Educatia morala

Educatia morala

Educatia morala este acea dimensiune a educatiei prin care se urmareste formarea si dezvoltarea constiintei si conduitei morale a personalitatii umane. Paradigma contemporana a educatiei morale imbina cunoasterea (morala ) cu actiunea (morala) in procesul formarii profilului moral al personalitatii (Cretu, 1999).

Ideea de complexitate a educatiei morale rezulta din:

       Structura fenomenului moral, alcatuit din componente obiective si subiective, precum:

trebuintele si relatiile morale individuale sau de grup.

moravurile si deprinderile morale,

aspiratiile,

vointa,

caracterul moral.

       Treptele constitutive ale comporta-mentului uman;

cooperarea ei cu alte dimensiuni ale educatiei;

cooperarea ei cu limbajele si sistemele actiunii educationale (Calin, 1996).

Dimensiunea morala a personalitatii a fost subestimata in scoala romaneasca, accentul cazand pe cea intelectuala. Au fost stabilite cai de reabilitare a educatiei morale in societate si in scoala (Jinga, Istrate, 1998) prin:

. efortul personal constituit de autoperfecti-onare morala; rolul autoeducatiei;

sporirea raspunderii scolii in educatie morala;

aportul altor factori educationali la realizarea educatiei morale (rolul familiei, al altor institutii cu rol educativ);

o noua tabela de valori.

In cadrul educatiei morale este delimitata morala ca forma a constiintei sociale care reflecta ansamblul conceptiilor, ideilor si principiilor (normelor) care calauzesc si reglementeaza comportarea oamenilor in relatiile personale, in familie, la locul de munca si in societate, in general (Bontas, 1994). Este necesara deosebirea dintre:

educatia morala religioasa si

educatia morala nonreligioasa.

In sens moral, se poate trai intr-un mod liber religios sau nonreligios, sursa acestui comportament moral nonreligios fiind socialul inteles ca interactiune intre experienta generala de viata : experienta morala individuala (Ciot, 2002).

Spatiul existential si cel optional al educatiei morale este diferit de cel religios. Valorile si standardele morale laice ale vietii depind de starea istorica a societatii si starea ei culturala. Ele definesc modul moral rational de viata al omului in relatie cu altul, prin adoptarea unui sistem de valori si norme:libertatea morala, demnitatea, binele, datoria, solidaritatea, curajul, intelepciunea sa .

Continutul moralei include intr-un tot unitar: idealul moral, valorile morale, normele si regulile morale, prin care se reglementeaza raporturile omului cu ceilalti oameni, cu societatea.

Idealul moral este considerat o imagine a perfectiunii din punct de vedere moral, care cuprinde chintesenta morala a personalitatii umane.

Valorile morale reflectand anumite cerinte si exigente generale care se impun comportamentului uman in virtutea idealului uman.

Normele si regulile morale se refera la o situatie concreta; ele se exprima sub forma de obligatii, interdictii si permisiuni privitoare la actiuni morale.

Moralitatea desemneaza ceea ce este omul sau grupul uman din punct de vedere moral (Jinga, Istrate, 1998). Suportul psihologic a ceea ce spunem si ceea ce putem fi priveste aspiratia morala care implica anumite valori si norme morale pentru anumite insusiri si manifestari de comportament, inclusiv vointa .

Dezideratele educatiei morale

formarea constiintei morale;

formarea conduitei morale.

a) Formarea constiintei morale

Include trei aspecte: cognitiv, afectiv si volitiv. Cunoasterea de catre cei care se educa a sensului normelor si regulilor morale, a aspectelor concrete pe care le includ acestea, se concretizeaza in:

formarea reprezentarilor morale;

insusirea notiunilor morale;

formarea convingerilor morale;

. structurarea judecatilor morale (Cozma, 1994, citat de Jinga, Istrate, 1998).

Formarea reprezentarilor morale apare ca o reflectare sub forma intuitiva a caracteristicilor unui complex de situatii si fapte morale complete, care se formeaza in situatiile concrete in care este angrenat cel care se educa (familie, scoala, activitati extradidactice).

Insusirea notiunilor morale se realizeaza prin generalizare si abstractizare. Notiunea morala reflecta esentialul si generalul unei clase de manifestari morale pe care le cuprinde o norma sau regula morala, caracterul apreciativ exprimandu-se in judecata morala.

Formarea convingerilor morale presupune luarea in considerare si a unei trairi afective, pentru a realiza suportul energetic necesar cunostintelor morale pentru a se exprima in conduita. Pentru declansarea actului moral este nevoie de un efort de vointa. Din fuziunea componentelor cognitive, afective si volitive rezulta convingerile morale.

Convingerea cognitiva/rationala presupune intelegerea deplina a unor concepte, principii si norme morale de conducere in viata.

Convingerea afectiva se formeaza prin perceperea trairilor emotionale, de regula, a sentimentelor altruiste ale altora fata de noi, si a noastra fata de altii.

