1.Descrierea conceptului si scalelor MBTI forma G

Myers-Briggs Type Indicator (Indicatorul tipologic Myers-Briggs, MBTI) este un chestionar de evaluare a personalitatii, creat de Katherine Briggs si Isabel Myers, mama si fiica, care au plecat in cercetarile lor de la teoria jungiana a tipurilor psihologice.

Conform acestei teorii, eul se raporteaza la mediul inconjurator si il cunoaste prin intermediul a patru functii posibile dintre care doua sunt rationale, functia logica(T) si functia valorica sau afectiva(F), si doua irationale, respectiv functia senzoriala(S) si functia intuitiei(N).

Teoria tipurilor porneste de la datele empirice care indica o predispozitie a indivizilor spre a prefera o anumita atitudine si o anumita functie de cunoastere, care, prin exersare conduce la un sentiment de 'competenta personala iar intarirea succesului se generalizeaza si pentru alte zone de activitate care se rezolva prin implicarea acelorasi abilitati. (Minulescu, 2003)

Tipologia jungiana descrie reactii si preferinte curente, aspecte forte si aspecte limitative pentru 8 tipuri principale in functie de orientarea si functia dominanta la nivelul eului constient: introvert senzorial(IS), extravert senzorial(ES), introvert intuitiv(IN), extravert intuitiv(EN), introvert logic(IT), extravert logic(ET), introvert afectiv(IF), extravert afectiv(EF). Sunt, de asemenea descrise si 16 tipuri secundare, in situatia cand preferintei dominate i se adauga functia secundara.

Rezultatele MBTI surprind diferente valoroase intre indivizii normali; chestionarul se adreseaza personalitatii normale si nu este conceput ca un test clinic.

Indicatorul tipologic Myers- Briggs a fost publicat in 1962. Testul este larg folosit atat in cercetare cat si in psihologia aplicata.

Forma G este forma standard a MBTI, iar forma F este recomandata pentru consiliere sau cercetare.

Teoria tipurilor - preferarea unei anumite functii in fata celorlalte.

Utilizarea continua si constanta a functiei preferate constituie un stimul si motivator puternic pentru a avea incredere si a se atasa respectivului mod de a privi lumea.

In timp ce are loc dezvoltarea unei functii preferate, exista o relativa neglijare a polului opus acelei preferinte.

Pentru fiecare tip, doua dintre cele patru functii ale lui Jung sunt mai interesante si deci este mai posibil sa fie dezvoltate si folosite in mod constient.

Celelalte functii mai putin preferate sunt considerate mai putin adecvate si sunt de cele mai multe ori neglijate.

De obicei, in tinerete este dezvoltata prima functie (cea 'dominanta') si, complementar ei, o a doua ('auxiliara'). In timpul vietii de adult indivizii capata mai mult sau mai putin control si asupra celorlalte doua functii mai putin preferate.

Folosirea optima a celor patru functii nu trebuie si nu se poate obtine prin egalizare, ci prin dezvoltarea selectiva a fiecareia in parte.

Dezvoltarea coerenta in planul dezvoltarii capacitatii eului de a le utiliza constient ar necesita, in concluzie: perfectionarea in procesul favorit, dominant; dezvoltarea adecvata, dar nu egala, a procesului auxiliar; admiterea eventuala a proceselor mai putin dezvoltate pentru folosirea lor constienta si utila, in serviciul procesului dominant, chiar daca aceasta ar necesita ca procesul dominant si cel auxiliar sa 'predea' temporar controlul constientului, precum si capacitatea de a folosi fiecare functie pentru sarcinile la care se preteaza cel mai bine.

1.2. Descrierea scalelor MBTI

Cele patru scale masurate de MBTI sunt:

EI: preferinta pentru focalizarea atentiei: Extravertire - Introvertire

SN: preferinta pentru culegerea(constituirea) informatiei din mediu: Senzorialitatea -Intuitia

TF: preferinta pentru luarea deciziilor: Gandirea logica - Afectivitatea

JP: preferinta pentru orientarea fata de lumea exterioara: Judecata - Perceptia

Scala E-I: descrie modul cum este orientata energia la dispozitia eului Extravert(E)

Cei care prefera extraversia tind sa-si fixeze atentia catre lumea exterioara si catre mediul exterior. Extravertii sunt stimulati de ceea ce se intampla in lumea din jurul lor si tind sa-si focalizeze energia catre mediu.

