QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente pedagogie

Cercetarea pedagogica



Cercetarea pedagogica


  1. Aspecte generale cu privire la cercetarea pedagogica
  2. Etapele cercetarii pedagogice
  3. Metodologia cercetarii pedagogice
  4. Cercetarea pedagogica si inovatia in invatamant
  5. Deontologia cercetarii stiintifice



Obiective


Dupa studierea acestui capitol si a bibliografiei recomandate, veti fi capabili sa:

sa definiti conceptul de cercetare pedagogica;

sa explicati specificul cercetarii pedagogice in raport cu cercetarea stiintifica din alte domenii de activitate;

sa descrieti etapele unei cercetari pedagogice, elaborand un proiect de cercetare pe o tema, la alegere;

sa indicati metodele de cercetare pedagogica;

sa identificati asemanarile si deosebirile dintre metoda observatiei si metoda experimentului;

sa explicati relatia dintre cercetarea pedagogica si inovatia in invatamant.



  1. Aspecte generale cu privire la cercetarea pedagogica

Dezvoltarea stiintei pedagogice si nemijlocit a invatamantului este legata de cercetarea pedagogica. Cercetarea in domeniul pedagogiei este efectuata de cercetatori profesionisti, dar ea poate fi realizata si de cadrele didactice de la toate nivelurile de invatamant, preocupate in aceeasi masura de asigurarea organizarii si desfasurarii eficiente a activitatii instructiv-educative si de investigarea fenomenelor pedagogice in vederea optimizarii lor, a introducerii si realizarii inovatiilor in invatamant; de aceea se impune initierea viitorilor educatori nu numai in metodologia instruirii si educarii, ci si in cea a cercetarii pedagogice.

La intrebarea : Ce este cercetarea pedagogica? s-au dat o serie de raspunsuri dintre care prezentam cateva:

cercetara pedagogica este ,,o strategie desfasurata in scopul surprinderii unor relatii noi intre componentele actiunii educationale si al elaborarii, pe aceasta baza, a unor solutii optime ale problemelor pe care le ridica procesul instructiv-educativ, in conformitate cu exigentele sociale si cu logica interna a desfasurarii lui'' (I. Nicola, 1994, p. 56, apud. I. Jinga & E. Istrate, 2001, p. 62);

cercetarea pedagogica este ,,o investitie delimitata, precisa ca tema, la o intrebare restransa ivita in procesul perfectionarii muncii de invatare, de educatie si care presupune sa se afle un raspuns cert, temeinic, argumentat stiintfic la intrebare'' (D. Muster, 1985, p. 22, apud. I. Jinga & E. Istrate, 2001, p. 62).



Specificul cercetarii pedagogice decurge din natura si complexitatea fenomenelor educationale:

cercetarea fenomenului educativ tebuie sa aiba un caracter prospectiv, adica sa vizeze dezvoltarea personalitatii elevului in perspectiva cerintelor dezvoltarii sociale, sa proiecteze tipul de personalitate necesar in viata;

cercetarea pedagogica trebuie sa fie continuu ameliorativa, adica ea trebuie sa duca, prin interventiile sale modelatoare, la optimizarea activitatii de instruire si educare a elevilor/studentilor, la sporirea eficientei actului pedagogic concret;

tebuie sa aiba un caracter interdisciplinar, dat fiind complexitatea fenomenului investigat;

prezinta aspecte specifice sub raportul etapelor de desfasurare si al metodelor de cercetare.


Tipuri de cercetare pedagogica:


A)   In functie de scopul si complexitatea problematicii abordate:

cercetari teoretico-fundamentale - deschid noi orizonturi asupra fenomenului educational;

cercetari practic-aplicative - abordeaza o problematica mai restransa si urmaresc sa contribuie la imbunatatirea si imbogatirea modalitatilor concrete de actiune;


B)    In functie de metodologia adoptata:

cercetari observationale (neexperimentale);

cercetari experimentale.

Intre aceste tipologii de cerccetare nu exista o demarcatie neta, ele se interfereaza si se completeaza reciproc.


  1. Etapele cercetarii pedagogice

Conceputa ca un demers sistematic, cercetarea pedsagogica parcurge in desfasurarea sa mai multe etape pe care dorim sa le surprindem in paragrafele urmatoare.


Delimitarea problemei de cercetat


Aceasta etapa presupune:

sesizarea aparitiei unei probleme de investigat pentru care nu existainca o explicatie adecvata;

formularea clara a problemei;

documentarea in domeniu.

