferenta intre intrebarile "Care" pentru a eticheta ( pipai ) lucruri , intebarile "Cine" pentru a eticheta ( pipai ) oameni si intrebarile "Ce.faci?" pentru a eticheta ( pipai ) actiuni .

Cum il invatam pe copil sa raspunda la intrebari personale (H5)

Unele dintre primele intebari la care invata copiii care se dezvolta obisnuit sa raspunda implica informatii personale , cum ar fi numele si varsta lor . Acestea pot fi invatate atat cu imbolduri de tip ecou sau prin transferarea de la raspunsurile receptive ( indicarea / atingerea ) la raspunsurile de etichetare ( pipaire ) .

Transfer de la receptiv la pipaire (daca copilul vorbste in timp ce arata/indica)

I : "Gaseste-l pe Sam"

S: < atinge poza cu el si spune > "Sam"

I : "Care este numele tau?"

S: "Sam"

O data ce copilul este capabil sa raspunda corect la intrebare fara sa i se ceara sa atinga intai imaginea , imaginea poate fi indepartata :

I : "Care este numele tau?" ( imaignea prezenta )

S: "Sam"

I : ( ascunde imaginea ) "Care este numele tau?"

S: "Sam"

Cum il invatam pe copil sa raspunda la "Cati ani ai?"

I : "Gaseste-l pe 3"

S: ( atinge 3-ul si spune ) : "trei"

I : "Cati ani ai?"

S: " 3 "

Estompati / indepartati stimulul vizual - transfer la intraverbal

I : " Cati ani ai?" ( numarul 3 prezent )

S: " 3 " ( pipaie numarul )

I : ( ascunde 3 -ul ) "Cati ani ai ?"

S: " 3 "

Imbolduri de tip ecou

I : "Care este numele tau ?Sam"

S: "Sam"

I : "Care este numele tau?"

S: "Sam"

I : "Cati ani ai?Trei"

S: "Trei"

I : "Cati ani ai?"

S: " Trei"

Cum raspundem la intrebari referitoare la adjective ( G11 )

Cand revizuim exemplele din ABLLS pentru obiectivul , "Adjectivele de etichetare" , exemplele sunt toate de tipul "completare" . Oricum , pentru a fi capabil sa eticheteze ( pipaie ) adjective in alte imprejurari potrivite , copilul tebuie sa fie capabil sa diferentieze intre o gama larga de forme de intrebari . Atunci intrebarile vor deveni o parte din setul de imprejurari stimulente care specifica cand va fi consolidat un anumit raspuns . Din moment ce intrebarile folosite pentru a smulge raspunsuri caracteristice specifice sunt atat de asemanatoare , este important sa-l invatati pe copil sa faca diferenta intre partile importante ( variabilele de control ) din intrebari . Acest lucru se paote realiza prin inceperea cu intrebari scurte , simple . Mai mult , daca accentuarii variabilele de control ( le pronuntam mai tare decat celelalte cuvinte din intrebare ) le putem face "sa se evidentieze" si sa fie mai usor pentru copil sa le diferentieze . Este de asemenea important sa folosim o gama larga de obiecte diferite atunci cand il invatam pe copil sa raspunda la intrebari despre proprietati ( adjective ) . Aceasta ne ajuta sa fim siguri ca copilul poate atat sa diferentieze cat si sa generalizeze raspunsurile . O data ce copilul invata sa raspunda corect cu articole identice care variaza numai in ceea ce priveste proprietatea tinta , trebuie introduse articole care nu sunt identice .

Ce culoare? ( G 11 ) Ca parte a procesului de invatare a unui copil de a eticheta culorile , trebuie sa-l invatam sa raspunda la intrebarea "Ce culoare?" in prezenta articolelor de culoarea repsectiva . Aceasta poate parea o sarcina usoara , oricum , aveti in vedere ca atat intrebarile folosite pentru a obtine etichetarea obiectelor ( adica "Ce este asta?, Ce este aceea ? Ce nume are aceasta?" ) cat si intrebarile folosite pentru a obtine etichetarea actiunilor ( adikca "Ce faci?" ) contin de asemenea cuvantul "Ce" . Multi copiii sunt capabili sa indice ( receptiv ) si sa eticheteze ( pipaire ) culori dar atunci cand li se pun interbari amestecate , ei raspund la "Ce culoare" prin spunerea numelui articolului ( pipaire de obiecte ) . Mai mult , aveti grija ca este usor "sa-l invatati in mod neglijent " pe un copil sa spuna o "culoare" numai daca numele obiectului ( pipaire ) este cuprins in SD-ul verbal . De exemplu , daca esteintrebat "Ce culoare are mingea?" copilul poate raspunde "rosie" dar daca este intrebat numai "Ce culoare?" in timp ce tineti in mana mingea , copilul poate raspunde "minge" . In acest caz , copilul ar putea sa diferentieze prezenta numelui obiectului ( pipaire de obiect ) in intrebare penbtru a raspunde cu culoarea mai degraba decat cu cuvantul mai important , "culoare" .

Pentru a-l invata pe un copil sa raspunda "Ce culoare?" trebuie intai sa obtinem cuvantul de culoare prin el insusi , astfel incat sa avem un comportament pe care-l transferam la o imprejurare noua . Unele transferuri posibile pot cuprinde :

Transferul de la solicitare la pipaire

(*Aveti grija ca cererea pentru obiectul real sa fie puternica inainte de a-l invata pe copil sa solicite cu adjective )

S: ( Are o OS pentru minge astfel incat solicita ) : "Minge"

I : ( Are o minge rosie si una albastra - le ridica pe rand)

"Rosie?Albastra?"

S: "Rosie"

I : "Ce culoare?"

