Inventarul psihologic California - CPI

Autor: Harrison G. Gough

Aplicabilitate: incepand de la varsta de 13 ani

Tip de raspuns: dihotomic - Adevarat / Fals

Fidelitate: tip test - retest, intre 0.55 si 0.75 dupa un an.

Validitate: peste 1000 de studii destinate validarii, experimentarii, predictiei si aplicarii pe noi populatii. O serie de studii indica o buna validitate de construct.

Conceptia privind evaluarea personalitatii si constructia testului

Preocuparea prima a lui Gough nu a fost crearea si expereimentarea de instrumente, ci acea de a dispune de un instrument de evaluare centrat pe persoana. Aceasta nevoie a stat la baza initiativei sale, a constructiei si experimentarii chestionarului sau. Chestionarul nu cauta in primul rand norma, tipologiile sau dimensiunile generale ale personalitatii, ci un mod de a intelege persoana, cazul viu.

In constructia scalelor CPI nu a adoptat o viziune formala asupra personalitatii (autorul fiind sceptic privind posibilitatile de aplicare in practica a pozitiilor teoretice), ci a adoptat o metoda care porneste de la situatiile in care se cerea utilizat testul. In functie de aceste situatii, a construit masuratori care se bazau pe acele constructe deja operationale in felul in care se comporta indivizii in contexte specifice. Conceptia este aceea a derivarii scalelor pe cale empirica si se bazeaza pe de o parte pe traditia empirista a Universitatii Minnesota iar pe de alta parte pe experienta lagata de MMPI, CPI voindu-se a fi un instrument simetric fata de acesta. Daca MMPI era destinat psihopatologiei, CPI a fost construit in replica pentru evaluarea normalitatii, a persoanei sanatoase psihic in ipostaza ei reala, dinamica, adica in interrelationare. Daca MMPI fusese construit pornind de la variabilele clinice, de la concepte derivate empiric din experienta clinica, in cazul Cpi s-a pus problema gasirii realitatilor, a variabilelor fiintei normale aflata in relatii sociale.

Perspectiva de la care a pornit Gough a fost dubla: de la contextul de utilizare si de la acele concepte populare, care exista feja in domeniul comportamentului interpersonal. Este vorba despre acei termeni descriptivi pe care oamenii ii folosesc in mod uzual pentru a-si descrie modurile de a se comporta si caracteristicile ce tin de personalitate. Gough priveste un concept popular nu doar ca pe un termen utilizat in vorbirea curenta, ci si ca pe unul care are calitatea de a transcende o societate particulara, aparand in vorbire acurenta a diferitelor societati. El se sprijina pe si cauta aceio termeni care apar in relationarea sociala curenta si in limbajul cotidian, atribute ce se pot regasi in toate culturile si care au o relatie directa si integrala cu formele de interrelationare sociala.

Pentru Gough scopul fiecarei scale este sa reflecte cat de fidel posibil un aspect anume, o tema a comportamentului interpersonal, altfel spus sa evasueze tocmai constructul asa cum este definit cultural, cu toate conotatiile sale subtile si denotatiile formale.

Critici aduse chestionarului

1. Critici legate de validitatea scalelor: scalele nu au validitate de construct si semnificatie precisa; conceptele populare sunt cuvinte cu un bagaj excesiv de inteles conotativ, devenind astfel imposibila operationalizarea si definirea stiintifica exacta.

2. Lipsa de omogenitate a scalelor si redundanta acestora, ele neprezentand toate puritatea factoriala caracteriristica altor teste, toate coreland relativ inalt intre ele (Thorndike arata ca doar 4 din cele 18 nu coreleaza cel putin in masura de 0.5 cu unele dintre celelalte) si cu dezirabilitatea sociala. Exista de asemenea o serie de itemi ai testului care sunt comuni pentru mai multe scale. Gough incearca sa rezolve aceasta problema prin utilizarea sistematica in constructia scalei a analizei conceptuale, care include atat validarea practica cat si pe cea de construct si chiar le depaseste.