Problema trebuie sa includa in mod necesar o doza de incertitudine si in acelasi timp sa stimuleze preocupara pentru descoperirea solutiei. Pot fi alese probleme cu specific pedagogic mai general (ex.: finalitatile educatiei, interdisciplinaritatea in invatamant, informatizarea invatamantului, schimbarile in educatie s.a.) sai cu caracter mai restrans (ex.: succesul si insuccesul scolar, proiectarea pedagogica, metode de stimulare a invatarii creative s.a.) pentru care nu putem prevedea solutii decat prin cercetare.


Precizarea obiectivelor cercetarii


Concomitent cu alegerea temei se procedeaza la definirea obiectivelor, adica: De ce se intreprinde cercetarea? Ce isi propune cercetarea ? Exemplu: Obiectivele cercetarii pe tema ,,Lectura elevilor in liceele militare'' au fost grupate pe doua nivele:

constatarea si descrierea conditiilor si motivatiei lecturii elevilor, existente in prezent in liceele militare;

formularea unor propuneri destinate sa contribuie la optimizarea modului in care elevii din liceeele militare isi imbogatesc prin lectura pegatirea scolara si isi formeaza cultura generala.


Formularea ipotezei de cercetare


Ipoteza inseamna ,,o idee provizorie'' - etimologic o supozitie, o presupunere in legatura cu problema pedagogica luata in rezolvare. Ea implica intrebarea la care se cauta raspuns prin cercetarea ce urmeaza sa se desfasoare, de cele mai multe ori ca optiune intre doua sau mai multe posibilitati de a raspunde la acea intrebare.

Specific pentru cercetarea pedagogica este faptul ca presupunerile pe care le implica ipoteza trebuie sa ne asigure ca in urma cercetarii rezultatele formative la care vom ajunge nu sunt inferioare situatiei in care activitatea instructiv-educativa s-ar fi desfasurat in mod traditional.

Functia ipotezei este de prezice, cu un anumit nivel de probabilitate, relatiile stabilite intr-un context dat. Cateva exemple de formulare a ipotezei in cercetarea ,,Lectura elevilor de licee''. S-a pornit de la urmatoarea afirmatie - Liceul contribuie la dezvoltarea interesului elevilor pentru lectura daca:

pune in relatii de interdependenta lectura, cunoasterea si actiunea la elevi;

stabileste finasitati observabile ale lecturii elevilor;

stbileste si asigura conditiile obiective (materiale) ale lecturii elevilor in functie de conditiile subiective (nevoi, dorinte, aspiratii) ale lecturii;

instruieste levii in efectuare diferitelor tipuri de lectura;

structura fondului de carte de care dispune liceul satisface stereotipurile ce decurg din mediul de provenienta, conditiile sociale si de personalitate ale elevilor;

subliniaza distinct rolul lecturii in obtinerea si aprecierea performantelor scolare superiare.


Ipoteza cercetarii pe tema ,,Dezvoltarea capcitatii de invatare a elevilor'' a fost formulata astfel: Potentaialul de invatare al elevilor este influentat de factori interni de natura psihopedagogica, psihologica si psihosociala, cat si de o serie de conditii exterioare, materiale si spirituale.

O data ipoteza stabilita, vom incerca, prin folosirea uni ansamblu de modele, sa demonstram valabilitatea presupunerilor noastre.


Organizarea cercetarii


Aceasta etapa presupune:

stabilirea perioadei de cercetare;

precizarea locului (unitati scolare, localitate etc.);

delimitarea esantionului de subiecti (elevi), cuprinsi in cercetare cu grija de a asigura caracterul repezentativ al acestuia pentru a da posibilitatea de generalizare;

fixarea grupului sau claselor experimentale si a grupului (claselor) martor, daca cercetarea are un caracter experimental;

caracterizarea subiectilor (varsta, sex, provenienta social-profesionala, mediu etc.);

discipline de invatamant vizate esential in cercetare;

baza materiala care se asigura cercetarii (materiale, aparatura, cheltuieli etc.);

alti investigatori implicati (colaboratori);

alte conditii.


Stabilirea metodologiei de cercetare si prelucrarea datelor


Presupune adoptarea unui complex de metode care sa permita strangerea unei cantitati suficiente de date sau informatii concrete, obiective si complete, a caror analiza si interpretare ulterioara sa poata conduce la raspunsuri sau solutii stiintifice, la concluzii viabile.

