Abilitati si deprinderi practice in Asistenta Sociala

Abilitati si deprinderi practice in Asistenta Sociala

1. Rolurile asistentului social

2. Atributiile asistentului social

3. Abilitati si deprinderi practice. Necesitatea acestora in exercitarea rolurilor si atributiilor.

In activitatile sale practice asistentul social indeplineste mai multe roluri, roluri care explica natura interactiunii dintre beneficiar si asistentul social in sisteme de la diverse niveluri. Astfel, AS indeplineste mai multe functii, acestea sunt: functia de consultanta, de management al resurselor si de educatie. Aceste roluri definesc atat responsabilitatile sistemului-beneficiar, cat si pe cele ale practicienilor. Interventiile concepute pe baza acestui model acopera intreaga gama de probleme pe care beneficiarii de la toate nivelurile le aduc in fata asistentilor sociali. 

Functia de consultanta: asistentul social incearca sa gaseasca solutii pentru problemele de functionare sociala impreuna cu indivizi, familii, grupuri, organizatii si comunitati. Asistentul social impreuna cu beneficiarul se consulta si delibereaza impreuna pentru a elabora planuri de schimbare.

Consultanta presupune faptul ca atat asistentul social, cat si beneficiarul contribuie cu informatii si resurse curente si potentiale, vitale pentru solutionarea problemei cu care se confrunta. As nu trebuie sa isi asume toate responsabilitatile pentru rezolvarea cazului, dar sa incurajueze implicarea clientului in solutionarea problemei. Actiunile asistentului social trebuie sa se ghideze dupa principiul: "daca doresti sa ajuti cineva sa prinda peste, nu prinde peste in locul lui, dar invata-l sa pescuiasca.

Functia de management al resurselor: asistentul social stimuleaza schimbarile intre resurse pe care beneficiarii le utilizeaza deja intr-o oarecare masura, asigura accesul la resursele disponibile pe care beneficiarii nu le utilizeaza si dezvolta resurse care nu sunt disponibile in prezent. Resursele se gasesc in indivizi, in relatii si in institutiile sociale.

Functia de educatie impune un schimb participativ de informatii intre beneficiar si asistentul social. Freire sustine ca dialogul este cel mai eficient instrument educational.

Asistentii sociali apar ca aparatori ai drepturilor si intereselor beneficiarilor, ca organizatori si mediatori.

Pentru a realiza o munca profesionista asistentul social trebuie sa exercite urmatoarele roluri:

1. Roluri de servicii directe: asistentul social lucreaza direct cu clientul sau cu grupurile de clienti prin contact direct (fata-in-fata). Tipurile de roluri pe care asistentul social le poate indeplini sunt:

a) Rolul de evaluator: asistentul social evalueaza situatia clientilor sai (copilul si familia sa) precum si factorii care vor putea imbunatati sau impiedica reusita interventiilor;

b) Rolul de planificator: asistentul social analizeaza problemele clientilor, ajuta la identificarea strategiilor cele mai potrivite si planifica interventiile adaptate nevoilor si scopurilor clientilor pentru a-i ajuta sa functioneze cat mai independent posibil.

c) Rolul de consilier matrimonial si familial.

d) Rolul de coordonator de grup in cadrul grupurilor de terapie, de intrajutorare, de suport constituite din clientii sai (ex. persoane dependente de drog, grup de sprijin pentru victimele abuzului sexual etc.);

e) Rolul de educator/profesor implica transmiterea unor informatii cu privire la educarea si ingrijirea copilului, metode de disciplinare, informatii de tip medical, metode de diminuare a stressului, schimbarea unor atitudini, formarea unor aptitudini. (indeosebi in cazurile de adoptie si APP sau alt tip de plasament familial).

f) Rolul de coordonator/coleg in cadrul echipelor interdisciplinare implicate: asistentul social dezvolta relatii de munca productive in interiorul organizatiei sale sau in cadrul retelei de servicii in scopul atingerii obiectivelor propuse in munca sa cu clientii.

2. Roluri de conectare la sistem sau practica indirecta in care clientul sau grupul de clienti sunt conectate la resurse.

a) Rolul de agent intermediar (broker): in acest caz asistentul social este un intermediar care acorda asistenta oamenilor pentru a-i conecta la resurse; asistentul social trebuie sa aiba cunostinte temeinice referitoare la resursele comunitare, astfel incat sa poata face recomandari oportune; el trebuie de asemenea sa cunoasca politicile sociale, legislatia in domeniu precum si criteriile de aplicare si procedurile de punere in practica a lor. 

b) Rolul de coordonator/monitor: controleaza calitatea serviciilor oferite pe parcursul derularii interventiilor prevazute in planul de servicii individualizat, monitorizeaza progresele clientului, asigura feed-back si evalueaza rezultatele. (monitorizare in caz de adoptie, APP, reintegrarea delicventilor etc.)