S: "Rosie"

Transfer de la receptiv la pipaire

Pentru ca acesta sa fie folosit drept transfer , copilul terbuie sa spuna numele ( pipaire ) culorii in acelasi timp cand o atinge . Imbolditi-l deplin prin a-i indica raspunsul corect in timp ce ii puneti intebarea in primele stadii ale invatarii .

I : "Atinge rosul"

S: < atinge rosu si spune > "rosu"

I : "Ce culoare?"

S: "Rosu"

Transfer de completare

( -folosit cu copiii care sunt capabili sa pipaie culorile dar nu raspund in mod consecvent la "ce culoare?" )

I : (arata spre mingea albastra ) "Mingea asta este albastra." (arata spre mingea rosie) "Mingea asta este ?"

S: "Rosie"

I : "Ce culoare?"

S: "Rosie"

Este important , mai ales la inceputul procesului de invatare , ca copilul sa NU fie cinsolidat atunci cand spune atat culoarea cat si numele obiectului atunci cand este intrebat "Ce culoare?" sau "Ce este asta?" . De exemplu , daca atunci cand i se arata o minge si este intrebat "Ce este asta?" copilul raspunde "minge rosie" , atunci NU vom dori sa consolidam .

In schimb , am dori sa primim raspunsul "minge". Acest lucru este uneori dificil de tinut minte deoarece este atat de emotionant cand copilul incepe sa combine cuvintele , incat dorim sa consolidam aceasta afirmatie mai lunga ! Oricum , este foarte important sa-l invatam pe copil sa faca diferenta intre diferite forme de intebare . O data ce copilul raspunde corect in mod consecvent la "Ce culoare?" , putem transfera aceste raspunsuri la alte intebari relevante , cum ar fi "Ce culoare este asta?" , "Cce culoare are mingea?" .

Ce marime? (G11) Cand il invatati pe copil pentru prima data sa eticheteze ( pipaie ) marimi , prezentati-i doua articole care sunt total identice in afara adjectivului de marime tinta .

Transferul de la solicitare la pipaire

(* aveti grija ca solicitarea de obiecte sa fie puternica inainte de a adauga adjective ) .

S: vrea o prajitura m asa ca solicita "prajitura"

I : ( are 2 prajituri , una mare , una mica - le ridica cate una pe rand) "Mare? Mica?"

S: "Mare"

I : "Ce marime?"

S: "Mare"

Transferul de la receptiv la pipaire

Copilul trebui e sa eticheteze marimea in timp ce au aude . ( Imbold deplin cu o intarziere de 0 secunde in timpul instruirii initiale ) .

I : ( are o minge mare si o minge mica ) "Atinge mare"

S: < atinge mingea mare si spune > "Mare"

I : "Ce marime?"

S: "Mare"

Transferul de completare

Dupa predarea initiala , multi copii sunt capabili sa completeze adjective opuse . Daca da , acest raspuns poate fi folosit pentru a-l invata pe copil sa raspunda la "Ce marime?"

I : "Mingea acceasta este mica . Mingea aceasta este ."

S: "Mare"

I : "Ce marime?"

S: "Mare"

Ce forma?(G11) Aceasta intebare va fi folosita pentru a obtine forma articolelor . Pot fi folosite aceleasi metode de invatare / transferuri ca cele descrise mai sus .

Cum simti? Cum pare ?(G11) Aceasta este o intrebare care va fi folosita pentru a obtine adjective care descriu senzatii tactile , cum ar fi temperaturi sau texturi ( adica fierbinte / rece , aspru / moale , moale / tare ) . Aceste tipuri de "simtaminte" pot fi controlate de instructor prin prezentarea a doua lucruri care difera numai in adjectivele tinta . De exemplu , doua prosoape identice , unul ud si unul uscat pot fi folosite pentru a-l invata pe copil sa raspunda "ud" sau "uscat" atunci cand este intrebat "Cum se simte ( prosopul ) ?" ( In romaneste suna mai bine "Cum este prosopul?") . Pot fi folosite aceleasi metode de invatare / transferuri descrie pentru alte adjective pentru preda / invata anumite raspunsuri .

Aceste intrebari vor fi de asemenea folosite pentru a obtine etichetari (pipairi) de "emotii" . In timp ce multi parinti isi exprima o dorinta puternica ca copilul lor sa fie capabil sa le spuna cum se simte , acest lucru este adesea greu de predat deoarece nu "stim" intotdeauna care este raspunsul corect ca sa-l imboldim . Emotiile sunt "sentimente" care sunt proprii individului . Singura modalitate prin care putem sa deducem cum se simte cineva este de a observa comportamentele pe care le asociem in mod obisnuit cu sentimentul . De exemplu , este foarte usor sa spunem cand o persoana vomita ca ii este "rau" sau ca o persoana este "nervoasa" atunci cand este in mijlocul unei crize ! Din nefericire , acestea nu conteaza pentru un proces de invatare "oportun" deoarece este dificil sa obtineti , ca sa nu mai vorbim sa consolidati , un raspuns ! Atunci cand ill invatam emotiile , il putem invata pe copil sa raspunda la anumite trasaturi sau actiuni ale individului care arata emotia . De exemplu , il putem invata sa diferentieze lacrimile sau incruntarile pentru a raspunde "trist" si zambetele sau rasetele pentru a raspunde "fericit" atunci cand este intrebat ceva de tipul "Cum.simti ?".

Ce gust are? Aceasta intrebare este adesea folosit pentru a invata adjective referitoare la gust , cum ar fi "sarat" , "dulce" , "piperat" . La fel ca si cu alte adjective, ar trebui folosite doua articole identice care difera numai in adjectivul tinta . De exemplu , sarea si zaharul arata la fel , dar difera la gust . Copilul ar trebui sa guste articolul si sa pipaie gustul . Invatati-l pe copil sa raspunda la intrbari prin transferuri cum sunt fcele descrie mai sus .