Ca metode de masurare, inregistrare sau colectare a datelor se pot utiliza: observatia directa, experimentul pedagogic (psihopedagogic), ancheta pe baza de chestionar sau interviu, analiza de continut a produselor activitatii elevilor, probe si teste, studiul de caz, studiul documentelor scolare, al documentelor de arhiva, tehnici sociometrice etc.

In cadrul cercetarilor se folosesc concomitent mai multe metode si tehnici de investigatie. Unele metode (interviul, chestionarul s.a.) sunt extensiv orientate, in sensul ca permit investigarea unui numar mare de entitati sociale si culegerea unei largi varietati de date, in timp ce altele sunt intensiv orientate (observatia experimentul, studiul de caz, analiza documentelor scolare), permit investigarea unui numar mic de entitati sociale. Se recomanda ca in cercetarile efectuate sa se aiba in vedere complementaritatea metodelor si combinarea lor diversa in cadrul aceluiasi proiect de cercetare.


Prelucrare si interpretarea datelor


Datele empirice colectate trebuie sa fie ordonate, clasificate, sistematizate si corelate in vederea deducerii unor concluzii generale, partiale sau finale.

In acest scop se utilizeaza procedee (tehnici) logice, matematico-statistice si forme de reprezentare grafica. Se intocmesc tabele cu rezultate, table centralizate de date, se fac totalizari pe coloane, se exprima cifrele absolute in rapoarte, procente; se fac raportari la scarile de evaluare; se fac clasificari; se calculeaza media aritmetica, coeficienti de corelatie, se intocmesc grafice simple, diagrame de comparatie etc.


Elaborarea concluziilor cercetarii


Concluziile trebuie sa fie deduse din analiza datelor sau rezultatelor obtinute.


Valorificarea cercetarii


Intreaga activitate de documentare si cercetare desfasurata se poate finaliza prin: redactarea raportului de cercetare, in care sunt prezentate organizarea si desfasurarea cercetarii, cu accent pe concluziile desprinse in urma interpretarii datelor; comunicare stiintifica, studiu sau articol de publicat in revistele de specialitate, lucrare metodico-stiintifica.


Structurarea unei lucrari metodico-stiintifice


Lucrarea va avea: introducere; cuprins (o tratare a temei); incheiere; lista bibliografica; anexe (daca este cazul); programe pe calculator (daca este cazul).


Cerinte cu privire la Introducere:

relevarea actualitatii si acuitatii problemei tratate pentru teoria si practica invatamantului (in contextul reformei);

sublinierea importantei si interesului pe care le prezinta pentru optimizare practicii educationale;

formularea intentiei autorului de a aduce contributii personale la elucidarea problemei tratate.

Cerinte cu privire la Cuprinsul lucrarii:

definirea clara a conceptelor cheie cu care se opereaza;

pecizarea cadrului teoretic (modelului teoretic) luat ca punct de sprijin pentru abordarea temei;

formularea clara si corecta a ceea ce se demonstreza in lucrare,

ponderea aspectelor practic-aplicative: formulare de propuneri si solutii concrete pentru optimizarea invatamantului, care sa ofere un suport pentru pregatirea unei decizii;

caracterul sistematic, cu obiective clare, al tratarii subiectului,

ordinea logica a prezentarii problemei;

rigoarea stiintifica a prezentarii datelor, prelucrarea si corelarea acestora;

sustinera ideilor, a solutiilor avansate de autor cu argumente stiintifice convingatoare.

Cerinte cu privire la Incheiere:

formularea clara a concluziilor lucrarii, care trebuie sa reiasa din analiza datelor si a faptelor prezentate;

legatura organica a concluziilor cu continutul;

oportunitatea propunerilor si a perspectivelor formulate de autor;

calitatea solutiilor propuse si corelarea lor cu continutul lucrarii;

Cerinte cu privire la Documentarea stiintifica:

oportunitatea bibliografiei in raport cu tema;

actualitatea surselor bibliografice si prelucrarea informatiei;

citarea corecta a surselor bibliografice;

consemnarea bibliografiei conform normelor metodologice.

Cerinte cu privire la Forma lucrarii:

stilul clar de prezentare;

inlantuirea logica a ideilor;

aspectul estetic, sublinieri in text etc.;

concordanta dintre tema abordata si continutul lucrarii.

Cerinte cu privire la Sustinerea lucrarii:

sustinerea sintetica si coerenta, demonstrand cunoasterea aprofundata a problemei;

capacitatea de utilizare a continutului lucrarilor mai importante in argumentarea ideilor si concluziilor;

capacitatea de argumentare a valorii lucrarii (modul de abordare, relevarea unor noi aspecte, alcatuirea unor proiecte, a unor modele de lucru, ameliorarea practicii instructiv-educative in institutiile de invatamant etc.).


