Procesul de invatamant - analiza conceptuala, abordari structural -sistemice, functionale si interactionale. Aplicatii.

Procesul de invatamant - analiza conceptuala, abordari structural -sistemice , functionale si interactionale. Aplicatii.

ANALIZA CONCEPTUALA

Procesul de invatamant este principalul subsistem al sistemului de invatamant in cadrul caruia se realizeaza instruirea si invatarea elevilor si studentilor prin intermediul activitatilor proiectate, organizate si dirijate de catre profesori, in conformitate cu anumite norme si principii didactice, intr-un context metodic adecvat, apeland la resurse materiale si didactice potrivite, in vederea atingerii dezideratelor educatiei.

Procesul de invatamant reprezinta dimensiunea dinamica a sistemului de invatamant, deoarece in cadrul lui are loc activitatea de invatare iar elevii si studentii sunt indrumati de catre profesori cum sa invete. Functiile generale ale sistemului de invatamant sunt realizate in cadrul procesului de invatamant prin intermediul programelor de instruire formala (dar si nonformala) structurate si ierarhizate pe cicluri si ani de studii.

Procesul de invatamant este subordonat din punct de vedere structural si functional fata de sistemul de invatamant. Dimensiunea operationala a procesului de invatamant, dependenta de decizia profesorului, confera acestuia un anumit grad de libertate in proiectarea, realizarea si dezvoltarea curriculara a instruirii, dinamizand si actualizand permanent sistemul de invatamant.

Perspectiva dinamica priveste procesul de invatamant ca un sistem "deschis unui sistem superior (suprasistem), cu o dinamica proprie (fluxuri de intrare, "input" - si fluxuri de ieire - "output"), cu capacitate de autoreglare."

Procesul de invatamant este un ansamblu de activitati organizate si dirijate care se desfasoara etapizat, in cadrul unor institutii specializate, sub indrumarea unor persoane pregatite in acest scop, in vederea indeplinirii anumitor obiective instructiv-educative.

In cadrul procesului de invatamant se desfasoara urmatoarele tipuri activitati:

a) de predare, invatare si evaluare;

b) manageriale;

c) economico-financiare;

d) administrativ-gospodaresti;

e) in afara clasei si a scolii.

Fiecare dintre acestea are un anumit specific, in functie de natura activitatii de tipul de scoala si de treapta de scolarizare. Unele sunt reglementate prin acte normative, in timp ce altele se supun doar normelor pedagogice.

Activitatea cu frecventa cea mai mare in ceea ce priveste repetitivitatea este cea de predare, invatare si evaluare, care constituie insasi esenta procesului invatamant, ei fiindu-i subordonate toate celelalte tipuri de activitati.

Activitatea manageriala cuprinde, in principal, actiuni si operatii de planificare si prograrnare, de organizare si coordonare, control si indrumare, atat nivelul institutiei de invatamant, cat si la nivelul formatiunilor de studiu.

Activitatea economico-financiara se refera, indeosebi, la gestionarea fondurilor banesti alocate prin buget. In institutiile de invatamant, cea mai mare parte a bugetului se cheltuieste pentru salarii si intretinere.

Activitatea administrativ gospodareasca are drept principal scop mentinea, functionalitatii spatiilor de invatamant si a unui mediu ambiental cat mai stimulator pentru invatare, cu respectarea normelor igenico-sanitare in vigoare.

Activitatile organizate in afara clasei si a scolii sunt cele cunoscute: consultatii si meditatii, activitatea cultural-artistica si sportiva, precum si cea desfa¬surata in cadrul cercurilor pe obiecte de studii, excursiilor si vizitelor, diverse activitati cu parintii, de orientare scolara si profesionala

Cu alte cuvinte, procesul de invatamant poate fi definit si ca un ansamblu de elementente (obiective, continuturi, resurse umane - personal didactic si de conducere, didactic auxiliar si administrativ, elevi - resurse materiale - spatii de invatamant, materiale didactice, terenuri si baze sportive, poligoane de instruire-strategii de instruire, forme de organizizare, tehnici de evaluare,), care interactioneaza in cadrul unei activitati complexe, desfasurate in mod organizat si sistematic, pentru realizarea unor finalitati dinainte stabilite.