Cum miroase? Aceasta intrebare este folosita pentru a obtine adjective referitoare la miros , cum ar fi "puturos" , "dulce" , "picant", etc . Adesea , adjectivele de gust si miros sunt aceleasi asa ca faptul ca copilul mananca sau miroase ceva ar trebui sa determine forma intebarii care este folosita pentru a obtine raspunsul pe care il vreti .

Cum arata? Cu ce seamana?Acestea reprezinta intrebari mai "generale" care pot fi folosite pentru a obtine o diversitate de raspunsuri la caracteristici / proprietati care pot fi vazute . Raspunsul "corect" nu este altfel specificat decat prin simtul implicat . Raspunsul "corect" ar putea include culoarea , forma , marimea sau chiar parti dintr-un obiect . Aceasta intrebare este deseori folosita atunci cand predati adjectivele care nu "se potrivesc" intr-o grupare de marimi , culori , etc . ( adica curbat / drept , cret , ingust / lat , inalt / scurt ) .

Aceasta intrebare este de asemenea folosita pentru a obtine raspunsuri care arata ca un lucru are aceleasi caracteristici vizuale ca alt obiect . Atunci cand il invatam pe copil sa raspunda in aceste imprejurari , ii cerem sa pipaie un element "personal" deoarece ii cerem copilului sa spuna cum arata un anumit lucru . De exemplu , atunci cand ne uitam la nori , o persoana ar putea sa pipaie ca noul "arata" ca o corabie , in timp ce alta ar putea sa spuna ca acelasi nor "arata" ca o pasare . Amandoua raspunsurile sunt "corecte" prin faptul ca ele pipaie un eveniment privat al individului . Intebari cum ar fi "Cum miroase / ce gust are / cum este?" pot fi de asemenea folosite pentru a-l invata pe copil sa descrie atribute bazate pe asemanarile lor cu alte obiecte .

Ce fel ?Care anume? Acestea reprezinta intrebari mult mai "generale" care pot fi folosite pentru a obtine o diversitate de adjective . Ele nu sunt atat de specifice in ceea ce privesc raspunsurile necesare . De exemplu , daca il interbati "Ce fel de prajitura vrei?" pentru a obtine folosirea adjectivelor atunci cand solicita , raspunsul "corect" ar putea sa fie o culoare , forma , aroma , tip sau chiar o anumita marca . Aceste tipuri de interbari sunt adesea folosite pentru a-l invata pe un copil "mai multe informatii" sau mai multa specifitate care este necesara pentru a-si clarifica solicitarile . De exemplu , daca sunt prezente 3 baloane si copilul solicita "balon" , este necesar un adjectiv pentru a specifica care balon il solicita .

FPC-S ( in rom.TFC) In timp ce il invatam pe copil sa eticheteze ( pipaie) actiuni , parti de articole si adjective , incepem si sa-l invatam sa raspunda la interbari referitoare la asocieri intre obiecte . In ABLLS , ne referim la acestea ca fiind "Trasaturi , Functii si Clase" .

" Trasaturile" se refera la atribute / adjective si / sau parti ale articolelor . De exemplu , o trasatura a unei mingi care poate fi invatata este "rotunda" si trasaturile unei masini pot include "volan" , "centura de siguranta" , "cauciucuri" .

Functia se refera la ceea ce se face de obicei cu un articol . De exemplu , o functie a "mingii" poate include "a sari" si functia unei masini poate include "a calatori" .

Clasa se refera la modurile in care un articol poate fi asociat , clasificat sau pus intr-o categorie cu alte articole .

Copiii foarte mici clasifica de obicei cele mai multe articole in functie de functia lor asa incat pentru copiii foarte tineri sau studentii timpurii "clasa" si "functia" tinta pot fi aceleasi . de exemplu , "lucrurile in care calatorim" si "lucrurile pe care le mancam" sunt clase , dar si functii .

Copiii de 4-5 ani care se dezvolta obisnuit invata apoi sa clasifice lucrurile in functie de categorii . Primele etichetari animale , alimente , jucarii si haine . Mai mult , de obicei ajuta sa predati "culorile" ca o categorie . Aceasta l-ar putea ajuta pe copil sa invete sa faca diferenta intre "Ce culoare?" versus "Ce este asta?".

Alegerea tintelor

Alegerea tintelor care sa fie invatate drept solicitari , pipairi si TFC-uri ar trebui sa fie ideal alese pe baza intereselor fiecarui copil . Solicitarea este primul operant verbal care este invatat deoarece ea reprezinta singurul operant care il invata pe ocpil "puterea cuvintelor" . Asadar , primele tinte receptive , de pipaire si TFC ar trebui sa fie transferate din solicitari stapanite .

Se stie ca unii copii au doar cateva articole sau activitati care sunt intaritoare. Pentru acesti copii , principala preocupare a programului ar trebui sa fie in continuare pregatirea solicitarii , oricum , aceasta nu inseamna ca nu pot fi abordati si toti ceilalti operanti . Tintele de solicitare , receptive , de pipaire si TFC pot fi alese dintre lucrurile din jur cu care copilul intra in contact in fiecare zi . In timp ce aceste articole pot sa nu fie necesar intaritoare prin ele insasi , o OS pentru aceste articole poate fi nascocite pentru articole care sunt necesare pentru a completa sarcinile zilnice . De exemplu , daca copilul vrea sa mamance cereale , o lingura devine valoroasa . Daca el vrea sa mearga afara , papucii lui devin valorosi . Daca el vrea sa coloreze , hartia devine valoroasa .