Convingerea volitiva se refera la faptul ca principiile, normele morale insusite corect, insotite de sentimentele care le dinamizeaza, trebuie sa duca la savarsirea actului, la actele de vointa (Jinga,Istrate, 1998).

Convingerea morala este doar 'una din componentele afectivitatii umane si a convinge pe cineva inseamna a declansa miscari psihice emotionale'. Nu convingerea morala este elementul definitoriu al comportamentului uman, ci reflectia si optiunea morala prin care este posibila asigurarea unei consecvente comportamentale, in relatie cu varietatea stilurilor de viata(Calin, 1996).

Formarea judecatilor morale vizeaza capacitatile evaluative ale celor care se educa, surprinderea substratului moral al unor situatii concrete cu care ei se confrunta, si deprinderea de a lua atitudine adecvata fata de ele. Rezulta, deci, ca atitudinea morala reprezinta factorul major al educatiei morale .

b) Formarea conduitei morale

Conduita morala este obiectivarea constiintei morale in fapte si actiuni ca valoare de raspuns pentru situatiile concrete in care este pusa persoana si care imbraca forme de:

deprinderi morale;

obisnuinte morale.

Deprinderile morale sunt componente automatizate ale conduitei. Acestea se formeaza ca raspuns la cerintele mediului educational prin repetarea conditiilor relativ identice reprezentand segmental de baza al educatiei morale.

Obisnuintele morale se formeaza in urma repetarii unei actiuni, dar ele implica si trebuinta de a efectua acea actiune in anumite conditii.

Formarea obisnuintelor morale conduce la formarea unor trasaturi de vointa si caracter. Exemple de trasaturi de vointa: perseverenta, rabdarea, spiritul de independenta etc.

Prin caracter - ca obiectiv al educatiei morale se intelege consecventa vointei, perseveranta vointei, unitatea ei.

Cele doua laturi ale educatiei morale - constiinta morala si conduita morala - se interconditioneaza si se intersecteaza reciproc, formarea uneia realizandu-se dependent de cealalta. Elementele constiintei morale orienteaza si stimuleaza conduita morala, iar aceasta valorifica asemenea elemente, integrandu-le in deprinderi, obisnuinte si trasaturi de vointa si caracter (Jinga, Istrate, 1998).

Calin (1996) numeste drept deziderat unic al educatiei morale comportamentul moral, care reprezinta un ansamblu de manifestari psihice cu continut normativ-axiologic, prezentand nivelele, dezvoltarii si educarii sale ca element component al constiintei umane:

nivelul perceptiv - de sesizare a sensurilor, gesturilor si optiunilor de comporatment;

nivelul imaginar - al aspiratiei morale cu indicatorul ei de negare a indiferentei pentru anumite insusiri ale comportamentului;

nivelul metric - al deprinderilor si obisnuin-telor morale;

nivelul emtional - al sentimentelor si convingerilor morale;

nivelul atitudinal - al pozitiei morale pe care te plasezi in varietatea relatiilor interumane;

nivelul volitiv - referitor la ansamblul mobilurilor actiunilor morale si capacitatea omului de autocontrol;

nivelul ideatic - concretizat in judecata si discernarnantul moral.

Aceste nivele ale comportamentului moral sunt puncte de sprijin ale actiunii de instruire si invatare rnorala.

Caracteristici ale comportamentului moral (Calin, 1996):

spontaneitate afectiva;

sinceritate;

reciprocitate.

Forme de exprimare ale comportamentului moral (Calin, 1996):

forma emotionala;

forma relationala;

forma social-culturala standardizata.

Metodele educatiei morale

Succesul activitatilor de educatie morala este conditionata si de alegerea cu priccpere a metodelor si procedeelor de educatie morala

Cretu (1999) identifies urmatoarele metode de educatie morala:

       Explicatia morala: prezentarea, dezvaluirea continutului unor cerinte, norme si reguli morale precum si argumentarea normelor morale.

       Convorbirea morala: dialog ce urmareste clarificarea notiunilor sau normelor morale si dezvoltarea unor opinii si convingeri; aceasta poate avea diverse forme de convorbiri ocazionale/planificate sau de convorbiri individuale/de grup.

       Exemplul moral: presupune oferirea unor modele de comportare, prin transpunerea in viata a cerintelor morale; acestea pot fi exemple directe: parinti, profesori, colegi etc, exemple indirecte: din istorie, literatura, filme etc.

       Povestirea morala: relatarea si prezentarea intr-o forma atractiva a unor intamplari reale sau imaginare cu semnificatie morala.

       Exercitiul moral: executarea constienta si repetata a unor fapte si actiuni in scopul formarii deprinderilor si obisnuintelor de comportare rnorala;

       Studiul de caz: studierea unor situatii-problema concrete, cu detaliile s§i particularitatile lor;

       Aprobarea/aprecierea morala:Intarirea pozitiva de catre profesor a faptelor si rezultatelor morale ale celor care se educa in scopul consolidarii acestora,