Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa (creatie personala )

Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa (creatie personala )

Compunerea textelor are o mare valoare formativa realizand pe de o parte, sinteza a tot ceea ce elevii invata la disciplinele ce tin de sfera limbii romane, ca si celelalte obiecte de invatamant, in deosebi sub raportul corectitudinii si calitatii exprimarii, iar pe de alta parte favorizeaza dezvoltarea gandirii logice, stimularea si manifestarea imaginatiei lor creatoare.

In clasa I elevii se pregatesc pentru compunerea unor texte prin activitati de utilizare constienta a unor cuvinte si expresii in contexte cat mai variate.

Elevii primesc fise cu cuvintele : ciripesc, adie, senin, straluceste, soarele. Trebuie sa alcatuiasca propozitii simple si dezvoltate cu aceste cuvinte.

Un alt joc pe care l-am organizat este ,, Jocul sinonimelor".

Sarcina acestui joc este inlocuirea unor expresii din propozitii cu sinonime.

Scolarii invata lectiile.( Elevii )

Praful s-a asezat peste tot. (Colbul )

Zapada se topeste. ( Neaua, omatul )

Pentru ca elevul sa-si exprime cu usurinta gandurile si sentimentele, sa poata sa redea intamplari din lumea sa, sa povesteasca continutul unei lecturi el trebuie sa dispuna de mijloace de expresie in asa fel incat, daca in momentul acela ii lipsesc unele cuvinte, sa poata cu rapiditate sa le inlocuiasca.

,, Imbogatirea vocabularului, claritatea si frumusetea exprimarii depinde in buna parte de sinonimie, ea constituind un fenomen complex al limbii romane".¹

Ghita, Iulian - Dezvoltarea vocabularului elevilor - sarcina complexa cu finalitate practica,

Revista de Pedagogie, nr. 9,1978,pag.56.

,,Fara indoiala exista putine sinonime identice ca sens care aparent au aceeasi semnificatie. Precizarea sensului cuvantului este stabilit atunci cand elevul intelege continutul sau notional.²

Pentru realizarea textelor am pornit de la gasirea cat mai multor sinonime pentru acelasi cuvant.

Primele lectii de dezvoltare a vocabularului le-am conceput sub forma de joc ,,Cine gaseste mai multe sinonime".

Am scris pe tabla cu creta colorata doua adjective si doua substantive, sinonime intre ele pe care copiii le-au intalnit in lecturile invatate: suav, firav, larma, zarva.

Prima cerinta a fost ca elevii sa gaseasca pentru fiecare cuvant, cuvinte cu inteles asemanator pe care si le-au notat in caiete asa cum le-am scris pe tabla. Copiii au gasit cu usurinta sinonimele respective luandu-se la intrecere:

suav - gingas, fin, delicat, gratios;

firav - slabit, plapand, delicat, gingas;

zarva - galagie, larma, zgomot, cearta, galceava , agitatie;

larma - zgomot, galagie, zarva, harmalaie, vuiet.

Pe masura ce elevii ajutati de invatator gaseau sinonimele respective, se cerea explicatia sensului, precum si precizarea lecturii in care au fost intalnite.

Exemplu: elevii si-au amintit cu usurinta de cuvantul ,,vuiet" care este sinonim cu cuvantul ,,larma" si pe care l-au intalnit in poezia ,,Iarna pe ulita" de George Cosbuc, in versurile:

,,Dar navalnic vuiet vine

De pe drum".

In complicarea jocurilor am cerut elevilor sa alcatuiasca propozitii cu aceste cuvinte. Prin analiza exemplelor aduse de elevi, si-au dat mai bine seama de deosebirile de nuanta intre sinonime.

Putem spune ,, parfum suav, fin, delicat", dar nu putem spune un ,,parfum gratios".

2. Ciulianu,T. - Selectiile de vocabular la clasele primare, Revista de pedagogie, nr. 1, 1980, pag.54.

Folosirea sinonimelor in contexte a demonstrat elevilor ca trebuie sa-si aleaga cu grija cuvintele pentru a corespunde sensului respectiv. Bogatia unei limbi consta indeosebi in bogatia si varietatea vocabularului ei.