In esenta , se recomanda ca pregatirea TFC timpurie sa fie condusa pentru lucruri pe care copilul le-a solicitat in trecut . Instructorii au sansa de a alege OS-uri "de capturare" cum sunt atunci cand copilul prezinta interes pentru un articol sau OS-uri nascocite cum sunt cele descrise mai sus . Mai mult , ar trebui sa se faca o incercare de a construi mereu noi consolidari posibile prin asocierea jucariilor si activitatilor cu articole care servesc deja drept consolidari . Aceste articole pot fi consolidari primare cum ar fi mancare , gadileli , imbratisari , voci prostesti sau alte consolidari conditionate sau jucarii de care copilul a invatat sa se bucure .

Pentru a alege care TFC-uri sa-l invatati pe un anumit copil , se recomanda ca parintii si instructorii sa-l observe cu atentie pe copil pentru a vedea la ce trasatura sau functie pare copilul sa reactioneze . Este mult mai crucial ca tintele alese sa fie acelea care sunt relevante pentru copil mai degraba decat una care sa fie considerata "corecta" pe baza realtiilor semantice . De exemplu , daca unui copil ii place sa se joace cu biciclet dar activitatea lui preferata este invartitul pedalelor , "pedalele" vor reprezenta o "parte" importanta sau "trasatura" care sa-l invatati pe copil . Altui copil poate sa-i placa bicicleta dar se bucura intr-adevar atunci cand claxoneaza . Pentru acel copil , "claxon" va reprezenta o "parte sau trasatura importanta care trebuie invatata . Altui copil poate sa nu-o placa deloc sa se traga cu bicicleta dar el poate sa solicite ca alti oameni sa se traga cu ea astfel incat el sa poata vedea cum se invartesc rotile . pentru acest copil "roti" va reprezenta o tinta importanta .

Observati de asemenea modul in care copilul raspunde la felul in care atinge un articol . Daca un copil alege sa nu atinga niciodata o pisica , impaiata sau vie , "moale" poate sa nu fie o trasatura relevanta . Pe de celalata parte , daca un copil are tendinta de a atinge multe articole ar reprezenta o trasatura relevanta pentru multe articole diferite . Pentru copii carora le place sa se uite la lucruri care sunt lungi sau stralucitoare , acestea ar putea sa reprezinte trasaturi mult mai importante ale unei "furculite" decat faptul ca ea are dinti . Este de asemenea important sa retineti ce anume face un copil cu un articol atunci cand stabiliti ce functii sa predati . Tineti minte ca multe obiecte au atat functii multiple , cat si trasaturi multiple . De fapt , obiectivele ABLLS pentru Trasaturile intraverbale , Functii si Clase ( H10, H7 , H12) prezinta criteriile pentru a stapani 20 sau mai multe completari cu 2 raspunsuri . De exemplu , betele pot fi folosite pentru a impunge cu ele , sau pentru a le rasuci . Paturile pot fi folosite pentru a se ascunde , pentru a se incalzi , sau pentru a face un cort . Titirelezele pot fi folosite ca sa fie invartite sau ca sa fie privite . Ce ii place fiecarui copil sa faca cu articolul ?

Copiii care se dezvolta in mod obisnuit invata functii inaintea oricarei alt articol. Acest lucru este de inteles , data fiind relatia lor cu solicitarea . Daca un copil a solicitat un articol , este de inteles ca el va dori sa faca ceva cu el ! Actiunile pe care copilul le solicita pentru anumit articol va vor oferi informatii despre ceea ce poafi fi ales drept "functie" tinta .

Observati de asemenea ca copilul ar trebui sa fie capabil sa clasifice articolele in mai multe moduri . Unul dintre primele feluri in care copiii care se dezvolta obisnuit invata sa clasifice obiectele este pe baza functiei lor . "Lucruri de imbracat" ,"Lucruri de mancat" , "Lucruri cu care ne jucam" sunt de obicei invatate de clasificarea prin categorie , cum ar fi "haine" , "alimente" si "jucarii" . De fapt , pentru unii copii , o data ce au invatat "lucruri de mancat" ca o "clasa" , este destul de usor sa transferati toate raspunsurile din aceasta clasa de raspuns la clasa de "alimente" prin invatarea propozitiei "Lucrurile pe care le mancam sunt numite ( alimente ) ." Fiecare raspuns individual nu trebuie necesar sa fie predat din nou asa cum s-ar astepta daca adaugati o trasatura sau functie noua l ao tinta cu TFC-uri stapanite anterior .

Chiar daca exista o multime de trasaturi , functie si clase diferite , care pot si alese drept tinte , nu etse necesar sa le predati pe toate odata . Alegeti-le pe cele care sunt cele mai relevante pentru viata copilului in acel moment . Se pot adauga si mai multe pe masura ce copilul isi largeste folosirea limbajului si abilitatea de a raspunde la rticole intr-o varietate mai mare de feluri . Pentru studentii avansati , vom folosi aceste trasaturi , functii si clase pentru a transfera la modul in care il invatam pe copil sa descrie si sa defineasca articole . Cand incercati sa va ganditi la cum sa adaugati tinte aditionale , ganditi-va la ce anume i-ati spune unui om dintr-o tara straina care v-ar cere sa-i explicati o "eticheta" . De exemplu , daca v-ar intreba ce inseamna "pisica" , i-ati putea spune "Este un animal pe care oamenii il tin ca animal de casa . Are mustati si o coada lunga . Are gheare si zgarie . Il mangaiem . Are blana moale . Cainii o fugaresc ." Din aceasta , putem hotari ca "animal" , "animal de casa" , "moale" , "blana" , "mustati" , "coada lunga" , "gheare" , "zgarie" , "mangaie" pot fi toate alese drept tinte TFC . Daca intampinati greutati in a alege care ar putea sa fie potrivite , invatati-l pe un copil care se dezvolta normal , si care este de aceeasi varsta cu copilul dumneavoastra sa va "vorbeasca despre" sau "sa descrie" articolul .

