Metodologia invatamantului matematic pentru necesitatea ordonarii interdisciplinare
Daca recunoastem ca una dintre cele mai
importante servicii ale profesorului este sa-i creeze fiecarui copil cele
mai bune conditii cu putinta pentru a-si dezvolta capacitatea de a
invata, va trebui sa incurajeze formarea la elev a anumitor conceptii si
atitudini precum si insusirea de catre el a anumitor metode de lucru .
Nasterea disciplinelor 'de granita' si dezvoltarea
cercetarilor interdisciplinare constituie unul din aspectele
caracteristice ale dinamismului culturii contemporane, in care cele doua
tendinte opuse, aceea a specializarii si aceea a sintezei, zguduie
neincetat clasificarea rigida a stiintelor .
Granitele intre domeniile de cunoastere apar in mod independent de
definitiile formale ale acestor domenii si invers, definitiile se
schimba odata cu noile granite care se deseneaza in mod natural.
Metodologia invatamantului matematic apartine tocmai acestor discipline in
devenire, a caror dezvoltare influenteaza neincetat clasificarea
rigida a stiintelor. Dezvoltarea revolutionara a tehnicii pune
si ea probleme speciale cercetarii pedagogice asupra invatamantului
matematic.
Pedagogia contemporana se gaseste si astazi intr-o situatie
aproape paradoxaia : tehnica ofera noi mijloace audio-vizuale;
televiziune, calculatoare iar cercetarea pedagogica asupra
utilitatii, posibilitatilor aplicarii, modului de
folosire a acestor mijloace este intarziata.
Ca urmare, aceste mijloace nu sunt suficient exploatate sau mai rau, se
intampla ca si ele sa fie folosite in mod nejust.
Autorii marilor programe s-au folosit cu multa atentie de experienta
unei jumatati de veac de invatamant matematic, invatamant care a
permis sa obtinem medalii bune la scara mare. Urmand o traditie care
sa dovedit fructuasa, continuam sa insistam pe asimilarea completa a tehnicilor
esentiale, pe capacitatea de a efectua fara greseli calculele
aritmetice si algebrice, pe dezvoltarea imaginatiei spatiale.
Pentriu a alege aceste scopuri, este necesar un antrenament sistematic si
prelungit al elevilor in rezolvarea de probleme si exercitii judicios
alese .
Actualele programe tin seama de leegaturile matematice cu fizica, chimia si mai
putin cu formatia profesionala.
Credem ca anumite notiuni matematice trebuie in prealabil considerate in
lectiile de fizica (vectori, derivate) si ca anumite probleme trebuie
tratate la matematica (ex : oscilatiile armonice).
Studiul sistemelor de ecuatii si inegalitati permit
demonstrarea, pe cateva exemple, a solutiilor anumitor probleme economice
care se raporteaza la programarea liniara .In acelasi sens pot fi
amintite si notiunile de teoria probabilitatilor, de statistica
etc.Teoria probabilitatilor este una din ramurile cele mai intinse
ale matematicii cu reverberatii interdisciplinare si studiul ei necesita
aportul unui mare numar de notiuni noi si neobisnuite. Elevul
are nevoie de timp ca sa se familiarizeze cu ele si iata de ce teoria
probabilitatilor trebuie 'topita' in mod organic in
invatamant pentru a fi prezenta peste tot, de la prima la ultima clasa, pentru
ca spiritul probabilist sa fie patruns profund de elevi. In aceasta ordine
de idei ar fi bine sa se puna mai mult accent si pe grafici, folosirea
metodelor aproximarii, metodele interactie si procesele de trecere la
limita.
Cateva cuvinte asupra unuia din aspectele invatamantului matematic, caruia
matematecienii nu-i acorda in general atentia pe care o merita se cuvine a
fi opuse.In ultimii ani, un mare numar de personalitati ale
vietii culturale, acuzand pe tineri de lipsa de interes pentru
activitatile nobile ale spiritului cum ar fi artele si poezia,
explica aceasta situatie prin influenta nefasta a stiintelor
exacte si a tehnicii moderne , ceea ce distrug spun ei, ceea ce este uman in
om.
Aceasta critica este profund nejusta in ceea ce priveste matematica si
stiintele exacte. In toate aceste tendinte care incearca sa
vada in dezvoltarea stiintelor exacte o amenintare pentru
idealul umanitar se veden o recrudescenta a prejudecatilor seculare
care vin aici din epoca Renasterii.
Trebuie oare inteles ca noi, matematecienii, nu am fi raspunzatori
decat de intelect si nu avem nimic de a face cu emotiile, imaginatia,
idealul social si moral al tinerilor pe care ii formam ? Nu, cu siguranta
mi-Sunt convins ca studiul judicios organizat al stiintelor naturii
si al matematicii este apt sa aiba asupra formarii
personalitatii tinerilor, o influenta cu mult mai mare decat aceea
care se observa in majoritatea cazurilor. Matematicienii pot ajuta prin
mijloace care le sunt proprii, la inflorirea naturii umane.
Si nu e vorba, mai ales sau numai de a dezvolta calitati ale
psihicului, ale caracterului, capacitatea de munca si de apreciere critica a
rezultatelor muncii proprii.
Studiul matematicilor si al stiintelor naturii intr-o masura
interdisciplinara poate dezvolta emotiile umane dorinta de a fi de
folos semenilor. Matematica este creatia geniului omului creatie la
care au participat popoarele din toata lumea, si nu ne vom fi implinit datoria
noastra fata de tartara generatie decat atunci cand prin
lectiile noastre vom fi facut pe copii sa inteleaga ca
stiinta este o cercetare fara sfarsit si fara granite.
Cercetarea cere o mare persrverenta o munca si o energie deosebita, aceasta
datorie va fi implinita cand ii vom fi facut sa resimta ce curaj fara
margini ce dragoste de oameni ce sacrificii se ascund sub randurile laconice
ale principiilor stiintifice ale formulelor si teoremelor.
Deducerea matematica a unor legi fizice
sau a consecintelor lor.