Metodologia cercetarii pedagogice


Categorii de baza:

Metoda de cercetare in pedagogie: calea pe care se poate ajunge la obtinerea unor rezultate noi, menite sa contribuie la optimizarea actului educational.

Procedeu: detaliu sau elemnt auxiliar al metodei impus de desfasurarea concreta a cercetarii.

Esantion: un numar de cazuri dintr-o populatie scolara, alese dupa anumite criterii pentru a fi supuse investigatiei.

Indicatori observationali: expresie a fenomenelor pedagogice, exprima determinarea cantitativa a unei manifestari calitative a fenomenului investigat.

Metodologie: stiinta a metodelor de cercetare.



3.1. Metode de colectare a datelor cercetarii


Metodele de cercetare in pedagogie au fost sesizate si lamurite ceva mai bine abia in ultimii aproximativ 50 de ani (I. Bontas, 1983, p.277)


Metoda observarii

Consta in urmarirea sistematica, organizata, a fenomenelor pedagogice aflate in conditii normale de desfasurare. Spre deosebire de observatia spontana, observarea ca metoda stiintifica trebuie sa indeplineasca anumite cerinte:

subordonarea fata de anumite obiective precizate de la inceputul efectuarii observarii;

planificarea observatiei decurge din faptul ca ea trebuie sa se faca sitematic si continuu, pe o perioada suficient de intinsa, in care sa putem surprinde diferite ipostaze de manifestare a fenomenului pedagogic, evolutia procesului urmarit;

pregatirea anterioara, seriozitatea care se acorda observatiei,

efectuarea observatiei intr-un cadru de referinta, compararea datelor observate cu situatii similare din alte colective si scoli, din alti ani, din alte perioade ale anului scolar;

formularea datelor observatiei oral sau in scris este necesara in scopul conturarii precise a celor vazute, auzite, al crearii posibilitatii de utilizare a acestor date;

valorificara datelor observatiei in scopul pe care ni l-am propus anterior imprima actiunii de observare un caracter activ.

Referitor la modalitatea de consemnare a observatiilor, aceasta consta in notarea pe partea stanga a unei foi de caiet a faptelor petrecute si in consemnarea observatiilor pe partea dreapta a foii respective.


Experimentul

Este metoda cea mai importanta in cercetare. Spre deosebire de observare, in care fenomenul pedagogic se desfasoara in conditii normale, experimentul presupune modificarea conditiilor de aparitie si desfasurare a fenomenului. Este o observare provocata. El consta in producerea sau schimbarea deliberata a unor evenimente sau procese educationale cu scopul de a observa, masura si evalua prin control sistematic factorii care le influenteza, le determina sau interactioneaza cu modul de manifestare. Deci, presupune modificarea conditiilor de aparitie si desfasurare a fenomenului.

In experiment intervin, in principal, doua categorii de variabile: variabile independente si variabile dependente.

Variabilele independente se refera la schimbarile (modificarile) introduse de cercetator in vederea studierii efectelor produse de acestea.

Variabilele dependente sunt rezultatele constante in urma utilizarii variabilelor independente; ele sunt supuse masurarilor si interpretarilor. Astfel, daca intr-un experiment variabila independenta este metoda de predare a profesorului (exploziva sau problematizatoare) utilizata la lectie, variabila dependenta o constituie performantele scolare ale elevilor.

Aplicarea riguroasa a experimentului pedagogic presupune parcurgerea unor etape:

stabilirea problemei de cercetare si formularea ipotezei (ipotezelor de lucru);

valorificarea ipotezei (ipotezelor) prin introducerea modificarii produsa de aceasta,

prelucrarea materialului faptic (confirma sau infirma ipoteza).


Formele experimentului pedagogic:

de laborator,

natural.


Metoda interviului

Este o metoda de ancheta care consta intr-un dialog dintre cercetator si subiectii supusi investigatiei in vedera colectarii unor date in legatura cu fenomenele pe care le urmareste. Convorbirea se desfasoara pe baza unui plan si a unor intrebari bine elaborate. Raspunsurile trebuie inregistrate (consemnate) cu fidelitate spre a fi ulterior supuse prelucrarii. Interviul vizeaza cu predilectie aspecte referitoare la activitatea si opiniile celui intervievat.


