Are forma de inima , cu varful situat inainte si o greutate de 150 g , aproximativ. Este alcatuit din 2 lobi laterali , numiti emisferele cerebeloase si un lob median numit vermis. Din punct de vedere filogenetic si functional , cerebelul se imparte transversal in 3 lobi: lobul anterior situat pe suprafata superioara a cerebelului, lobul posterior si lobul floculonodular situat pe suprafata inferioara a cerebelului. Acesti lobi sunt delimitati de 2 santuri adanci de ordinul I - numite fisuri: fisura primara si fisura posterioara. Santuri mai putin adanci ,de ordinull II impart lobii in lobuli, iar santuri superficiale de ordinul III,impart lobulii in folii sau lame paralele.
Lobul floculonodular este din punct de vedere filogenetic formatiunea cea mai veche a cerebelului, reprezentand arhicerebelul. Urmeaza paleocerebelul,constituit din lobul anterior si dintr-o portiune a lobului posterior ( lobulii uvula, piramis si declive )
Restul cerebelului ,respectiv restul lobului posterior este cea mai noua formatiune reprezentand neocerebelul.
Cerebelul este alcatuit din substanta cenusie si alba. Substanta cenusie constituie la suprafata cerebelului ,scoarta cerebeloasa, iar in interiorul sau mai multi nuclei nervosi.
Scoarta cerebeloasa este formata de la suprafata catre profunzime din trei straturi: un strat molecular, stratul celulelor Purkinje si un strat granular.
Stratul molecular este constituit din neuroni mici numiti neuroni in cosulet datorita pozitiei ramurilor colaterale ale axonilor, care inconjoara neuronii Purkinje.
Stratul intermediar al scoartei cerebrale este alcatuit dintr-un singur rand de cellule Purkinje.
Stratul granular contine neuroni mici rotunzi, dendritele lor facand sinapsa cu axonii tractusurilor cailor nervoase aferente, iar axonii cu dendritele numeroase ale neuronilor sub forma de cosulet din stratul superficial, catre care se indreapta.
Prin fibrele nervoase aferente scoarta cerebrala este situata in derivatie pe toate caile importante sensitive si motorii.
Nucleii cerebelului sunt: vermis, nuclei fastigiali, iar in emisfere: nucleul globos si cel emboliform ( situati medial ) si nucleul dintat ( oliva cerebeloasa ) situat lateral.
Substanta alba a cerebelului este alcatuita din fibre nervoase intrinseci si din fibre extrinseci.
Fibrele intrinseci sunt numite si fibre comisurale, pentru ca leaga diferite parti ale cerebelului, constituind caile intracerebeloase. Ele sunt de 3 feluri: scurte, care leaga regiuni corticale ale aceluiasi lob, lungi, interemisferice ( trec prin pedunculii cerebrali mijlocii si prin protuberanta inelara ) si fibre corticonucleare, care leaga scoarta cerebeloasa de nuclei centrali. Aceste ultime fibre sunt reprezentate prin axonii neuronilor lui Purkinje.
Fibrele extrinseci sunt fibrele care intra in alcatuirea tractusurilor cailor nervoase ascendente si descendente. Se mai numesc fibre de proiectie si realizeaza conexiuni aferente si eferente intre cerebel si alte organe nervoase.
Fibrele de proiectie aferente ale tractusurilor cailor sensitive si motoare fac sinapsa cu dendritele neuronului stratului granular. Influxul nervos este condus in continuare la neuronii straului molecular, mai departe la neuronii lui Purkinje si prin axonii acestora la nuclei cerebelului. De la nuclei pleaca fibrele de proiectie eferente, care participa in continuare la alcatuirea tractusurilor cailor ascendente ( sensitive ) si descendente ( motorii ). Fibrele aferente fac in general sinapsa in scoarta cerebeloasa, iar cele aferente pleaca de la nuclei centrali ai crebelului.
Prin pedunculii cerebelosi inferiori, cerebelul este legat de nuclei medulari ai lui Clarke, prin intermediul tractusului ascendent spinocerebelos posterior ( fasciculul Flechsig ) de nuclei bulbari ai lui Goll si Burdach, prin intermediul tractusului ascendent bulbocerebelos, de nucleii olivari bulbari - prin tractusul ascendent olivocerebelos si prin cel descendent cerebeloolivar si de nucleii vestibulari bulbari , prin tractusul ascendent vestibulocerebelos si prin cel descendent cerebelovestibular.