Goldberg 1972 si Gough insusi argumenteaza ca de obicei scalele CPI conduc catre 4 factori de personalitate (cele 4 grupe descale) iar Mc Crae si John (1992) afirma ca cei 5 superfactori Big Five pot fi gasiti in CPI.

3. Lipsa de semnificatie psihologica a scalelor. Conform normelor prescrise de Cronbach (1959), unele criterii utilizate in dezvoltarea scalelor CPI nu au fost adecvate pentru definirea constructului, un bun exemplu fiind scala de sociabilitate in care au fost selectati acei itemi care corelau cu un numa de activitati extracuriculare.

Variantele 1996 (434 itemi) si 2002 (260 itemi)

Ultima revizie a CPI a fost facuta in 1996, fiind restandardizat (reetalonat) cu ajutorul unui esantion de 3000 barbati si 3000 femei. Este vorba despre varianta cu 434 itemi a testului. Tot cu ocazia acestei revizii a fost realizat un studiu privind utilizarea testului incepand cu varsta de 13 ani.

Aceasta varianta a testului pastreaza un numar de 158 itemi comuni cu MMPI 2 si necesita din partea subiectului abilitati de citire simple (clasa a V-a la americani).

Studii recente cu ajutorul analizei factoriale au identificat 5 factori in cadrul testului, numiti:

1. Ascendenta (Ascendance),

2. Dependability (Dependenta?),

3. Comunalitate / Conventionalitate (Communality / Conventionality),

4. Originalitate (Originality) si

5. Feminitate / Masculinitate (Femininity / Masculinity)

Aceasta varianta cuprinde 29 scale (31 pentru varanta romaneasca): 20 scale populare, 3 scale vectoriale, 6 scale speciale. Versiunea romaneasca prezinta 8 scale speciale, aparand suplimentar scalele Hos (Hostility - Ostilitate) si Fght (Fighter Factor - Luptator)

Varianta din 2002 poarta numele de Spectrum CPI 260T. Ea cuprinde 29 scale (31 pentru varianta romaneasca): 20 scale populare, 3 scale structurale si 6 scale speciale. Versiunea romaneasca prezinta 8 scale speciale, aparand suplimentar scalele Hos (Hostility - Ostilitate) si Fght (Fighter Factor - Luptator).

Faptul ca numarul de itemi este redus la aproape jumatate (260 fata de cei 434 ai variantei din 1996) reduce timpul de aplicare cu 40%, ceea ce face din CPI 260 un instrument relativ usor de utilizat in domeniul organizational.

Aceasta varianta a fost tradusa si etalonata in Romania pe un esantion de 3200 subiecti (1600 barbati si 1600 femei), varste cuprinse intre 14 si 82 de ani (cu o medie de 30 si o abatere stadard de 10.2). Esantionul american pe care a fost realizata proba a fost format din 6000 subiecti (3000 barbati si 3000 femei). Ambele esantioane au fost formate din studenti, absolventi de liceu si angajati in diferite profesii.

Cu exceptia scalei Ac unde s-a obtinut o corelatie de 0.56, intre scalele CPI 260 si cele similare ale CPI 434 exista corelatii cuprinse intre 0.85 si 0.99. Valoarea consistentei interne pentu scalele CPI 260 RO variaza intre 0.34 (scala Re) si 0.93 (vectorul 3).

Ambele variante permit evaluatorului calcularea urmatorilor indici de validitate a protocolului:

Fake good - tendinta de falsificare in sens pozitiv a raspunsurilor = 32.30 + 0.49 Do + 0.67 Em + 1.12 Gi - 0.62 wb - 0.58 Fx. Scorul critic pentru acest indice este 65.50. un scor mai mare indica tendinta de falsificare in sens pozitiv.

Fake bad - tendinta de falsificare in sens negativ = 100.67 - 2.32 Cm - 0.44 Wb - 0.31 Fx + 0.18 Ac.

