Laturile educatiei

LATURILE EDUCATIEI

Idealul educational ofera un model proiectiv al personalitatii in care se intrepatrund resursele interne ale acesteia cu dezideratele dinamicii sociale in care permeabilitatea este implicata ca subiect creator. Acest model sintetic urmeaza sa fie detaliat prin circumscrierea unor aspecte concrete ale personalitatii care urmeaza sa devina obiecte ale actiunii educationale.

Pentru delimitarea lor, literatura de specialitate distinge laturile educatiei. Referitor la ponderea si semnificatia acestor laturi, specialistii nu au ajuns la un consens deplin. Ba dimpotriva, parerile prezinta un spectru foarte divers. Pedagogul francez Rene Hubert distinge urmatoarele laturi (sau "discipline educative') : educatia intelectuala, educatia morala, educatia estetica (in care o include si pe cea religioasa), educatia profesionala si educatia corporala (fizica).

Prezentam, in continuare, punctul de vedere al acestui pedagog privind obiectivele si continutul laturilor educatiei.

Educatia intelectuala urmareste asimilarea unui sistem de cunostinte din diverse domenii ale naturii si socioumane, concomitent cu dezvoltarea structurii psihologice a personalitatii umane si a formarii unei viziuni asupra lumii.

Dezvoltarea structurii psihologice se refera la un ansamblu de capacitati, procese, deprinderi si aptitudini intelectuale (inteligenta, gandire, imaginatie, memorie etc), la diferite tehnici de munca intelectuala, precum si la anumite mobiluri ale activitatii intelectuale (interese, aspi ratii, pasiuni etc). Aceasta latura faciliteaza, dupa cum sustine R. Hubert, adaptarea individului la cele trei planuri ale realitatii: fizic, social si spiritual.

Educatia morala are in vedere, in conceptia pedagogului francez, formarea profilului moral, a constiintei si conduitei morale in concordanta cu cerintele si valorile morale ale societatii. Structura acestui profil moral include un ansamblu de reprezentari si cunostinte morale, sentimente morale, obisnuinte morale, trasaturi de vointa si caracter. Este vorba de integrarea in stuctura interna a personalitatii a valorilor morale promovate de societate. Valorile morale exercita, prin insasi functionalitatea lor, o "presiune normativa' asupra membrilor societatii.

Numai "presiunea' nu este suficienta. Imperativele acestor valori urmeaza sa devina, prin actiunea dirijata a educatiei, mobiluri subiective interne care sa declanseze apoi o conduita adecvata. Interiorizarea lor este in esenta expresia unei socializari. "Pentru a fi constient de sine, trebuie sa te distingi de altul, iar pentru a te distinge de altul, trebuie sa te reprezinti impreuna cu el' (R. Hubert).

Educatia estetica urmareste cunoasterea valorilor estetice, formarea capacitatii de a aprecia frumosul, dezvoltarea aptitudinilor artistice. Prin continutul lor, valorile estetice contribuie la largirea sferei de cunoastere a realitatii, la educarea aspiratiei si a dorintei de a introduce elemente ale frumosului in viata cotidiana, in adoptarea unei atitudini civilizate si sensibile in relatiile cu ceilalti.

Educatia profesionala urmareste pregatirea omului pentru integrarea sa in sistemul tehnico economic si social-cultural. Finalitatea acestei laturi consta deci in formarea omului pentru o anumita meserie. R. Hubert considera ca disciplinele pur intelectuale nu dispun de resurse suficiente pentru a oferi indivizilor sensul vietii concrete, dupa cum dis­ciplinele pur tehnice nu ofera prilejul depasirii orizontului profesiunii. Solutia nu poate fi alta decat in complementaritatea dintre cultura intelectuala si cea profesionala. Pentru toate meseriile, cultura intelectuala constituie substratul culturii profesionale "nu numai prin cunostintele utile pe care le comporta, ci, mai ales, prin calitatile spiritului pe care le angreneaza'.

Asimilarea culturii profesionale nu trebuie sa conduca spre o specializarea excesiva. Altfel risca sa bareze calea individului pentru ascensiune in cadrul aceleiasi profesiuni.