Multi parinti spun ca intampina greutati in a incerca sa tabileasca daca o tinta este o trasatura sau functie . "Regula degetului mare" este aceea ca daca tinta este un verb , ea poate fi invatata ca functie , daca ea este un substantiv , ea poate fi invatata ca o "parte" sau trasatura . Daca tinta este un adjectiv sau adverb , ea poate fi invatata ca o trasatura . Asa cum s-a mai spus , articolele pot fi clasificate intr-o multime de moduri astfel incat substantivele , verbele , si adjectivele pot fi tyoate invatate drept clase.

Nu exista nici un "numar magic" de TFC-uri care sa fie invatate odata pentru un anumit articol . Chiar si o singura TFC poate fi invatata de catre un copil mic , adaugandu-se treptat mai mult , pe masura ce copilul interactioneaza mai mult cu articolul . De exemplu , in timp ce ar putea sa fie relevant pentru un copil de 3 ani sa invete sa raspunda "olita" atunci cand este intrebat "In ce faci pipi?" sau "Ce umpli tu?" , nu este relevant ca el sa raspunda "Olita" in asociere cu "accesoriu de baie" sau "portelan"! Pentru invataceii tineri , nu trebuie sa fie tintite mai mult de 3 sau 4 TFC-uri odata / in acelasi timp . Aceste tinte trebuie alese in conformitate cu ceea ce este cel mai relevant in viata copilului mai degraba decat sa insistati ca o functie , 2 trasaturi si o clasa pot fi invatate pentru fiecare tinta . Unele articole pot avea mai multe functii care sunt relevante , dar nici o "clasa" . Altele pot avea o "clasa" si "trasaturi" multiple dar nici o "functie" . Evitati sa cautati tinte pe care sa le predati doar incat sa aveti cate una din fiecare grupa TFC . ( Exemple de tinte TFC pot fi gasite in manualul Partington si Sundburg , "Cum il invatam limbajul pe Copiii cu autism si alte dezabilitati de dezvoltare" ) .

Veti observa in ABLLS ca tintele intraverbale referitoare la "clase" cuprind in lista "completare de clasa a unui articol dat" ( H11) inainte de "articol de completare a unei clase date" (H12) . Parerea unora este ca acesta nu este altceva decat o greseala de tiparire si ca copilul trebuie sa inceapa intotdeauna prin a raspunde cu numele articolului . Oricum , aveti acest lucru in vedere , daca au fost invatate doar doua etichete de categorie , copilului ii va fi mult mai usor sa completeze "alimente" sau "animal" decat ia-r fi sa raspunda la "Un fel de mancare este un ." deoarece exista mult mai multe raspunsuri posibile la aceasta ultima intrebare . De obicei este mai usor pentru copii sa completeze etichete de categorie decat articole specifice intr-o categorie . Observati cum raspunde cel mai bine fiecare copil pentru a stabili care completare sa-l invatati mai intai .

Este important ca copilul sa fie capabil sa pipaie partile si adjectivele implicate asociate cu obiectul inainte de a-l include in pregatirea TFC ori de cate ori este posibil pentru a evita raspunsul "pe de rost" . Este mult mai usor sa fiti siguri ca copilul diferentiaza partea corecta a intrebarii daca etichetele ( pipairile ) partilor si adjectivelor sunt invatate intai . De exemplu , copilul trebuie sa fie capabil sa identifice macar receptiv si sa eticheteze ( pipaie ) in mod ideal "mustati , blana , coada , moale" la o pisica inainte de a folosi aceste trasaturi in pregatirea TFC pentru "pisca" .

Intrebarile folosite pentru a obtine eticheta partilor ( parti de pipaire ) sunt aceleasi cu cele folosite in cazul pipairii obiectelor , astfel incat nu se cer diferentieri conditionale aditionale din partea copilului . El doar eticheteaza ( pipaie ) ceea ce i se arata sau indica in prezenta intebarii "Ce este asta?" sau a unei SD asemanator . Se pot folosi metodele de trasnfer utilizate atunci cand predam pipairea obiectelor . Trebuie sa avem totusi in vedere ca alte persoane care folosesc curriculum -ul ABLLS nu considera ca este necesar sa oferim acest proces de invatare pre - necesar inainte ca tinta sa fie aleasa , in ceea ce priveste invatatoarea TFC atata timp cat ele ( partile / adjectivele ) sunt invatate la un moment dat .

Veti gasi obiectivele ABLLS referitoare la invatarea TFC-la sectiunile receptive m de etichetare ( pipaire ) si intraverbale ; oricum , aceste capacitati sunt de obicei predate in acelasi timp . O capacitate folosita pentru a preda o alta este considerata ca fiind "transfer" .

Obiectivele ABLLS referitoare la pregatirea TFC cuprind :

Atunci cand incepeti predarea TFC , incepeti cu ceea ce copilul poate deja sa faca cu succes . Stabiliti un raspund pe care copilul deja il stapananeste si transferati-l intr-o imprejurare noua . S-ar putea sa nu doriti sa predati intai raspunsurile de completare si apoi sa le transferati la intebari o data ce aceste completari sunt stapanite . Aceasta se intampla deoarece completarea nu are "un raspuns necesar". Daca copilul nu completeaza cuvantul tinta , o face instructorul . Daca completarile au fost folosite in trecut pentru a obtine solicitari , copilul s-ar putea sa fi raspuns la TFC de multe ori cand cerea ceva , astfel incat completarea sa fie foarte usor de obtinut drept pipaire . De exemplu , daca atunci cand il invata pe copil sa solicite "baloane" , instructorul spune frecvent "Sufla baloane , sufla ." si copilul raspunde "baloane" ( fapt ce a fost atunci consolidat prin obtinerea baloanelor) va fi usor sa-l invatati pe copil sa foloseasca acelasi raspuns chiar si atunci cand el nu vrea baloane . Singura variabila care va fi diferita va fi OS-ul (motivatia) copilului pentru baloanele insasi .