Daca scorul la fake bad este mai mare sau egal cu 66 si daca scorul la Random este mai mic sau egal cu 51.49, protocolul este considerat fake bad.

Daca scorul la fake bad este mai mare sau egal cu 66 si daca scorul la Random este mai mare sau egal cu 51.50, protocolul este considerat random.

Random - tendinta de a raspunde la intamplare = 42.77 + 0.30 In + 0.37 Gi + 0.49 To - 0.29 Cm.

Random vs fake - raportul random / fake

Cele 20 de dimensiuni ale personalitatii normale (scalele populare)

Pentru fiecare scala, manualul furnizeaza pentru zonele de semnificatie ale acesteia (peste sau sub medie) atat aspectele care au format continutul propriuzis al itemilor, cat si unele atribute care reprezinta felul in care persoanele evaluate sunt descrise de altii, deci perceptia sociala asupra lor.

Cele 20 de scale populare sunt sunt structurate in 4 grupe sau domenii de evaluare.

1. Prima grupa cuprinde 7 scale, care evalueaza calitatile interpersonale ale individului: incredere in sine, echilibru, amitie si eficienta pe planul relatiilor sociale. Gruparea defineste si ceea ce la nivel comun se numeste inteligenta sociala. Ea se refera la dimensiunile personalitatii care intervin in afirmarea persoanei, imaginea de sine si adecvarea interpersonala. Este formata din scalele:

1. Dominanta - Do,

2. Capacitate de statut - Cs,

3. Sociabilitate - Sy,

4. Prezenta sociala - Sp,

5. Acceptare de sine - Sa,

6. Independenta - In,

7. Empatie - Em

2. A doua grupa cuprinde 7 scale, care evalueaza valorile interne si standardele asteptate de ceilalti, ceea ce s-ar putea numi management de sine: maturitate, autocontrol, responsabilitate. Grupa indica acele dimensiuni ale personalitatii care sunt implicate in optiunile valorice si maturitatea interrelationala a persoanei. Este formata din scalele:

8. Responsabilitate - Re,

9. Conformism social - So,

10. Autocontrol - Sc,

11. Impresie buna - Gi,

12. Comunalitate - Cm,

13. Sanatate (Bunastare personala) - WB,

14. Toleranta - To.

3. A treia grupa cuprinde 3 scale, care evalueaza nevoia de realizare si atributele cognitive individuale, motivatii si stil de gandire: motivatie, tenacitate, perseverenta, capacitate de organizare.

Evaluarea vizeaza mai ales nivelul motivational in sensul potentialului de realizare personala si al focalizarii pe valorile intelectuale. Este formata din scalele:

15. Realizare prin conformism - Ac,

16. Realizare prin independenta - Ai,

17. Eficienta intelectuala - Ie.

4. A patra grupa cuprinde 3 scale, care evalueaza unele caracteristice personale definite prin aspecte precum: capacitate de adaptare, sensibilitate. Gruparea face trimitere catre unele modalitati intelectuale care modeleaza un stil personal. Este formata din scalele:

18. Intuitie psihologica - Py,

19. Flexibilitate - Fx,

20. Feminitate / Masculinitate - F/M

Scale vectoriale si Modelul cuboid

Exista 3 scale vectoriale, care configureaza 4 stiluri de viata / tipologii umane. Aceste scale se bazeaza pe un model cuboid asupra personalitatii umane, elaborat de Gough in 1987 cu ajutorul analizei factoriale.

Unele teste de personalitate cum ar fi MMPI sau MCMI (Millon Clinical Multiaxial Inventory) prezinta avantajul ca odata trasat profilul, este suficient sa examinam scalele pentru a putea sti un diagnostic al pacientului, mai precis daca acesta este nevrotic, psihotic sau nu este un subiect patologic. Versiunea originala a CPI nu oferea examinatorului o astfel de posibilitate, motiv pentru care Gough a dezvoltat o modalitate de interpretare structurala a scorurilor CPI, cu scopul de a alerta psihologul in legatura cu tipul de personalitate pe care o evalueaza. Aceasta modalitate este disponibila incepand cu varianta din 1987 a testului.