Metoda anchetei pe baza de chestionar

Chestionarul consta dintr-o succesiune de intrebari adresate in scris subiectilor cercetarii si la care se asteapta raspunsuri scrise. Aceasta metoda se foloseste in diferite etape ale cercetarii, alaturi si corelata cu alte metode de cercetare psihopedagogica. Ancheta cuprinde mai multe etape:

definitivarea problemei (obiectului) anchetei;

alegerea subiectilor de chestionat (esantionul sau ce populatie va cuprinde);

executarea pe teren a anchetei prin interogarea subiectilor;

,,despuierea'' chestionarului si elaborarea rezultatelor.


Un chestionar cuprinde doua parti:

A)   partea introductiva:

se motiveaza subiectilor necesitatea aplicarii chestionarului;

se evidentiaza avantajele generale si speciale ce pot rezulta din ancheta respectiva;

se precizeaza scopul si obiectivele cercetarii;

cine a initiat cercetarea si de ce;

recomandari privind modul de completare; se insista asupra sinceritatii completarii lui.

B)    intrebarile propriu-zise:

intrebarile inchise - nu permit decat alegerea raspunsurilor fixate in chestionar. Solicita raspunsuri de genul: DA, NU, NU STIU; sau raspunsuri mai nuantate oferite de o scala de genul: F. MULT, MULT, PUTIN, DELOC sau INTOTDEAUNA, DE CELE MAI MULTE ORI, UNEORI, NICIODATA.

Exemplu: Sunteti multumit de rezultatele scolare pe care le-ati obtinut pana in prezent?

Incercuiti cifra din dreptul raspunsului care vi se potriveste:

1 - da, sunt multumit;

2 - sunt partial multumit;

3 - nu, nu sunt multumit.

intrebari deschise - lasa libertatea de a formula raspunsul in maniera dorita.

Exemplu: Ce intelegeti dumneavoastra prin ,,a fi pregatit la ore''?

intrebari cu raspunsuri la alegere (precodificate) - constau in prevederea sub forma de evantai a tuturor raspunsurilor posibile la o intrebare de tip deschis.

Exemplu: La care din modalitatile urmatoare apelati de obicei pentru depasirea dificultatilor pe care le intampinati in pregatirea temelor?

Incercuiti cifra din dreptul raspunsurilor care vi se potrivesc.

1 - ma straduiesc sa le rezolv singur;

2 - ma consult cu colegii de clasa;

3 - solicit o consultatie individuala profesorului de specialitate;

4 - nu intreprind nimic;

5 - alte modalitati.

Cerinte de respectat in alcatuirea unui chestionar:

intrebarile sa fie in concordanta cu tema si ipoteza cercetarii;

sa fie clar formulate;

sa vizeze un singur aspect si sa nu sugereze raspunsul;

sa respecte particularitatile subiectilor.


Metoda cercetarii documentelor scolare

Consta in analiza datelor pe care ni le ofera documentele scolare: cataloage, foi matricole, fise psihopedagogice ale elevilor, programe de invatamant, planificari calendaristice s.a. Analiza se face in functie de anumiti parametri care decurg din obiectivele cercetarii.


Metoda analizei produselor activitatii scolare

Produsele activitatii scolare sunt obiectivari ale muncii elevilor desfasurate in cadrul scolii si in afara ei, dar sub indrumare pedagogica a acesteia.

Datele culese cu ajutorul acestrei metode sunt supuse analizei pentru deswprindera unor aprecieri si estimari asupra individualitatii elevului, a comportamentului sau, a preocuparilor si inclinatiilor sale. Datele consemnate sunt corelate cu constatarile desprinse in urma aplicarii altor metode de cercetare. Sunt incluse in aceste produse ale activitatii: lucrari scrise, compuneri, desene, caiete de teme, obiecte confectionate s.a.


Tehnicile sociometrice

Sociometria, ca metoda, este legata de numele psihosociologului, de origine romana, Iacob Levi Moreno (nascut la Bucuresti in 1892). Inca din timpul primului razboi mondial, pe cand se afla in S.U.A., initiatorul metodei, a observat ca oamenii aveau un randament mai bun in munca si isi gaseau mai usor echilibrul psihic, daca se organizau in mod liber, pornind de ,,alegeri spontane'', decat atunci cand trebuiau sa urmeze sau sa respecte un ,,plan'', sau ,, indicatii pretioase'' primite din afara grupului din care faceau parte. Instrumentul pe care l-a pus la punct Moreno ne poate ajuta in urmatoarele directii:

sa evidentiem neconcordanta dintre ,,asociatiile prescrise'' si ,,asociatiile preferate'';

sa evidentiem neconcordanta dintre ,,relatiile formale''(oficiale) si ,,relatiile informale''(afective), radiografiind, astfel, ,,campul afectiv'' din cadrul microgrupurilor.