Ei prefera sa comunice prin viu grai si nu prin scris. Simt nevoia sa experimenteze lumea pentru a o intelege si de aceea tind spre actiune.

Introvert(I)

Introvertii sunt stimulati si incitati de ceea ce se intampla in lumea lor interioara si aceasta este zona catre care tind sa-si directioneze energia.

Introvertii sunt mai interesati si mai in largul lor atunci cand munca sau activitatea desfasurata le cere ca o mare parte din timp sa stea singuri.

Ei prefera sa inteleaga lumea inainte de a o experimenta si, astfel, inainte de a actiona, adesea mediteaza la ce au de facut.

Scala S-N: descrie modul cum este perceputa(constituita) informatia

Senzorial(S)

Simturile (vizual si auditiv in principal) ii spun acestui tip uman despre ceea ce exista 'acolo', ori se intampla efectiv. Chiar si imaginile mentale nu sunt vagi, metaforice, ci pline de putere de evocare, vizuale, colorate, graitoare. Tipurile senzitive tind sa accepte si sa lucreze cu ceea ce este dat 'aici si acum', fiind astfel realisti si practici. Exceleaza in situatiile in care este necesara rememorarea si manuirea unui mare numar de fapte sau date concrete.

Intuitiv(N)

Cealalta cale de a afla este intuitia, care iti dezvaluie intelesul, realitatile si posibilitatile ce se afla dincolo de informatia transmisa de simturi. Intuitia cerceteaza ansamblul si cauta sa descopere ceea ce este esential. Daca preferi intuitia, devii expert in descoperirea de noi posibilitati si cai de a face lucrurile. Tipul intuitiv apreciaza imaginatia si inspiratia.

Scala T-F indica felul cum iei decizii.

Scala T-F este singura scala care se coteaza diferentiat in functie de sexul subiectului. Logic, rational sau afectiv, sentimental, personal.

Odata dobandita informatia printr-una din caile perceptive, ea trebuie folosita.

Tipurile 'T' folosesc gandirea ca metoda conclusiva, prezicand consecintele logice ale unei alegeri specifice sau ale unui act particular.

Cand folosesti gandirea decizi in mod obiectiv, pe baza cauzei si efectului, iei decizia analizand si cantarind dovezile, inclusiv realitatile neplacute.

Oamenii ce prefera gandirea cauta un standard obiectiv al adevarului.

Ei exceleaza adesea in analiza situatiilor de criza, ori care cer adaptabilitate marita, dar nu in cazurile in care se manifesta situatii ambigue.

Afectiv(F)

Tipurile 'F' folosesc afectivitatea ca metoda conclusiva.

In acest fel, tipurile 'F' iau in consideratie ceea ce este important pentru ei si pentru cei din jur, fara sa pretinda ca acest lucru este si logic.

Acesti oameni prefera sa devina empatici, favorabili si plini de tact in deciziile lor.

Este important de inteles ca termenul 'afectivitate' se foloseste in acest context cu sensul de 'decizii luate pe baza de valori' si nu se refera la sentimente sau emotii in sine.

Scala J-P implica raspunsul la problema modului cum abordezi rational sau irational datele de informatie asupra realitatii interioare sau exterioare? Rational (tradus uneori ca "judicativ")

Aceasta scala descrie stilul de viata pe care il adopti in confruntarea cu lumea exterioara si modalitatile prin care te orientezi in relatie cu ea.

Dihotomia descrisa aici se bazeaza pe doua din scalele anterioare: in relationarea cu mediul fie preferi o atitudine bazata pe evaluare constienta si pe concluzii proprii (indiferent daca ele sunt rational-logice ori afectiv-valorice), fie preferi o atitudine non-rationala bazata pe perceptie (senzoriala sau intuitiva).