Urmatoarele sunt exemple de metode de transfer ce pot fi folosite atunci cand il invatati pe copil sa raspunda la intrebari care contin trasaturi , functii si clase .

Transfer de la receptiv la RTFC

Daca copilul poate arata un articol atunci cand eu ii pronunt numele dar nu este capabil sa raspunda la o intrebare despre acel articol?

Unii oameni aleg sa predea TFC incepan cu raspunsul receptiv . In cazul acesta , raspunsul receptiv poate fi transferat la RTFC . In mediu inconjurator natural, este usor sa imaginati situatii care ii cer copilului sa raspunda la TFC in mod receptiv . De exemplu , daca va udati , cereti-i copilului "sa va aduca ceva cu care sa va uscati" . Sau , prefaceti-va ca va este sete si cereti-i copilului "sa va aduca ceva de baut".

Pentru a invata , incepeti cu un raspuns stapanit , cum ar fi atingerea articolului atunci cand ii aude "numele" .

I : "Atinge prosopul"

S: < atinge prosopul >

I : "Cu ce anume ne uscam?"

S: < atinge prosopul >

In acest caz , probabil ca copilul va atinge din noi prosopul deoarece tocmai a facut acest lucru . O alta metoda de predare alternativa ar fi sa imbolditi dreplin raspunsul la TFC prin atingerea obiectului / imaginei in acelasi timp cand este pusa intrebarea ( imbold cu o intarziere de 0 secunde ) .

I : "Cu ce ne stergem?" ( in acelasi timp atinge si prosopul )

S: < atinge prosopul >

I : "Cu ce ne stergem?" ( nici un imbold )

S : < atingem prosopul >

Transfer de la pipaire la PTFC

(Pentru copiii care eticheteaza ( pipaie ) obiecte dar nu raspund la intrebari ) Raspunsul de pipaire poate fi transferat la TTFC ( pipaire prin trasatura , functie sau clasa ) .

I : "Ce este asta?"

S: "Patura"

I : "Cu ce ne invelim?"

S: "Patura"

Transfer de la completare la PTFC

( Pentru copiii care raspund bine la sarcini de "completare" )

I : "Ne invelim cu patura . Ne invelim cu ..?"

S: "Patura"

Transfer de la completare la intrebareale ?

(articolul inca prezent - PTFC ) - Pentru copiii care sunt capabili sa completeze eticheta ( pipaire ) dar nu raspund la intrebarile Ce?

I : "Ne invelim cu .?"

S: "Patura"

I : "Cu ce ne invelim?"

S: "Patura"

Transfer de la RTFC la PTFC

( Pentru copiii care spun numele ( pipaie ) obiectului in timo ce il arata)

Combinatia receptiv / pipait poate fi transferata unui raspuns la o PTFC . Ce este important este aceea ca raspunsul COPILULUI este acela pe care incercati sa-l invatati intr-o imprejurare noua . Daca copilul nu spune numele articolului in acelasi timp cand il atinge , nu aveti un raspuns pe care sa-l transferati la o imprejurare / situatie noua .

I : ( o pisica sau poza unei pisici ramane prezenta )

"Atinge-o pe aceea care are mustati ."

S: < atinge pisica SI spune > "pisica"

I : " Ce este ceva care are mustati?"

S : "Pisica" ( pipaie atunci cand exista o trasatura / parte data )

Transferul la intraverbal

Daca copilul este capabil sa eticheteze ( pipaie ) articolul atunci cand il intreb dar nu poate raspunde atunci cand articolul nu este prezent? Multi copii cu autism pot sa raspunda la intrebari atunci cand articolul este prezent dar nu sunt capabili sa raspunda daca el nu este prezent . Pentru cei mai multi copii , este necesar sa indepartati treptyat articolul ( stimul vizual ) de la vedere astfel incat copilul sa poata invata sa raspunda ( reactioneze ) doar pe baza intrebarii ( stimul verbal din partea altei persoane ) .

Transferul de la pipaire la intraverbal

I : ( patura prezenta ) "Cu ce ne invelim?"

S: "Patura"

I : ( ascunde patura la spate ) "Cu ce ne invelim?"

S: "Patura"

Transferul de la completare la intraverbal

I : ( patura nu este prezenta) "Ne invelim cu ?"

S: "Patura"

I : "Cu ce ne invelim?"

S: "Patura"

Transfer de la ecou la intraverbal

I : "Spune masina"

S: "Masina"

I : "Cu ce calatorim?"

S: "Masina"

UNDE?

Raspunsurile la intrebarile "Unde" pot fi transferate de la multe intrebari FFC "rasturnate" / "opuse" stapanite deja sau de la completari .

I : "Pestele traieste."

S: "in apa"

I : "Unde traieste pestele?"

S: "in apa"

Este usor sa-l invatati pe copil sa raspunda la intrebarile "Unde" daca il invatati intai sa solicite / ceara informatii folosind "Unde" .

Transfer de la solicitare la pipaire

I : "Am o prajitura pentru tine . Spune "Unde este prajitura?"

S: "Unde este prajitura?"

I : "In cutie ( scoate afara prajitura si o da copilului )

Cand acest pas este stapanit ( adica copilul nu mai are nevoie de imbold si cere in mod frecvent informatii ) adaugati pipairea locatiei la cerere .