La baza procesului de invatamant sta activitatea instructiv-educativa, deci o activitate de cunoastere si asimilare a unui sistem de valori, stabilit prin documente oficiale cu caracter obligatoriu (planurile de invatamant si programele scolare).

ABORDARI STRUCTURAL-SISTEMICE, ABORDARI FUNCTIONALE, ABORDARI INTERACTIONALE

Abordarea sistemica a procesului de invatamant permite "valorificarea:

a) raporturilor dintre variabilele independente de cadrul didactic (dependente de finalitatile/functiile si de structura sistemului de invatamant) si variabilele dependente exclusiv de cadrele didactice (calitatea proiectarii si realizarii activitatilor didactice/educative concrete);

b) principiilor pedagogicegenerale de proiectare si de realizare a activitatii didactice/educative (comunicarea-cunoasterea-creativitatea pedagogica);

c) structurilor implicate in proiectarea pedagogica a activitatii didactice/educative

(obiectivele-continutul-metodologia-evaluarea procesului de invatamant).

Activitatea sistematica si organizata care se desfasoara in scoala, sub indrumarea cadrelor didactice, in vederea educarii elevilor se numeste proces de invatamant.

Analizat din punct de vedere sistemic, procesul de invatamant poate fi definit ca o entitate cu o structura unitara si dinamica, constituita din multimea componentelor, a relatillor cu contextul ci a produselor, rezultate din interactiunea multipla a componentelor. Analiza sistemica permite cunoasterea mai completa a componentelor si a interconditionarilor, a functionalitatii procesului, a cauzelor care determina anumite distorsiuni, oferind posibilitatea unui management stiintific, pedagogic si metodic al activitatii de predare - invatare si evaluare, ca procese fundamentale ale actului didactic.

Componentele procesului de invatamant sunt analizate sub trei aspecte:

1. din punct de vedere functional (obiectivele pedagogice);

2. din punct de vedere structural (resurse umane, continuturi, forme de organizare, relatiile profesor-elev si intre elevi, timpul si spatiul scolar unde se desfasoara lectia);

3. din punct de vedere operational (procesul de predare - invatare - evaluare si strategiile didactice)

ABORDARI FUNCTIONALE

Dimensiunea functionala a procesului de invatanant reflecta legatura acestuia cu sistemul de invatamant, legatura realizata la nivelul raporturilor existente intre finalitatile pedagogice macrostructurale si finalitatile pedagogice microstructurale

Obiectivele exprima, intr-o forma concentrata, finalitatile la care trebuie sa se ajunga in procesul de predare-invatare in functie de anumite prioritati. Aceasta constituie esenta procesului, stabilind:

. ce sa cunoasa elevul din cadrul unui obiect de studiu;

. ce deprinderi, capacitati intelectuale, convingeri, sentimente si atitudini sa-si formeze. De precizarea corecta si completa a obiectivelor pedagogice vor depinde: stabilirea continutului, alegerea strategiilor, a formelor de organizare si evaluarea performantelor.

ABORDARI STRUCTURALE

Dimensiunea structurala a procesului de invatamant vizeaza sursele pedagogice angajate de sistem pentru realizarea calitativa a activita didactice si relatiile de colaborare instituite de ',scoala' cu societatea civila in general, cu comunitatile educative, teritoriale si locale, in mod special.

Aceasta dimensiune a procesului de invataniant reflecta structura materiala si structura de relatie a sistemului, care asigura:

- repartizarea resurselor pedagogice (materiale, umane, financiare, informationale), disponibile la un anumit moment dat;

- atragerea resurselor pedagogice suplimentare din directia agentilor sociali (economici, politici, culturali) interesati sa investeasca in invatamant.