Asistentul social trebuie sa isi motiveze clientii sa respecte recomandarea lor catre o resursa (institutie, serviciu, etc.) si sa ii ajute daca le este teama sau un membru al familiei ii descurajeaza, sau daca nu au reusit sa obtina serviciile solicitate sau au intervenit probleme in relatia clienti - prestatori de servicii;

c) Rolul de mediator: asistentul social trebuie sa medieze conflictele care pot apare intre un clienti si responsabili din cadrul unei institutii, serviciu social, sau cu membrii familiei largite, vecini, alte persoane de importante pentru copil si familia sa. 

d) Rolul de avocat: asistentul social actioneaza in numele clientilor, ii reprezinta in anumite situatii si ii ajuta sa actioneze in interesul lor pentru a obtine ajutor/resursele de care au nevoie de la diferite institutii, organizatii, persoane; apara drepturile clientului sau in cazul in care acestea sunt violate intr-un mod anume.

e) Rolul de mobilizator al comunitatii: asistentul social ajuta la mobilizarea comunitatilor sa dezvolte resursele de care au nevoie si ajuta la facilitarea cooperarii dintre diferite institutii/organizatii.

In societatea contemporana asistenta sociala urmareste realizarea urmatoarelor odiective+functii:

Identificarea si inregistrarea segmentului populatiei ce constituie obiectul activitatilor de asistenta sociala;

Diagnosticarea problemelor cu care se confrunta persoanele, grupurile sau comunitatile vulnerabile;

Dezvoltarea programelor sociale de suport si protectie (strategii, legi, HG);

Identificarea finantatorilor programelor de sprijin (nationali si internationali, agenti economici care se pot implica in implementarea unui program social);

Determinarea modalitatilor de acces la serviciile specializate de asistenta sociala prin cunoasterea cadrului legislativ-institutional;

Acordarea suportului prin consiliere, terapie in vederea refacerii capacitatilor de integrare benefica in societate;

Promovarea strategiilor de preintampinare a situatiilor defavorizante;

Dezvoltarea unui program de cercetari stiintifice la nivel national si local privind problemele celor aflati in dificultate (in baze unor date contrete obtinute in rezultatulrealizarii unor cercetari se pot planifica anumite actiuni , programe sociale).

Asistentul social are urmatoarele atributii:

asigura realizarea si respectarea legislatiei privind protectia sociala;

promoveaza un sistem coerent de programe, masuri, activitati, servicii profesionalizate de prevenire si protejare a persoanelor, familiilor, grupurilor aflate temporar in dificultate (prevenire delicventa, abandonul copiilor-centre meternele pentru femei gravide);

presteaza servicii sociale si contribuie la ridicarea bunastarii sociale a beneficiarilor prin stabilirea parteneriatelor eficiente la nivel local (parteneriat ONG/APL, ONG-ONG, ONG-ONG internationale);

verifica si asigura evidenta beneficiarilor pe categorii, in limita atributiilor functionale (As din primarii, sectoare in raza sectorului sau);

evalueaza si analizeaza, in caz de necesitate, conditiile locative si sociale a familiilor social defavorizate si contribuie la ameliorarea situatiei de criza; (anchete sociale)

intocmeste si realizeaza planuri individualizate de asistenta a beneficiarilor aflati in situatie de risc (planuri de interventie, de reabilitare, de resocializare in cadrul echipei multidisciplinare);

perfecteaza actele si completeaza dosarul beneficiarului cu acuratete, perseverenta si corectitudine, tinand cont de confidentialitatea informatiei referitor la viata particulara a beneficiarului;

intocmeste rapoarte cu privire la situatia beneficiarilor in conformitate cu cerintele stabilite si le pune la dispozitia beneficiarilor inaintea sedintelor de evaluare a cazului;

contribuie la examinarea si solutionarea propunerilor, cererilor, petitiilor si reclamatiilor cetatenilor;

colaboreaza cu structurile guvernamentale, organele de resort, cit si cu organizatiile ne-guvernamentale intru solutionarea problemelor beneficiarilor;

colaboreaza cu Consiliul de administrare al fondului local de sustinere sociala a populatiei pentru utilizarea rationala a mijloacelor financiare destinate beneficiarilor in baza examinarii starii sociale a acestora si situatiei la domiciliu;

se deplaseaza in teren pentru a-si indeplini atributiile functionale, dupa necesitate;

contribuie la dezvoltarea serviciilor sociale comunitare;

participa la supervizarea activitatii sale;

supervizeaza lucrul studentilor, viitorilor asistenti sociali, in perioada desfasurarii practicilor in teren;

lucreaza intr-un mod flexibil in scopul de a satisface necesitatile beneficiarilor serviciului dat.