I : "Am o prajitura"

S: "Unde este prajitura ?"

I : "In cutie" ( ii arata copilului prajitura in cutie apoi il inteaba ) "Unde este prajitura?"

S: "In cutie . Imi dai prajitura?"

I : "Sigur! Scoate-o din cutie."

Copilul invata de asemenea sa raspunda la intrebarile "Unde" atunci cand invata sa eticheteze ( pipaie) prepozitii .

Transferul de la receptiv la pipaire

Pentru copilul care pipaie in timp ce urmeaza instructiunile receptive .

I : "Pune pantoful in cutie" ( receptiv )

S: < pune pantoful in cutie si spune > "in cutie"

I : "Unde-i pantoful?"

S: "In cutie."

( 2 boluri sunt prezente , unul cu un mar sub el , celalalt cu marul in el )

I : "Arata-mi "sub bol" ( intarziere de 0 secunde in primele faze ale invatarii )

S: ( spune ) "sub bol" ( si arata marul corect )

I : "Unde-i marul?"

S: "Sub bol"

CINE / A CUI?

Copilul invata pentru prima data sa raspunda la intrebarile "Cine" atunci cand invata sa pipaie oameni . O alta imprejurare care ii cere copilului sa raspunda la intrebarile "Cine" este atunci cand il invatam TFC despre anumiti oameni ai comunitatii sau membri ai familiei .

I : "Cine te inveleste in pat?"

S: "mamica"

I : "Cine-i asta?( poza cu pompierul este prezenta si copilul este capabil sa pipaie pompierul )

S: "Pompier"

I : "Cine stinge focul?"

S: "Pompierul"

Raspunsul la intebarule "A cui / Al cui ?" este necesar pentru a preda pronumele posesive cum ar fi "Al lui , a ei , al meu , al tau " etc.

I : "Spune "randul meu"!

S: "Randul meu!"

I : "Al cui este randul?"

S: "Randul meu !"

Acest raspuns poate fi de asemenea predat daca il invatam intai pe copil sa ceara informatii folosind "Al cui?".

I : ( pune pe masa o bucata de prajitura) "Spune , A cui prajitura?"

S: "A cui prajitura?"

I : "Este a ta ! Poftim , ia-o. "

Mai tarziu , atunci cand copilul solicita in mod consecvent cu "A cui" fara nici un imbold , adaugati pipairea posesivului .

( o bucata de bomboane pe masa )

S: "A cui prajitura?"

I : "Este a lui tata. Prajitura este.."

S: "A lui tata"

I : "A cui prajitura?"

S: "A lui tata"

Raspunsurile la intrbarile "A cui" pot fi de asemenea folosite folosind "comentariile contingente". Copilul este invatat sa pipaie un eveniment similar , dar nu unul la fel .

I : ( copilul si instructorul au amandoi creioane )

"Creionul meu este albastru"

S: " Creionul meu este rosu"

I : "Al cui creion este rosu?"

S: "Creionul meu / al meu."

CARE?

Copiliul incepe prima data sa raspunda la intebarile "Care" atunci cand invata pipairea adjectivelor si TFC-urilor .

I : "Care anume este mare?"

S: ( atinge articolul mare )

I : "Care anume zboara? ( sunt prezente o pasare , un cangur , o minge )

Acest raspuns poate fi transferat pentru a-l invata pe copil sa raspunda la intrebarile intraverbale "Care" asa cum este descris in ABLLS .

I : "Care anume zboara?O pasare , un cangur sau o minge?(atinge fiecare imagine in timp ce intreaba)

S: "Pasare"

I : ( ascunde imaginile ) "Care anume zboara?O pasare , un cangur sau o minge?"

S: "Pasare" .

CAND?

Primele raspunsuri pe care le invata copiii la intrebarile "cand" sunt de obicei concepte genrale de "timp" cum ar fi "dimineata" , "noaptea" . Mai tarziu , cand invata mai multe concepte de timp si de succesiune , acestea sunt de asemenea "testate" folosind intrebarile "cand" .

I : "Dormim noaptea.Dormim..?

S: "noaptea"

O data ce este data completarea fara sa fie nevoie de nici un imbold.

I : "Dormim."

S: "noaptea"

I : "Cand dormim?"

S: "noaptea"

CUM?

Unele intrebari "Cum" pot fi transferate de la TFC .

I : "Mergi la scoala cu un."

S: "autobuz"

I : "Cum mergi / ajungi la scoala?"

S: "autobuz"

Raspunsurile la intebarile "Cum" pot fi de asemenea invatate daca il invatam intai pe copil sa ceara informatii folosind "Cum" .

( Instructorul ii arata copilului un titirez care se invarte si pentru care el are o OS , apoi il inmaneaza )

I : "Cum il faci sa mearga?"

S: "Cum il faci sa mearga?"

I : "Pui batul acesta aici si tragi." ( il ajuta pe copil daca are nevoie astfel incat apare consolidarea )

Dupa ce copilul solicita informatii folosind "cum" in mod consecvent fara sa aiba nevoie de nici un imbold , adaugati la solicitare si pipairea .

S: "Cum ii dai drumul la asta?"

I : "Apasa butonul mic si alb" ( mentine controlul asupra jucariei )

I : "Cum ii dai drumul la asta?"

S: "Apasa butonul mic si alb"

Copilul invata de asemenea sa raspunda la intrebarile "Cum" pe masura ce invata sa pipaie succesiunea unei anumite acivitati. De exemplu, o data ce copilul este capabil sa pipaie toti "pasii" in prepararea unui sandwich, aceste raspunsuri pot fi transferate la raspunsul la intrebarea "Cum faci un sandwich?".