Resursele umane se refera, in primul rand la profesor, care, pentru a realiza o activitate instructiv-educativa eficienta, are nevoie de anumite calitati: competenta profesionala si pedagogica, maiestrie si tact pedagogic, stil modern de predare - invatare - evaluare, constiinta profesionala, aptitudini organizatorice si tehnice necesare manuirii mijloacelor de invatamant.

Profesorul proiecteaza, planifica, organizeaza, indruma controleaza procesul de invatamant.

Elevul constituie a doua resursa umana si participa la procesul de invatamant atat ca obiect, dar mai ales ca subiect al educatiei, fiind angajat in propria sa formare, pe baza autocunoasterii sub aspectul capacitatilor de care dispune.

Resursele materiale cuprind mijloacele de invatamant si pe cele financiare (bugetul invatamantului).

Continuturile invatamantului cuprind valorile stiintifice, tehnice si umaniste, structurate in programele si manualele scolare pe baza unor criterii stiintifice, psihologice si pedagogice. Stabilit in concordanta cu obiectivele pedagogice, continutul orienteaza intregul proces de predare-invatare si evaluare. De aceea, continutul trebuie permanent actualizat si restructurat, in functie de progresele realizate in stiinta, tehnica si in cultura.

El trebuie sa aiba un, caracter stiintific, experimental, practic si interdisciplinar, reprezentarea lui fiind activa, iconica (machete, mulaje) si simbolica, sub forma de formule logice, matematice, chimice.

Formele de organizare a activitatii didactice asigura aplicarea si realizarea obiectivelor precum si a continuturilor prin lectii desfasurate in clase, cabinete, laboratoare, ateliere scolare, terenuri statiuni experimentale, vizite, excursii didactice, cursuri, seminarii, activitati in productie si de cercetare stiintifica. Acestea se desfasoara unitate de timp (ora de curs, semestru, an scolar) si intr-un spatiu scolar dotat cu mijloacele si materialele necesare pentru desfasurarea unor activitati didactice moderne de predare - invatare - evaluare, de productie sau de cercetare stiintifica.

Strategiile didactice constituie instrumentele de realizare a obiectivelor pedagogice si a continuturilor. Ele sunt dependente, in primul rand, de obiective si continuturi, precum si de nivelul de dezvoltare a gandirii elevilor, de cunostintele lor anterioare.

Strategiile didactice pot fi explicativ-demonstrative, algoritmi¬ce, euristice, inductive, deductive, prin analogie si, mai ales, combinate. in cadrul lor, se combina, in forme diferite, metodele, mijloace.le de invatamant, procedeele si tehnicile de lucru, asigurand un invatamant activ-participativ, care sa dezvolte inteligenta si creativitatea elevilor, precum si procesele afective si volitive.

Analiza relatiilor. Functionalitatea procesului de invatamant este asigurata de interactiunile existente intre componentele sale, obiectivele si continuturile fiind cele care determina alegerea formelor de organizare, a strategiilor, a metodologiei si tehnologiei didactice.

Dimensiunea structurala a procesului de invatamant angajeaza si raporturile contractuale stabilite de scoala cu comunitatea educativa teritoriala si locala, reprezentata prin diferiti agenti sociali si prin consiliile parintilor. La acest nivel pot fi atrase noile resurse pedagogice, necesare pentru optimizarea activitatilor didactice:

- resurse materiale: noi spatii de scolarizare, noi mijloace de invatamant;

- resurse umane: cadre didactice asociate, specialisti in informatizarea invatamantului, in proiectarea educatiei tehnologice, in realizarea actiunilor de educatie nonformala;

- resurse financiare: initiative proiectate in cadrul sistemelor de sponsorizare institutionalizate la nivel national, teritorial local;

- resurse informationale: manuale alternative, materiale de analiza-sinteza;

ABORDARI INTERACTIONALE

Dimensiunea operationala a procesului de invaltamant vizeaza activitatea concreta de predare-invatare-evaluare, realizata de cadrul didactic cu prescolarii, elevii, studentii.