,,Explozia informationala din epoca contemporana atrage dupa sine, cum era de asteptat, o explozie lexicala".¹

In fiecare clasa sunt probleme specifice privind vocabularul elevilor, insa in mod deosebit se urmareste imbogatirea vocabularului activ al copiilor de varsta scolara mica.

,,Ideile, cunostintele, sentimentele se exprima cu ajutorul cuvintelor, prin vorbire sau prin traducerea lor in scris.

A face pe copil capabil s vorbeasca in mod corect limba materna, sa o inteleaga bine, inseamna a servi deopotriva individul si societatea".²

Jocul omonimelor ,, Ghiceste cuvantul dupa intelesul lui " l-am practicat la toate clasele . Un elev iese afara. Invatatorul impreuna cu elevii, aleg un cuvant ( toc, broasca, ochi, corn, plasa, cos, colt ). Elevul intra in clasa si in mod organizat i se spun doua-trei intelesuri ale obiectului respectiv ( se aseaza ochelarii in el, se afla la fiecare usa, e obiect de scris ). Se asteapta un moment si daca elevul nu a identificat omonimul i se mai dau si alte completari.

Le-am recomandat ca tema pentru acasa sa gaseasca cuvinte cu inteles diferit dar cu aceeasi forma. Am observat ca elevii sunt foarte interesati si aduc liste bogate in omonime.

Un alt joc menit sa imbogateasca vocabularul copiilor consta in prezentarea unui text in care anumite cuvinte se cer inlocuite de pronume sau de sinonime pentru a preveni repetitiile suparatoare.

,,Elevii au rezolvat o problema de matematica. Ei o judeca. Prolema este grea, dar elevii stiu sa o rezolve. Atentia elevilor ii ajuta sa faca un plan de rezolvare corect."

1. Coteanu, I. - Reflectii privind vocabularul In limba si literatura, vol. 2, 1976, pag. 28.

2. Dottrens, R. - ,, A educa si a instrui", E.D.P., 1970, pag 79.

Intr-o alta varianta am prezentat elevilor un sir de propozitii:

Mihai face o compunere. Irina face mancare. Constructorii fac un bloc. Muncitorii fac unelte.

Elevii asculta cu atentie textul si sunt apoi invitati sa spuna ce suna neplacut in audierea acestor propozitii.

Se sesizeaza ca se repeta neplacut cuvantul ,, elevii" in text si cuvantul ,,fac" in insiruirea de propozitii. Se cere sa inlocuiasca aceste cuvinte cu altele adecvate contextului. Propozitiile sunt scrise pe coloane si in dreptul fiecaruia, elevii trebuie sa consemneze termenii echivalenti. Elevii au gasit urmatoarele echivalente:

pentru ,, face compunerea" - scrie, alcatuieste, creeaza;

pentru ,, face mancare" - gateste, prepara, pregateste;

pentru ,, fac un bloc" - construiesc,cladesc, inalta, ridica;

pentru ,, fac unelte" - confectioneaza, mesteresc.

In incheierea jocului copiii trebuie sa ajunga la concluzia ca exprimarea bogata si variata este dovada unui nivel superior de pregatire si inteligenta, ca limba noastra este foarte bogata, plastica avand cuvinte potrivite pentru exprimarea multor nuante.

In compunerea textelor se pot propune jocuri de refacere a propozitiilor punand semnele de punctuatie la locul potrivit. In complicarea sarcinii se propune trecerea vorbirii dialogate in povestire si invers. Jocul poate porni de la dramatizarea unui fragment dintr-o povestire, pe care copiii il pot reda in scris.

Un mijloc potrivit pentru a ajuta pe elevi sa-si ordoneze gandurile, sa-si regleze exprimarea in functie de fluxul gandirii este jocul didactic ,,Cuvintele s-au amestecat".

Elevii trebuie sa aseze cuvintele in ordinea fireasca formand propozitii cu sens.