Cei care prefera o atitudine rationala tind sa traiasca in mod ordonat, planificat, sa-si regleze si controleze viata. Ei prefera sa pastreze 'franele' situatiei, prefera sa ia decizii. Sunt organizati si structurati si vor ca lucrurile sa-si urmeze calea planificata, sa fie bine stabilite

Perceptiv(P)

Cei care prefera procesul perceptiv (fie prin senzorialitate, fie prin intuitie) prefera sa traiasca intr-un mod flexibil si spontan.

Prefera sa-si traiasca viata, mai degraba decat sa o inteleaga sau controleze, raman deschisi experientei, bucurandu-se de ea si avand incredere in abilitatea lor de a se adapta momentului.

2.1. Itemii si ponderea lor in cadrul scalelor

Cum se stabileste tipul de personalitate (MBTI)

Se scoreaza punctajul cu ajutorul a 8 grile de corectie aplicate pe formularul de raspuns completat de subiect; se inscrie pe formularul de raspuns in dreptul literelor E,S,T,J,I,N,F,P - cota bruta (CB) (a se observa in grila de corectie faptul ca un raspuns semnificativ la fiecare item al scalei este ponderat cu 1 sau cu 2 puncte);

Apoi se face scaderea cotei brute mai mici din cota bruta mai mare la factorii pereche (E-I, S-N, T-F, J-P)ceea ce permite stabilirea factorului dominant din cadrul fiecarei perechi de factori polari, deci stabilirea literelor care inscriu tipul de personalitate cele 4 litere ale factorilor dominanti.

3. Pentru determinarea intensitatii factorilor tipologici rezultati prin  efectuarea diferentei dintre cota bruta mai mare si cota bruta mai mica, se aplica o operatie de transformare, propusa de autorii chestionarului MBTI, astfel:

1. 2(CB mare - CB mica) -1 = cand factorii dominanti sunt: ESTJ;

2. 2(CB mare - CB mica)+1= cand factorii dominanti sunt: INFP

Cum se stabileste tipul de personalitate (MBTI)

Pentru exemplificare prezentam in continuare urmatoarea situatie a cotelor brute rezultate pentru fiecare factor polar din factorii pereche(literele pereche):

1. E19 I 6 E 25

2. S10 N 17 N 15

3. T25 F 7 T 35

4. J11 P 11 P 1

S-a procedat astfel:

1. 19-6=13; 2(13)-1=25

2. 10-17=-7; 2(7)+1=15

3. 25-7=18; 2(18)-1=35

4. 11-11=0;2(0)+1=1

Cand diferenta de scoruri brute este 0 atunci se aplica formula nr.2 aplicata factorilor I,N,F,P.

2.2.3. Interpretarea unui tip de personalitate MBTI

Dupa stabilirea tipului de personalitate MBTI ( unul  din cele 16 tipuri posibile, alcatuit din 4 factori, desemnati de cele 4 litere) se poate descrie profilul prin prisma ierarhiei functiilor de constituire a informatiei si de luare a deciziei ( a se vedea ierarhia functiilor - functia, dominanta, functia auxiliara si functiile secundare).

In modalitatea clasica de scorare un factor este conturat daca are 19 puncte cel putin; peste 25 puncte incepe sa fie bine conturat.

Pentru a reda mai precis gradul de dezvoltare a unui factor in comparatie cu gradul de dezvoltare a acelui factor intr-un esantion de populatie se transforma cotele brute in note standard T si se reporteaza astfel subiectul analizat la un etalon local de populatie (vezi Etalon MBTI).

Tipul de personalitate MBTI poate fi analizat din punctul de vedere al punctelor forte, puncte slabe si capcane pentru fiecare tip, din punct de vedere al compatibilitatii cu diferite activitati profesionale sau din punct de vedere al stilului de conducere

Unele cercetari stabilesc moduri diferite de a reactiona la stres in functie de tipul de personalitate MBTI