Cei trei vectori

Vectorul 1 - Prima dimesiune se refera la extraversie, ascendenta sociala si asigurare de sine (selfassurance).

Vectorul 2 - Cel de-al doilea vector reprezinta gradul in care individul raspunde si adera la normele sociale (numit de Gough Norm favoring / Norm questioning).

Vectorul 3 - Cel de-al treilea vector evalueaza gradul in care persoana si-a realizat sau integrat propriul tip de baza (de personalitate).

Cele 4 tipuri de personalitate

Gough a numit aceste tipuri de baza cu litere din alfabetul grec vechi: Alfa, Beta, Gama si Delta si a folosit un sistem de scorare in 7 trepte pentru vectorul 3 (1 - foarte scazut, 2 - mult sub medie, 3 - sub medie, 4 - mediu, 5 - peste medie, 6 - mult peste medie, 7 - foarte inalt) pentru a specifica taria relativa cu care se manifesta fiecare tip in personalitatea si interactiunile persoanei. Deci, un scor 7 la Alfa reprezinta un tip alfa pe deplin realizat. Gough a determinat faptul ca aceste 4 tipuri sunt relativ egal distribuite in populatia generala.

Tipul Alfa - Stilul de viata bazat pe implementare

Combina aderenta la norme cu o orientare catre exterior in ceea ce priveste relatiile interpersonale si este considerat un stil foarte managerial. Sunt oameni de baza in majoritatea organizatiilor si au un stil de interactiune participativ. Sunt focaslizati pe sarcini si productivi. Sunt vazuti de ceilalti ca fiind puternici, ambitiosi, asertivi, extraverti si orientati catre actiune. Ca manageri, ei sunt centrati pe atingerea scopurilor orgamnizationale, respectarea termenelor limita si sunt vazuti ca fiind influenti.

La scorurile foarte inalte intalnim lideri carismatici.

La scorurile foarte joase intalnim persoane manipulative si centrate pe sine (intolerante fata de persoanele care nu sunt in acord cu ei, autoritari, punitivi si preocupati doar de atingerea propriilor scopuri).

Tipul beta - Stilul de viata suportiv

Combina acceptarea normelor cu o orientare mmai degraba introverta fata de lume. Sunt persoane percepute ca fiind lente, responsabile, stabile, dependente, moderate, pricepute si predicitbile. Sunt cei care pastreaza normele si valorile intr-un grup. Ca manageri, ei sunt centrati tot pe realizarea scopurilor organizationale, numai ca intr-un mod mai lent si mai asezat. Sunt persoane care au nevoie sa le fie trasate directii de catre manageri si sunt buni in roluri executive.

La scorurile foarte inalte sunt modele din care te poti inspira in legatura cu proprietatea si bunatatea si de asemenea modele parentale.

La scorurile foarte joase sunt persoane foarte precaute, rigide, caracterizate printr-un conformism temator.

Tipul Gama - Stilul de viata inovator

Combina evaluarea (respingerea) normelor cu o orientare extraverta. Sunt vizionari, poate acei lideri strtategici ce pot schimba orientarea unei organizatii. Contesta si pun sub semnul intrebarii status-quo(urile). Ca manageri, pun sub semnul intrebarii misiunea si scopurile organizationale, prefera sa schimbe directivele organizationale si sunt orientati catre inovatie. Sunt perceputi ca inovativi, inteligenti si aventurosi.

La scorurile foarte inalte sunt creativi, vizionari, imaginativi, inovativi.

La scorurile foarte scazute sunt rebeli, impulsivi, intoleranti, autoindulgenti si disruptivi.