Exemplu:,,Flamanda cauta o vulpe mancare ii veni de peste miros de drum un car auzi la margine moarta se lungi si se prefacu o lua peste bucuros peste si o arunca taranul".

Copiii trebuie sa delimiteze corect propozitiile si sa spuna din ce lectura face parte fragmentul.

Formarea capacitatii de recunoastere a unui obiect sau a unei fiinte dupa descrierea unor caracteristici se realizeaza prin jocuri de tipul ,, Daca stii, il recunosti".

Jocul dezvolta atentia, memoria, perspicacitatea,capacitatea de intelegere a limbajului.

Am pregatit cateva descrieri ale unor aparate sau animale familiare copiilor. Clasa se imparte in grupe de cate patru elevi. Fiecarei grupe i se citeste cate o descriere. Elevii nu au voie sa comenteze, nici sa puna intrebari. Raspund membrii primei grupe pana se obtine un raspuns corect.

Ceilalti elevi din grupa dau raspunsuri referitoare la utilitatea aparatului sau la raporturile animalului cu mediul. Fiecare raspuns se noteaza cu un punct. Apoi grupa urmatoare asculta descrierea si intrebarile. Castiga grupa care are mai multe puncte. Daca punctajul este egal, departajarea se face prin spunerea unor ghicitori si proverbe despre animalul descris.

Copiii care deranjeaza concursul cu intrebari sau care vorbesc neintrebati sunt penalizati si astfel, grupa lor pierde. Prin aceste reguli jocul educa posibilitatile de autocontrol asupra conduitei verbale si comportamentului.

O sarcina mai complexa este realizarea descrierii de catre elevi. Descrierea ofera posibilitatea de a indruma si controla indeaproape orientarea perceptiva a elevilor, subordonarea perceptiilor si reprezentarilor lor, mecanismului lor cognitiv, al gandirii si verbalizarea artistica a ideilor.

De obicei descrierile au ca punct de plecare o bogata experienta perceptiva.

De exemplu: Copiii fac o excursie in padure. Ei sunt indrumati sa-si faca insemnari privind culoarea cerului din ziua respectiva, felul in care lumineaza soarele, mireasma din jur, infatisarea pomilor, a persoanelor cu care sau intalnit. Veniti in clasa ei citesc impresiile si sub forma de concurs, dau acestor insemnari o exprimare cat mai eleganta. ,, Soarele ne intampina de cum pasim pragul clasei".,,Soarele de pe bolta cereasca ne zambeste". ,,Soarele auriu scanteiaza pe cerul senin".

Este o modalitate de a alcatui un text in colectiv prin alegerea celor mai frumoase formulari.

Imbogatirea vocabularului nu se poate face fara analiza sinonimiei care constituie un fenomen complex al limbii, si fara de care, nu se poate intelege specificul limbii noastre.

Alaturi de sinonime trebuie analizat si cel mai frecvent dintre toate fenomenele privind raportul dintre cuvant - sens, acela al polisemiei. Aproape 85% din cuvintele limbii romane au doua sau mai multe sensuri. De aici rezulta necesitatea ca in toate lectiile invatatorul sa aplice si sa ceara elevilor cat mai multe sinonime dar sa precizeze diferentele de sens si valorile stilistice sau expresive ale cuvintelor noi in diferite contexte, sa acorde atentie deosebita explicarii neologismelor, insa nu trebuie sa se exprime nici simplist sau saracacios.

Elevii trebuie obisnuiti sa consulte dictionare explicative ale limbii romane, dictionar de sinonime, de neologisme pentru a-si clarifica sensurile cuvintelor noi. Facand lista greselilor frecvente din mediul lingvistic de preferinta al copiilor, invatatorul trebuie sa-i ajute sa evite particularitatile lexicale si fonetice gresite ale acestui mediu.

,,Tocmai de la limba se asteapta transferurile a caror autenticitate nu a fost in totdeauna stabilita, desi ele ar fi fost poate mai eficiente in cazul predarii mai bine informate din punct de vedere lingvistic"^1.

Malita, M. - Aurul cenusiu, Ed. Dacia, Cluj, 1971, pag. 35.