Asa cum s-a discutat inainte, copilul invata de asemenea sa raspunda la intrebarile "Cum" atunci cand invata sa pipaie adjective.

DE CE?

Un mod de a-l invata pe copil sa raspunda la intrebarile "Cum" este sa "le conduceti" raspunsul corect.

I: (uitandu-se la o carte impreuna cu copilul) "Uita-te la copilul acela. El casca. Cum se simte el?"

S: "El se simte obosit."

I: "El s-a dus la culcare. De ce s-a dus la culcare?"

S: "Se simte obosit."

I: (uitandu-se la o carte impreuna cu copilul) "Ce se intampla aici?"

S: "Fetita intra in hambar."

I: "Asa este! Ce a facut ea in hambar?"

S: "A luat calul."

I: "De ce a intrat in hambar?"

S: "Pentru a lua calul."

In timp ce il invatam pe copil sa raspunda la aceste intrebari in izolare, este de asemenea important sa incepeti sa-l invatati sa raspunda la o multime de intrebari diferite despre un singur articol sau eveniment (Modul Verbal). Acesta este important doarece copiii cu autism intampina greutati in a raspunde la "aluzii" multiple in cadrul unui articol dat (stimul).

Pentru a raspunde in maniera aceasta, copilul trebuie sa aiba intrebarea specifica (stimul verbal) asociata puternic cu raspunsul specific. Pe masura ce predati aceste tipuri diferite de etichete (pipairi), este important sa cautati toate greutatile pe care le are copilul in a raspunde la intrebari. De exemplu, copilul poate fi invatat la "Ce culoare?" in mod corect, dar atunci cand este intrebat "Ce culoare?" amestecat cu "Ce marime?" poate sa raspunda incorect prin a spune marimea atunci cand este intrebat "Ce culoare?" si culoarea atunci cand este intrebat "Ce marime?".

Multi oameni stabilesc ca un copil nu "stapaneste" sau "generalizeaza" o anumita capacitate deoarece ei pun aceeasi intrebare intr-un context diferit dar nu realizeaza ca adaugat un grad de complexitate sarcinii prin solicitarea mai multor diferentieri. Pentru acest motiv, este important sa-l invatati intr-adevar pe copil care cuvinte din intrebare functioneaza de fapt drept stimuli discriminatori (SD) pentru fiecare clasa de raspuns. Pe masura ce continuati sa folositi "Ce?" ca parte a intrebarii (SD), copilul trebuie "sa se ocupe" sau sa raspunda la un al doilea "cuvant" (stimul verbal) din intrebare. Copilului i se cere sa faca diferentieri conditionale bazate pe o anumita intrebare. Luati in considerare urmatoarele exemple care pot fi folosite dreprt SD-uri atunci cand il invatati pe copil sa eticheteze actiuni, adjective sau parti dintr-un aticol. Doar pentru ca copilul este capabil sa raspunda la aceste intrebari in izolare, nu inseamna necesar ca el va avea succes in a raspunde la toate aceste intrebari diferite despre acelasi articol, mai ales daca exista si alte articole prezente si care necesita chiar mai multa discriminare. In acest caz, sa presupunem ca exista si alte vehicule jucarii prezente dar numai o singura papusa, "tatal". Stimulii discriminativi verbali, sau elementele care necesita discriminare conditionata sunt subliniate:

Care este numele acestui lucru?

Cine este acesta?

Ce face tatal?

R: masina (pipaire de obiect)

R: tatal (pipaire de persoana)

R: conduce (pipaire de actiune)

Notati ca daca este prezenta alta persoana, "tatal" va fi de asemenea important.

Ce culoare are masina?

Ce are masina?

Ce marime este masina?

Cu ce calatorim?

A cui masina este?

Cine conduce masina?

Ce anume facem cu o masina?

Pe unde merg masinile?

Cine repara masinile?

Cum pornim masina?

Ce anume purtam in masina?

De ce purtam centurile?

R: albastrul (pipaie adjectivul)

R: volan, cauciucuri, stergatoare, centuri (pipaie partile)

R: mare (pipaie adjectivul)

R: masina

R: a lui tata

R: tatal

R: conducem, calatorim

R: pe drum

R: mecanic

R: cheia

R: centura

R: Pentru a ne proteja

Asa cum puteti vedea, cu cat invata mai mult un copil despre un articol dat, cu atat mai multe discriminari conditionale trebuie sa faca el pentru a fi capabil sa raspunda corect la toate intrebarile diferite referitoare la articol. Aveti grija sa desfasurati multe procese de transfer pentru intrebarile diferite si aveti grija de oricare greseli de discriminare care pot sa apara. De exemplu, daca copilul a raspuns "pe drum" atunci cand este intrebat "Ce anume purtam in masina?", se poate observa ca el nu diferentiaza "Unde" ca "locatie" si "purtam" ca o "actiune". Si nici nu raspunde la cuvantul care lipseste "merge" ca parte a intrebarii. Se pot imagina oportunitati de invatare pentru a-l invata pe copil sa diferentieze aceste intrebari specifice. Mentineti succesul copilului.

Tineti minte ca atunci cand va jucati si interactionati cu un copil, este important sa nu incepeti "sa repetati" intrebarile una dupa alta. Intrebarile ar trebui amestecate treptat cu alte tipuri de raspunsuri in timpul jocului. Interactiunea trebuie sa ramana placuta pentru copil! Daca vedeti ca copilul este nerabdator sa paraseasca situatia (evadare) atunci aceasta ar fi o indicatie ca ii puneti prea multe intrebari! Daca asa este cazul, retrageti-va/ renuntati si faceti mai multe raspunsuri de completare, respective si imitative in timpul jocului.