,,Alegerile sociometrice'' sunt reprezentate descriptiv in matrici sociometrice (tabele cu dubla intrare, de regula) si prin sociograme (figuri imaginare). In aceste reprezentari se pot citi: alegerile rciproce; alegerile unilaterale; respingerile reciproce sau unilaterale; cazurile de membrii ai grupului care sunt ,,izolati''; relatiile socioafective intre ,,atomii sociali'', adica intre componentii grupurilor studiate. Testul sociometric ne va prezenta, astfel, statutul fiecarui individ in grupul din care face parte, expansiunea lui afectiva si popularitatea de care se bucura, in functie de numarul de ,,alegeri'' si ,,respingeri'', de locul ocupat in ,,clasamentul voturilor'' obtinute.

Perioada de pregatire a testului presupune sustinerea unui instuctaj, cu cei carora urmeaza sa li se aplice testul. Acesta ar trebui sa parcurga urmatoarele puncte:

a) motivele aplicarii testului:

,,am vrea ca in trimestrul urmator sa schimbam asezarea in banci si ne intereseaza optiunile voastre'';

,,dorim sa restructuram grupul nostru si de aceea ne intereseaza preferintele voastre in legatura cu componenta noii echipe care va fi formata''.

b) asigurarea caracterului confidential al testului;

c) stabilirea situatiei de alegere care, la randul ei, trebuie sa cuprinda continutul activitatii subiectilor;

d) circumscrierea ariei preferentiale (clasa scolara, loc de munca);

e) precizarea criteriului testului (asezarea in banci, desfasurarea unei activitati de cercetare stiintifica, petrecerea timpului liber);

f) ordinea de preferinta (pe cel pe care il apreciati cel mai mult il veti trece pe primul loc, pe urmatorul pe locul doi etc.).


Modul de prelucrare a rezultatelor

Sociomatricea este un tabel cu dubla intrare, in care se trec toti membrii grupului investigat, cu alegerile sau respingerile emise sau primite de fiecare. Pe orizontala, in dreptul fiecarui subiect, figureaza alegerile sau respingerile facute de el, iar pe verticala, alegerile si respingerile primite de fiecare subiect, de la toti ceilalti membrii ai grupului. Insumarea datelor de pe orizontala ne va indica gradul de expansivitate afectiva al fiecarui subiect, in timp ce pe verticala, locul ocupat de individ in cadrul grupului, deci statutul sau sociometric.

Sociograma reprezinta redarea grafica a relatiilor afectiv-simpatetice dintre membrii grupului. Ea poate imbraca doua forme:

individuala, cand reda situatia relatiilor afective doar a unui singur individ din cadrul grupului;

colectiva, cand reda situatia relatiilor dintre absolut toti membrii grupului.

Indicii sociometrici se calculeaza pornind de la datele inscrise in sociomatrice, fie de la cele ce sunt figurate in sociograma. Pe baza lor putem afla o multitudine de informatii despre individ sau grup, cum ar fi:

locul individului in cadrul grupului;

pozitia ocupata de individ in grup (statutul sau sociometric);

expansivitatea afectiva a fiecarui membru al grupului, determinata de numarul de alegeri facute in cadrul grupului;

gradul in care preferintele unui subiect sunt cunoscute de ceilalti membrii ai grupului (transparenta relatiilor);

gradul in care un subiect ghiceste exact alegerile emise de toti ceilalti membrii ai grupului (transpatrunderea relatiilor).

Indicele de statut sociometric al membrilor grupului este dependent de numarul de alegeri primite de fiecare.

Iss= ; N numarul membrilor din grup;

Mult mai sensibil in determinarea pozitiei unei persoane in interiorul grupului, din care face parte, este indicele de statut preferential al unui membru al grupului:

Isp=

In continuare, vom prezenta continutul testului sociometric asa cum este el prezentat de Vasile Miftode in cartea sa Metodologia sociologica (1995).