Tipul Delta - Stilul de viata vizionar

Combina indoiala legata de norme cu o orientare detasata si introverta. Sunt persoane reflexive, detasate de mediu, preocupate si perceptive si au tendinta de a fi experti tehnici sau stiintifici. Ca manageri tind sa lucreze cel mai bine in colective mici sau organizatii mici in care pot fi cumva independenti.

La scorurile foarte inalte gasim persoane idealiste, preocupate, imaginative, artistice sau vizionare.

La scorurile foarte scazute persoane rezervate, conflictuale, bulversate si fragmentate. La extrema de jos a sorurilor putem vorbi de fragmentare si dezorganizare la nivelul personalitatii. Astfel de scoruri obtin pacientii psihiatrici cronici.

Scale speciale ale CPI

Scalele speciale sunt utilizate in special in scop de cercetare sau atunci cand in evaluare sunt necesare date suplimentare. Ele reflecta constructe ale personalitatii implicate in special in activitatea de munca si dezvoltarea carierei. Cele 8 scale speciale in varianta romaneasca a CPI 260 sunt:

1. Potential managerial - Mp

2. Orientarea catre munca - Wo

3. Temperament creativ - CT

4. Leadership - Lp

5. Amicabilitate - Ami

6. Orientare spre aplicarea legii - Leo

7. Ostilitate - Hos

8. Luptator - FF

Interpretarea profilului CPI

Consideratii generale

Autorul atrage atentia asupra muncii de construire de ipoteze de natura explicativa si de interpretarea in lucrul cu profilele CPI, spre deosebire de situatia alltor teste in care trasarea profilului reprezinta cumva pasul final. In CPI nu lucram cu o simpla insiruire de trasaturi, ci evoluam treptat in interpretare spre o structura care ne poate deschide noi ipoteze.

Interpretarea profilului se poate face doar de catre un profesionist care cunoaste foarte bine pe de o parte testul, pe de alta teoriile asupra persoanlitatii, teoriile dezviltatii, teoriile despre motivatie si valori. Cel mai adecvat mod de invatare este lucrul impreuna cu un specialist care are experienta in lucrul cu testul. Incepatorul poate de asemenea sa foloseasca mai multe instrumente dintre care unele pe care le cunoaste mai bine si sa lucreze intr-o maniera comparativa sau corelativa. Lucrul pe scorurile obtinute de persoane care apartin unor populatii clar determinate poate fi o alta strategie.

Al alta modalitate este invatarea din erori. Se recomanda ca in perioada de formare psihoogul sa se centreze pe extragerea cator mai multe informatii din profilul cu care lucreaza, lucrand preferabil in orb (fara a cunoaste alte date despre persoana pe care o evaluaeza).

Pasi in interpretarea profilului

1. Determinarea validitatii profilului utilizand scorurile subiectului la scalele de validare: Gi, Cm si Wb.

Scorurile mici la Wb si Cm (incepand de lascorul de 30 dar mai ales cele sub 20 note standard) indica tendinta subiectului de a raspunde acceptand ca adevarati itemi de tip simptomatic, deci tendinta de falsificare in sensul inrautatirii.

Scorul scazut la Gi este in acest sens si mai relevant pentru aceasta tendinta de falsificare in sensul inrautatirii. Scorul critic este de 30 exprimat in note standard.

Invalidarea in acest sens a profilului nu ne va permite sa utilizam adecvat chestionarul pentru a diagnostica forta sau slabiciunea eului sau pentru a evalua dinamica si tendintele conflictuale.

Scorurile inalte la Gi (peste 70 note standard) indica tendinta subiectului de a falsifica in sens pozitiv, cu scopul de a se pune intr-o lumina favorabila. De obicei acest gen de falsificare determina o crestere a scorurilor pe ansamblu (la majoritatea scalelor). Un studiu a demonstrat ca un grup de alcoolici (cunoscuti pentru tendinta de disimulare in sens pozitiv) a scos pe ansamblu scoruri mai inalte la Gi decat un grup de subiecti caruia i s-a cerut sa falsifice in mod intentionat.