Aceasta dimensiune operationala a procesului de invatamant poate fi analizata ca actiune cu scop de instruire si ca actiune didactica. Ambele sunt subordonate activitatii/actiunii educationale care vizeaza formarea-dezvoltarea permanenta a personalitatii umane. Dimensiunea operationala a procesului de invatamant o constituie procesul de predare - invatare - evaluare, strategiile didactice si metodele de invatamant.

Procesul de invatamant reprezinta o parte componenta a procesului pedagogic de ansamblu ce se desfasoara in scoala, in scopul formarii unei personalitati multilaterale si armonios dezvoltate.

Procesul de invatamant este o activitate la care participa simultan cadrele didactice si elevii. Activitatea desfasurata de cadreledidactice este numita predare, iar cea depusa de elevi este numita invatare.

Procesul de invatamant include ca elemente componente, predarea si invatarea, aflate in stransa legatura.

Dimensiunea operationala a procesului de invatamant vizeaza, actiunea concreta realizata de cadrul didactic, respectiv 'de cel care instruieste pe cineva' in sala de clasa, cabinet, laborator.

Aceasta actiune concreta, integrata in activitatea de predare-invatare-evaluare, include urmatoarele patru operatii:

- definirea obiectivelor pedagogice operationale ale activitatii didactice;

- stabilirea continutului activitatii didactice;

- aplicarea metodologiei necesare pentru reusita activitatii didactice;

- asigurarea evaluarii rezultatelor activitatii didactice.

Componentele de baza ale procesului de invatamant sunt :

- obiectivele invatamantului

- agentii actiunii (profesori, elevi)

- campul relational (profesor-elev, elev-elev)

- principiile procesului de invatamant

- curiculum scolara (continutul invatamantului)

- metode de invatamant

- mijloacele de invatamant

- forme de organizare si proiectare didactica

- evaluarea in procesul de invatamant

Principalele sarcini educative, care trebuie sa se realizeze in cadrul procesului de invatamant, concomitent cu formarea elevilor sunt :

- formarea bazelor conceptiei stiintifice despre lume

- dezvoltarea proceselor psihice

- educarea simtului moral si estetic al elevilor

Desi aspectul educativ al procesului de invatamant este indisolubil legat de cel formativ, desi atunci cand ii formam pe elevi ii si educam, efectele formative si cele educative ale procesului de invatamant nu progreseaza in acelasi ritm. Cele formative se vad imediat, in timp ce efectele educative ale procesului de invatamant se observa dupa un timp mai indelungat. Dezvoltarea gandirii elevilor, a imaginatiei lor, formarea sentimentului estetic, formarea deprinderii de a fi disciplinat se realizeaza dupa un timp mai indelungat ca urmare a mai multor nfluente.

Pentru ca procesul de predare sa-si atinga obiectivele, profesorul trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte :

- Designul predarii sa fie conceput de asa maniera incat sa asigure timp si spatiu si pentru activitati de invatare individuala, dar sa fie descurajate eventualele tendinte de segregare sau izolare in clasa;

- Sa se asigure metode specifice si suporturi de invatare pentru elevii cu dificultati si pentru cei cu cerinte speciale, precum si profesori specializati in munca cu aceste categorii de scolari;

- Programele educationale sa fie insotite de asistenta complementara, pentru fiecare caz in parte, ca de exemplu, in domeniul sanatatii mintale, asistentei sociale;

- Crearea unui mediu de invatare eficient pentru toti, ceea ce pretinde satisfacerea optiunilor elevilor pentru teme de invatare, tipuri de proiecte practice, modalitati de munca independente sau in grup;

- Preocuparea constanta pentru un climat de respect si acceptare a diferentelor, evitarea practicilor de discreditare si stigmatizare;