TEST SOCIOMETRIC

adresat elevilor, studentilor si tinerilor muncitori


1. Numele si prenumele . . .

2. Varsta. . .

3. Sexul.

4. Locul nasterii.. . . ..

5. Locul de munca

6. Profesia tatalui.

7. Meseria (profesia) dorita

8. Aprecierea profesionala..

9. Daca ti s-ar cere sa alegi, cu care dintre colegi vei prefera sa muncesti in aceeasi clasa (echipa) ? Enumera in ordine trei:


10. Cu care dintre colegi vei prefera sa petreci timpul liber (serate, excursii etc.)? Enumera in ordine trei:


11. Care dintre colegi crezi ca te prefera?

a) Sa lucreze cu tine. Enumera in ordine trei:


b) Sa petreaca timpul liber cu tine. Enumera in ordine trei:


12. Daca ar depinde de tine, pe cine ai prefera ca sef de clasa (echipa)?

Enumera in ordine trei:. . . .

13. Enumera in ordine trei colegi cu care nu preferi sa lucrezi in aceeasi clasa (echipa):

14. Enumera in ordine trei colegi cu care nu preferi sa-ti petreci timpul liber. Enumera in ordine trei: ..

15. Enumera in ordine trei colegi care crezi ca nu te prefera.

a) sa lucreze cu tine:. . .

b) sa-si petreaca timpul liber cu tine:..

16. Enumera in ordine trei colegi care iti sunt indiferenti (nu-i preferi, nu-i respingi).

a) sa lucreze cu tine:. . ..

b) sa-si petreaca timpul liber cu tine:. .

17. Enumera in ordine trei colegi carora crezi ca le este indiferent:

a) daca lucrezi cu ei: . . . ..

b) daca petreci timpul liber cu ei: . . .


Va multumim !


3.2. Metode de masurare a datelor


Masurarea implica doua momente complementare: stabilirea etalonului si precizarea procedeului de compararea a etalonului cu marimea ce trebuie masurata. Se obtine astfel un numar si o unitate de masura pentru marimea respectiva.

Folosirea unor forme de masurare confera autenticitatea si obiectivitatea respectivei cercetari. Cele mai utilizate forme de masurare a fenomenelor psihopedagogice sunt urmatoarele:

Numararea (inregistrarea). Consta in consemnara prezentei sau absentei unei particularitati obiectivate in comportament. Este vorba, de exemplu, de numararea raspunsurilor corecte si gresite, de numararea subiectilor care au obtinut anumite rezultate, dispuse pe o scara elaborata in prealabil, de numararea notelor sau mediilor obtinute de un esantion de subiecti etc.

Clasificare sau ordonare (procedeul rangului). Consta in asezarea datelor cercetarii sau a subiectilor investigati intr-o anumita ordine, crescatoare sau descrescatoare. Validitatea acestei masurari este dependenta de rigurozitatea parametrilor psihopedagogici in functie de care se face ordonarea.

Compararea (raportarea). Consta in raportarea marimii ce urmeaza a fi masurata la marimea teoretica sau la marimea totala.. Se obtine astfel un raport de marime, unde n = numarul rezultat din numaratoare, iar T = marimea totala sau teoretica. Acest raport imbraca si forma procentului. Rezultatul sau brut sau procentual urmeaza sa fie supus prelucrarii ulterioare.


3.3. Metode de prelucrare a datelor


Din aceasta categorie de metode fac parte indicii statistici si graficele:

indici care exprima tendinta centrala (valorile medii sau valorile reprezentative) intr-un colectiv: media, mediana, modulul;

indici care exprima variatia (distributia valorilor individuale in jurul valorilor reprezentative: amplitudinea, abaterea medie, abaterea standard s.a.);

coeficienti de corelatie (care exprima legatura dintre variabile);

diagramele care sunt ,,forme de reprezentare a situatiilor numerice prin constructii geometrice''. Ele pot fi diagrame liniare, diagrame poligonale, diagrame circulare;

o categorie aparte de reprezentari grafice sunt ,,curba clopot'' (curba Gauss-Laplace), care indica distributia normala a frecventelor si ,,ogiva'' lui Galton.


Rezultatele obtinute in urma prelucrarii datelor prin aceste metode urmeaza a fi interpretate pentru a se ajunge la explicatii si la solutii de optimizare a activitatii instructiv-educative.


4. Cercetarea pedagogica si inovatia in invatamant


Cercetarea pedagogica vizeaza atat explicarea atat explicara stiintifica, conceptualizarea si intelegerea activitatii educative, cat si ameliorarea acesteia prin introducera de informatii in invatamant. Cercetarile pedagogice de tip ameliorativ se fimnlizeaza cu innoiri in practica pedagogica. Aceste innoiri pot dobandi caracter de inovatie in invatamant. Inovatia pedagogica este ,,o operatiune constienta si planificata al carei obiectiv este de a determina introducerea si utilizarea unor schimbari innoitoare, a unei restructurari creatoare menite sa amelioreze substantial randamentul si calitatea invatamantului''.