Depistarea acestei tendinte, la fel ca si in cazul celei mentionate anterior, nu face improprie interpretarea profilului ci aduce in atentia examinatorului necesitatea unei precautii in interpretatre si in special in desprinderea unor concluzii privind subiectul. El va interpreta scorurile acestuia in lumina tendintei prezentte, relativizand oarecum concluziile desprinse si punand un accent sporit pe corelarea cu alte surse informationale.

Incepand cu varianta 1987 sunt disponibile unele ecuatii de regresie cu semnificatie statistica care elimina treptat posibilitatea diferitelor genuri de atitudini si falsificari (Fake Good, Fake Bad si random). Invalidarea nu semnifica imposibilitatea interpretarii, ci da o cheie de acces catre unghiul din care vor fi facute interpretarile.

2. Interpretarea structurala a scalelor (modelul cuboid), respectiv analiza tipului de personalitate si a nivelului de integrare a tipului personal.

3. Interpretarea scalelor individuale si analiza interactiunilor intre scale care pot afecta semnificatia unor scale individuale.

Aprecieri mai exacte privind unele scoruri individuale se pot face utilizand normele unor grupuri de referinta, situatie in care interes vor prezenta in special scorurile extreme (estew situatia in care comparam scorurile unui student la psihologie cu scorurile unei populatii mai largi de psihologi, in scop predictiv).

a. Un prim demers in interpretare priveste listarea scalelor cu scoruri inalte si scoruri scazute si desprinderea semnificatiei acestor scoruri prin analiza conceptuala. De mentionat ca in acest tip de interpretare trebuie tinut cont de interactiunile posibila intre scale, dintre care unele deja mentionate de autor.

b. Analiza modurilor de relationale intre scale sau analiza de pattern reprezinta un alt demers in interpretare, cu scop de a verifica ipotezele aparute din analiza celor 4 grupari de scale. De interes aici este ideea ca interpretarea unei scale isi capata sensul complet numai prin corelarea cu alte scale, deci printr-o analiza structurala. Modul de manifestare a unei trasaturi evidentiata prin test va fi reliefat prin semnificatia altor scale (in raport cu care capata sens comportamental).

Astfel de grupari senificative intre scale sunt cele intre Do si Gi sau Sy, intre So si Sc, Re si Cs, Re si Do, Ac si Ai.

Daca si Do si Gi prezinta scoruri inalte in cadrul unui profil, putem vorbi despre o persoana care doreste sa domine, sa conduca, insa acordand respect celorlalti. Daca avem situatia Do inalt si Gi scazut putem vorbi despre un conducator egocentric. Combinatia Do scazut si gi inalt poate conduce catre ipoteza ca este o persoana care evita potitii de responsabilitate sociala. Pentru domeniul scorurilor submedii putem vorbi despre un subiect retras, mai putin eficient social, usor de ofensat.

Daca So si Sc au impreuna scoruri inalte putem vorbi despre o persoana statornica in felul de a se manifesta, cu gravitate si siguranta de sine. So ridicat si sc scazut traduc un comportament critic, combativ si dominant. So scazut si Sc ridicat indica o persoana cu un comportament mai degraba fals, defensiv, care nu prezinta incredere. So si Sc scazute amandoua indica agresivitate, incapatanare, un mod excitabil si refractar de afi.

4. Investigarea patternurilor scorurilor in interiorul celor 4 grupe de scale. Diferite zone problematice sau de dezechilibru subiectiv pot fi evidentiate considerand aceste grupari ca de sine statatoare, facand fiecare trimitere catre o anunmita sfera a vietii si personalitatii subiectului. Pentru majoritatea scalelor CPI scorurile peste medie (50 + 10 note standard) sugereaza sanatate si echilibru, in timp ce sorurile sub medie (50 - 10 note standard) sugereaza dezechilibre si probleme legate de comportament.

5. Integrarea datelor despre subiect recoltate prin CPI cu datele disponibile din alte surse.