identifica alternative de organizare institutionala a activitatilor de asistenta sociala pentru identificarea surselor de finantare a programelor de sprijin specializate;

evalueaza situatia de criza a persoanelor, grupurilor marginalizate, precum si a posibilitatilor reale de interventie;

diagnosticheaza corect problemele socio-umane pe care persoanele vulnerabile sau grupurile cu risc crescut le au intr-o anumita perioada de timp si in anumite circumstante sociale si economice;

participa la testarea veniturilor familiilor vulnerabile solicitante de prestatii sociale.

aplica strategii, metode si tehnici de influentare activa a politicilor sociale de sprijin al copiilor ingrijiti in institutii, abandonati, de sprijinire a tinerilor neintegrati social, a celor dependenti de alcool si drog, abuzati fizic sau sexual, a persoanelor cu handicap, a familiilor sarace, a celor aflati in situatii speciale (calamitati naturale, dificultati sociale, persecutii, discriminari de orice tip).

Abilitati si deprinderi practice in asistenta sociala

Abilitatile si deprinderile practice in AS se pot structura astfel:

I. Abilitati cognitive

II. Abilitati in relatiile interpersonale

1. identificarea si evaluarea "cimpului relational";
2. promovarea unor relatii si "stari afective" functionale pozitive;
3. recunoasterea impactului "cimpului afectiv" asupra existentei individuale si sociale;
4. diagnosticarea naturii relatiilor intilnite in practica asistentei sociale.

de prietenie sau de ostilitate;

sinceritatea sau minciuna;

cooperare sau conflict;

altruism sau egoism;

egalitate sau discriminare;

toleranta sau agresivitate;

antirasism sau rasism;

autoritarism sau egalitarism;

comportament totalitar sau democratic.

5. stabilirea rolului diferentelor sociale, culturale, educationale, rasiale, psihice dintre indivizi in practicile asistentei sociale;
6. capacitaea de a manifesta autoritate (legitima) in raport cu ceilalti, si in acelasi timp dreptate si intelegere;
7. prevedere si grija de a ajuta la timp, pe cine trebuie si in modul in care trebuie (numai o cunoastere profunda a cazurilor implicate poate asigura stabilirea unei solutii concrete);
8. observarea, intelegerea si "interpretarea corecta" a atitudinilor si comportamentelor;
9. "capacitatea comunicationala", verbala, nonverbala, scrisa, analitica si "semnificativa";
10. experienta intervievarii in "circumstante variate";
11. practica "muncii in echipa" si a negocierii individuale cu partenerii implicati in practice AS;
12. si in final, transformarea oricarei actiuni sau interventii intr-un sprijin dat celor vizati in AS.

III. Abilitati in luarea deciziilor

1. alegerea momentului potrivit: cind decizia este necesara;
2. responsabilitatea de a lua decizii in numele clientului (individ, familie, grup etc.).
3. identificarea deciziilor care impun consultari prealabile cu alti "actori sociali" (factori politici, agenti, ONG-uri etc.).
4. implicarea As in "organizarea procesului global al AS: bugetul alocat, reteaua de servicii necesare etc.";
5. capacitatea de cooperare sau colaborare cu ceilalti actori (profesionisti, agenti de specialitatea) in elaborarea deciziilor.

IV. Abilitati administrative (de teren, de birou, de organizare etc.)

a.   elaborarea de materiale, procese-verbale, rapoarte cit mai exact si mai sistematice;

b.  realizarea sarcinilor in deplina confidentialitate si in cazurile speciale cu consimtamintul clientilor ("transfer" de date);

c.   capacitatea comunicationala si inclinatie spre "public relation", forta de convingere, interviu, negociere etc.;

d.  "spirit organizatoric", abilititi in organizarea rationala a timpului, in planificarea activitatilor si a cazurilor, precum si in stabilirea prioritatilor;

e.   abilitati de ghidare, indrumare, mentor, conducere, supraveghere si control;

f.   deprinderi de a obtine informatii prin formele cele mai simple si obisnuite etc.

V. Abilitati in valorificarea resurselor si rezultatele muncii de asistenta sociala

1. demonstrarea nevoii de servicii sociale si de AS;
2. punerea in lumina a impactului pozitiv al actiunilor de AS asupra functionarii intregului sistem social;
3. constientizarea la nivel societal a generalizarii sau a cresterii permanente a cererii de asistenta si a obigativitatii interventiei societatii pentru a o satisface (prin reteaua unitatilor de profil);
4. profesionalismul adecvat asistentei sociale, pe de o parte, si investigatia stiintifica, pe de alta parte, constituie doua conditii fundamentale ale valorificarii corecte a resurselor si prin aceasta ale atingerii obiectivelor;
5. punerea in valoare a mediului inconjurator (institutiilor si serviciilor sociale) prin cresterea calitatii vietii clientilor sau rezidentilor;
6. identificarea si folosirea creativa a resurselor oricarui serviciu de AS, a intregii retele de unitati cu care intra in contact As in munca sa.