Ca forme al inovatiei sunt cunoscute urmatoarele:

restructurarea integrala sau cvasiintegrala a sistemului de invatamant - inovarea macroeducationala sau reforma scolara;

inovarea microeducationala, la nivelul componentelor sistemului instructiv-educativ, potrivit prevederilor fundamentale ale reformei (noi planuri si programe, tehnici de instruire adecvate noului continut, introducerea unor noi mijloace de invatamant, noi tipuri de relatii profesor-elevi etc.).

Metodele de producere a inovatiilor in invatamant sunt:

modelul de cercetare si dezvoltare conform caruia, printr-o succesiune rationala de etape, se pleaca de la o teorie si se ajunge in mod deductiv la modificari in pratica educativa, in asa fel incat o inovatie este produsa, perfectionata si apoi difuzata;

modelul de interactiune sociala, care evidentiaza modul de difuzare a inovatiilor, in cadrul unui sistem complex de retele interpersonale de informatii;

modelul de rezolvare a problemelor , in care se afla de la sesizarea unei necesitati pe care inovatia respectiva o satisface; procesul se dezvolta in etape, ,,de la problema de diagnosticare a unei necesitati, apoi la experimentare si, in sfarsit, la asimilare''.

Cercetarea pedagogica poate fi prezentata in cadrul fiecaruia din aceste trei modele.

Reforma invatamantului reprezinta mijlocul cel mai pertinent de introducere simultana a inovatiilor la toate nivelurile sistemului de invatamant. In pregatirea si infaptuirea reformei globale a invatamantului, un rol deosebit de important il joaca cercetarea psihologica care trebuie sa se constituie ca izvor al conceptiei si ca factor de pilotare.


5. Deontologia cercetarii stiintifice


Cercetatorul-pedagog trebuie sa cunoasca codexul de deontologie stiintifica. Cele dintai norme de deontologie profesionala s-au referit la profesiunea medicala, cu importantul principiu deontologic ramas de la Hipocrat: nihil nocere, in primul rand, sa nu daunezi, sa nu lezezi, principiu care si-a pastrat valabilitatea pana in prezent.

Deontologia, ca ramura in curs de constituire a stiintelor pedagogice, studiaza datoriile si drepturile ce revin celor ce fac educatie (statuate intr-o serie de documente ca : Legea invatamantului, Statutul personalului didactic, Carta internationala a educatorilor etc.). Ea studiaza o serie de trasaturi ale profesiei de educator, concretizate in obligatiile si comportamentul demn al personalului didactic fata de elevi/studenti, fata de familiile acestora, fata de colegii de profesie, fata de cei de alte profesii, fata de opinia publica si fata de societate.

Prima conditie de care cercetatorul trebuie sa tina seama este de a respecta masura si a nu crede ca cercetarea reprezinta intreaga pedagogie. O alta conditie, la fel de importanta ca si prima: cercetarile sale sa nu compromita cu nimic bunul mers al studiilor, nici sa tulbure viata scolara. Investigatiile pedagogice trebuie facute in asa fel incat sa nu dauneze cu nimic elevilor.

Cercetarea pedagogica nu se face de dragul cercetarii; ea nu este un scop in sine, nu este ,,arta pentru arta'', ci urmareste inlaturarea imperfectiunilor care mai persista si sa asigure scolii rezultate cat mai bune.


Teme


1. Delimitati o problema de investigatie si stabiliti: obiectivele, ipotezele de lucru si metodologia cercetarii.

2. Delimitati o tema de cercetare si construiti un chestionar pentru culegerea datelor (puteti folosi diferite tipuri de intrebari).


Bibliografie


  1. Bontas, I. (coordonator) (1983). Pedagogie pentru invatamantul superior tehnic. Bucuresti: Ed. Didactica si Pedagogica.
  2. Dragomir, G. M. (2002). Introducere in sociologia educatiei. Timisoara: Ed. Eurobit.
  3. Jinga, I.; Istrate, E. (2001). Manual de pedagogie. Bucuresti: Ed. All.
  4. Muster, D. (1985). Metodologia cercetarii in educatie si invatamant. Bucuresti: Ed. Litera.
  5. Nicola, I. (1994). Pedagogie. Bucuresti: Ed. Didactica si Pedagogica.

Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }