Majoritatea autorilor care-si propun sa consilieze cititorii cum sǎ-si dezvolte valentele ascunse incep prin a le propune acestora sǎ intre in contact cu emotiile lor. De ce este atat de important? Emotiile noastre constituie factorii care ne influenteazǎ cel mai mult modul in care reactionǎm, luǎm decizii, ne raportǎm la propriul sistem de valori si, nu in ultimul rand, comunicam cu ceilalti. Astfel, dacǎ reusim sǎ ne controlǎm emotiile, putem avea lucrurile sub control, indiferent de context.
Ni s-a spus mereu sa nu ne exprimǎm emotiile, mai ales in public, pentru ca asta inseamnǎ imaturitate. Ni s-a spus ca omul este o fiintǎ rationalǎ. Acum apar deodatǎ niste oameni de stiintǎ care ne spun cǎ omul este o fiintǎ emotionalǎ, ca oricare alta de pe acest Pǎmant. Pe cine sǎ credem?
Panǎ de curand emotiile erau considerate ceva de care trebuie sǎ scapi dacǎ vrei sǎ nu ai neplǎceri. Azi se stie cǎ emotiile pot fi educate si cǎ beneficiile obtinute in urma acestui proces sunt enorme.
Inteligenta emotionala redefineste imaginea despre lume si om. Azi stim cǎ emotiile sunt cele mai importante resurse ale omului si ca felul cum este construit creierul uman ii permite acestuia mai intai sǎ iubeascǎ.
In legǎturǎ cu emotiile exista mai multe mituri:
"Inteligentǎ inseamnǎ doar IQ."
Adevǎrul: IQ este doar o parte a inteligentei noastre generale. IQ-ul nu poate fi dezvoltat si nici educat. Inteligenta generalǎ creste dacǎ se dezvoltǎ inteligenta emotionalǎ.
"Succesul la locul de munca si in viatǎ depinde de IQ."
Adevǎrul: Cercetǎrile au arǎtat ca succesul nostru la locul de munca sau in viatǎ depinde 80% de inteligenta emotionalǎ si doar 20% de intelect. In timp ce intelectul ne ajutǎ sǎ rezolvǎm probleme, sǎ facem ca calcule sau sǎ procesǎm informatii, inteligenta emotionalǎ (EQ) ne permite sa fim mai creativi si sǎ ne folosim emotiile pentru a ne rezolva problemele. Inteligenta emotionalǎ este "abilitatea de a percepe si exprima, de a asimila emotii in gandire, de a intelege prisma emotiilor si de a regla emotiile proprii si ale altora" (Salovey, Mayer, Caruso, 2000).
Conform lui Howard Gardner , reputatul specialist in psihologie educationalǎ de la Harvard, existǎ nu unul ci sapte tipuri de inteligentǎ emotionalǎ:
-Inteligenta spatialǎ - capacitatea de a vedea structuri si forme cu precizie; cei care posedǎ acest tip de inteligentǎ se exprimǎ foarte usor prin desene, fotografii sau sculpturi.
-Inteligenta kinestezica - capacitatea de a utiliza corpul cu precizie, coordonand miscǎrile foarte bine si, in acelasi timp, putand sǎ inteleagǎ rapid toate nuantele unei miscǎri.
-Inteligenta muzicalǎ - capacitatea de a identifica stilul unui compozitor si de a recunoaste diverse partituri muzicale.
-Inteligenta lingvisticǎ - capacitatea de a invǎta foarte usor o limba strǎinǎ sau de a dezvolta un vocabular foarte bogat.
-Inteligenta logico-matematicǎ - capacitatea de a rezolva cu usurintǎ probleme si de a te simti foarte confortabil atunci cand se lucreazǎ cu numere; aceasta este cea care determinǎ obtinerea unor scoruri foarte mari la testele care mǎsoarǎ coeficientul de inteligentǎ traditional.
-Inteligenta interpersonalǎ si cea intrapersonalǎ - capacitǎtile care te ajutǎ sǎ intelegi sentimentele celor din jur si, respectiv, sǎ iti intelegi propriile sentimente; acestea sunt responsabile in bunǎ mǎsurǎ pentru cele 80 de procente ale succesului organizational.
Redusǎ la esentǎ, inteligenta emotionalǎ are trei componente: cunoasterea propriilor emotii, "gestionarea" acestora si intelegerea si luarea in considerare a emotiilor celorlalti.
Presupunand cǎ emotiile sunt constientizate in totalitate, in ciuda faptului cǎ unele dintre ele spun despre noi lucruri pe care nu am vrea sa le auzim, partea cea mai dificilǎ este sǎ invǎtǎm sǎ le gestionǎm in mod constructiv in vederea atingerii unui anumit scop. In acest proces este esentialǎ intelegerea faptului cǎ orice emotie are atat o laturǎ pozitivǎ, cat si una negativǎ, iar acest lucru este valabil si in cazul emotiilor considerate in mod traditional negative, asa cum ar fi mania. Dacǎ latura negativǎ a maniei este legatǎ de faptul ca ii indepǎrteazǎ pe cei din jur, tensioneazǎ corpul si afecteazǎ ratiunea, latura pozitiva priveste functia auto-protectoare pe care aceasta o are pentru individ, precum si capacitatea de a mobiliza la actiune.
De abia dupǎ ce aceste etape sunt parcurse, se poate vorbi de intelegerea si luarea in considerare a emotiilor celor din jur. In acest scop trei elemente sunt esentiale si ele nu reprezintǎ o noutate pentru nimeni :ascultarea activǎ, ceea ce inseamnǎ mai mult decat a astepta rǎbdǎtor sǎ iti vinǎ randul sǎ spui ceva, abilitatea de interpreta corect limbajul corpului si, nu in ultimul rand, abilitatea de a distinge intre diferitele nuante ale emotiilor unei persoane. Doar utilizarea impreunǎ a acestor abilitǎti ne permit sǎ comunicǎm eficient la nivel emotional cu cei din jur, receptand si transmitand atat latura rationalǎ, cat si cea afectivǎ a unui mesaj.
Un aspect interesant il reprezintǎ faptul cǎ, spre deosebire de inteligenta logico-matematica, cea care suferǎ modificǎri nesemnificative o data cu sfarsitul adolescentei, inteligenta emotionalǎ se poate dezvolta de-a lungul timpului, fǎrǎ limita de varsta, cu conditia sa ii fie acordatǎ atentia si eforturile necesare
Relatii mai bune cu cei din jur. Creativitatea ridicata. Capacitate mai bunǎ de a te motiva si a-i motiva pe cei cu care lucrezi. Capacitate mai buna de a conduce. Cinci motive pentru care meritǎ sǎ incercati sa dezvoltati inteligenta emotionalǎ.
Modalitatea prin care realizezi ca dozarea propriilor emotii este o actiune care are un rol determinant in modul in care esti perceput de ceilalti reprezintǎ un factor cheie in cadrul inteligentei emotionale. Persoanele care au un EQ ridicat stiu in general sa-si directioneze foarte bine actiunile in viatǎ. Dincolo de faptul cǎ-si prioritizeazǎ si isi fixeazǎ obiective realiste, in plus, au capacitatea de a apela la rational atunci cand sunt pusi sa ia decizii- mai exact apeleazǎ la autocontrol.
Oamenii de stiinta apreciazǎ cǎ inainte de a gandi simtim si ca aceasta tine de instinctul nostru de conservare. Oricum, o data ce incepi sa te temi pentru ceea ce simti ai sansa sǎ fii deja pe drumul cel bun. Capacitatea de a te retrage pentru un moment in expectativa pentru a analiza ceea ce simti te determina sǎ apelezi la autocontrol, preluand anumite sabloane comportamentale pe care le-ai sesizat la altii.
Un rol esential in managementul emotiilor il joaca optimismul, abilitatea de a vedea permanent jumǎtatea plinǎ a paharului. Cu alte cuvinte, stiind cum sǎ reactionezi pozitiv in momente mai putin faste, depǎsind obstacolele si adaptand starea care te avantajeazǎ cel mai mult in acel moment reprezintǎ un management al emotiilor optim. Si pentru ca succesul sa fie deplin, este necesarǎ o doza generoasǎ de perseverentǎ.