- Utilizarea unor modalitati flexibile de grupare a elevilor pentru activitatile didactice, pe baza nevoilor de invatare si in acord cu tipul de sprijin pedagogic de care elevii au nevoie.    Referitor la procesul de invatare, trebuie avute in vedere urmatoarele :

-Implicarea activa a elevilor in procesul de invatare, in ritm si la nivele de dificultate accesibile, utilizand cu frecventa sporita interactiunile in perechi si grupuri mici;

- Relevarea cunostintelor ancora in predarea noilor continuturi si exersarea elevilor in elaborarea unor structuri conceptuale si operationale;

- Utilizarea simularii, studiilor de caz si a problematizarii, in vederea sustinerii curiozitatii, a reflectiei si evaluarii situatiilor, pentru stimularea gandirii inalt structurate si a strategiilor metacognitive.

- Includerea in secventa de predare a feedback-ului constructiv si informativ in legatura cu demersul si achizitiile invatarii, sporirea aplicatiilor practice, a exercitiilor si diversificarea problemelor supuse spre rezolvare;

- Tratarea egala a tuturor elevilor, fara discriminare sau partinire a unora, in ceea ce priveste respectul si valorizarea lor ca indivizi, evaluarea constructiva si sistematica, oferta de sprijin in invatare, angajarea in sarcinile de lucru;

- Crearea unei atmosfere de colaborare si lucru in echipa, in locul uneia de concurenta si rivalitate;

- Utilizarea unor sarcini de lucru autentice, cu relevanta in viata reala si adecvate diferitelor grupuri culturale, care sa solicite elevilor sa opereze cu informatii interdisciplinare si sa valorifice posibilitatile lor de progres;

- Includerea unor experiente care sa promoveze empatia, intelegerea si respectul reciproc intre elevi.

Ultimul aspect din procesul de invatamant, respective evaluarea , trebuie sa respecte urmatoarele:

- Evaluarea sa fie sistematica si continua, integrata in actul predarii curente, sa fie autentica in continut si in performantele proiectate;

- Sa fie utilizata in principal evaluarea de progres (achizitiile individuale) in locul evaluarii normative, in care achizitiile individuale sant comparate cu norma de grup;

- Progresia invatarii sa fie bine tradusa in standarde si descriptori de performanta, iar standardele sa fie formulate in asa fel incat fiecare elev sa aiba posibilitatea succesului;

- Evaluatorii sa angajeze elevii in aprecierea prestatiilor proprii, precum si ale colegilor.

Structura sistemului de invatamant evidentiaza elementele componente ale acestuia si relatiile de interdependenta dintre ele, privite din perspectiva realizarii functiilor psiho-pedagogice de instruire si educare a tinerei generatii.

Analiza structurii sistemului de invatamant permite evidentierea urmatoarelor niveluri functionale:

a) nivelul structurii de organizare sau al structurii de baza a sistemului ce defineste raporturile dintre nivelurile (primar - secundar - superior) - treptele - ciclurile de instruire, dintre acestea si programele curriculare adoptate;

b) nivelul structurii materiale care evidentiaza situatia cantitativa si calitativa a resurselor pedagogice: umane, didactice, financiare, informationale;

c) nivelul structurii de conducere care vizeaza raporturile stabilite intre decizia manageriala (globala - optima - strategica) si decizia administrativa/executiva (sectoriala - punctuala - reproductiva);

d) nivelul structurii de relatie ce permite institutionalizarea unor raporturi contractuale intre scoala, comunitate, agenti sociali, familie.

Sinteza dintre actiunea de instruire si actiunea didactica, este evidenta la nivelul activitatii de predare-invatare-evaluare, care reflecta unitatea dintre dimensiunea functionala, dimensiunea structurala si dimensiunea operationala a procesului de invatamant. Aceasta unitate reflecta raporturile existente intre resursele pedagogice angajate la 'intrarea' in sistem si produsele pedagogice, rezultate la 'iesirea' din sistem.