Psihologie Organizationala: Exemple de teste-grila

MULTIPLE CHOICE

1. Sintagma "psihologia muncii si organizationala" (PMO) este larg folosita prin includerea urmatoarelor subdomenii:

psihologia personalului;

2. managementul resurselor umane;

3. psihologie organizationala;

4. psihologie inginereasca;

5. psihologie inovativa.

ANS:  D

2. Psihologia organizationala si a conducerii apare pentru unii autori ca o ramura a:

ANS:  A

3. Psihologia organizationala este pentru unii autori ca o ramura a:

ANS:  D

4. Un sens al termenului de"organizare" se refera la mijlocul de realizare a procesului managerial. Este vorba despre sensul:

ANS:  D

5. Un sens al termenului de"organizare" se refera la proprietatea sistemelor de a fi organizate. Este vorba despre sensul:

ANS:  E

6. In raport cu psihologia sociala, psihologia organizationala are o sfera mai:

ANS:  D

7. Conceptul definit prin formularea: 'Caile prin care comportamentul uman devine conform cu ordinea sociala, respectiv la acele regularitati din comportamentul oamenilor care sunt determinate mai curand de conditiile sociale in care acestia se afla decat de caracteristicile lor fiziologice sau psihologice ca indivizi' poarta denumirea de:

ANS:  C

8. Diferentierea dintre organizatiile formale si cele informale este data doar de gradul lor de:  

ANS:  D

9. Definirea organizatiei ca "grupuri de oameni care isi organizeaza si coordoneaza activitatea in vederea realizarii unor finalitati relativ clar formulate ca obiective" este o definitie din perspectiva:

ANS:  C

10. Definirea institutiilor ca 'organizatiile care au statut, reguli de functionare stabilite prin regulamente si/sau legi, avand rolul sau functia sociala de a satisface anumite nevoi colective' este o definitie din perspectiva:

ANS:  B

11. Confuzia intre institutii si organizatii este datorata in principal faptului ca limbajul comun conserva in continuare sensul initial al termenului de institutie, care este cel:

ANS:  D

12.

Criteriul de baza care distinge o organizatie formala de celelalte forme de organizare sociala se refera la acceptarea constienta, deliberata (non-spontana) de catre un grup de oameni a urmatoarelor elemente:

1. scopul care urmeaza a fi atins;

2. structura de contracte care defineste relatiile dintre ei;

3. regulile pe care membrii grupului sunt asteptati sa le urmeze;

4. structura de statusuri care defineste relatiile dintre ei;

5. regulile pe care membrii grupului sunt asteptati sa le negocieze.

ANS:  B

13. Conceptul definit prin formularea: 'Regulile de influentare si control social ale comportamentelor individuale, modelele specifice si stabile de organizare si desfasurare a interactiunilor dintre indivizi si grupuri sociale orientate spre satisfacerea unor nevoi de baza, valori si interese cu importanta esentiala, strategica, pentru mentinerea colectivitatilor sociale' poarta denumirea de:

ANS:  D

14. Grupurile de oameni care isi organizeaza si coordoneaza activitatea in vederea realizarii unor finalitati relativ clar formulate ca obiective poarta denumirea de:

ANS:  B

15. Se constituie ca institutii doar:

ANS:  C

16. Institutiile au rolul de a conduce la:

ANS:  A

17.

Analizand relatiile dintre institutii si organizatii, Mihaela Vlasceanu (1996, 2005) arata ca acestea iau cel putin urmatoarele forme:

1. Institutiile constituie baza generativa a organizatiilor;

2. Organizatiile devin agenti ai schimbarii institutionale;

3. Institutiile constituie baza restrictiva a organizatiilor;

4.Organizatiile sunt cadrul in care se deruleaza atat institutionalizarea, cat si dezinstitutionalizarea;

5. Organizatiile sunt delimitarea spatiala a institutiilor.

ANS:  B

18.

Una dintre formele pe care le iau relatiile dintre institutii si organizatii se refera la faptul ca prin sistemul lor normativ, institutiile ofera posibilitati de initiere si functionare a organizatiilor, dar si constrangeri (in) formale asupra variabilitatii profilurilor si performantelor organizatiilor. Este vorba despre afirmatia conform careia:

ANS:  A

19.

Una dintre formele pe care le iau relatiile dintre institutii si organizatii se refera la faptul ca in functionarea lor concreta organizatiile tind sa isi atinga scopurile. Astfel, o regula care nu se mai dovedeste utila isi pierde aspectul institutional datorita functionarii organizatiilor din domeniul sau de aplicativitate. Este vorba despre afirmatia conform careia:

ANS:  B

20.

Una dintre formele pe care le iau relatiile dintre institutii si organizatii se refera la faptul ca organizatiile reproduc institutiile, dar le si schimba, datorita faptului ca nu sunt dependente doar de oportunitatile si constrangerile institutionale, ci si de cele politice, stiintifico-tehnologice etc.. Este vorba despre afirmatia conform careia:

ANS:  D

21. Se poate afirma ca institutiile si organizatiile ofera, doar impreuna, cadrul necesar interactiunilor umane deoarece sunt valabile urmatoarele afirmatii:

1. Institutiile si organizatiile sunt definite tautologic;

2. Institutiile se refera la modul in care au fost create si evolueaza regulile interactiunilor;

3. Organizatiile ofera cadrul de manifestare a strategiilor si abilitatilor necesare oamenilor pentru a aplica regulile;

4. Organizatiile ofera limitele de functionare ale oamenilor in societate;

5. Institutiile ofera limitele de functionare ale oamenilor in societate;

ANS:  B

22.

La nivel mondial, ultimele decenii au marcat urmatoarele schimbari majore in ponderea si rolul diferitelor tipuri de organizatii:

1. Cresterea numarului personalului angajat in organizatii din sectorul public sau al serviciilor, in defavoarea celui din sectorul productiv;

2. Corporatiile mari au tendinta de a depasi granitele;

3. Scaderea semnificativa a numarului si importantei organizatiilor care actioneata in domenii economice dominante in era industriala;

4. Scaderea semnificativa a numarului si importantei organizatiilor care actioneata in domeniul serviciilor economice;

5. Scaderea semnificativa a numarului si importantei institutiilor care actioneata in domenii economice dominante in era industriala.

ANS:  E

23. La ora actuala, principalul criteriu de diferentiere al organizatiilor in spatiul social este axa:

ANS:  C

24. Lumea "bunurilor colective", adica a celor utilizate in comun, imposibil sau dificil de a fi oferite de jocul pietei libere poarta denumirea de:

ANS:  A

25. Domeniul de existenta al organizatiilor care se constituie in cadrul general al pietei, presupunand proprietatea privata si obtinerea de profit poarta denumirea de:

ANS:  B

26. Domeniul de existenta al organizatiilor care sunt private din perspectiva proprietatii si a generarii profitului, dar publice prin finalitati, poarta denumirea de:

ANS:  D

27. Organizatiilor formale care compun sectorul non-profit (ONG-urile) poarta denumirea de:

ANS:  B

28. Organizatiilor formale care compun sectorul non-profit (ONG-urile) au din punct de vedere economic un caracter:

ANS:  B

29. Organizatiile pot fi definite ca " instrumente pentru atingerea unui scop, respectiv dispun de un set de obiective specifice si clare, iar structura lor interna este astfel proiectata incat sa poata contribui la realizarea obiectivelor". Aceasta definitie porneste de la sensul:

ANS:  D

30. Studiul organizatiilor a fost dominat mult timp de abordarea de tip:

ANS:  B

31. Descrierile principiilor de organizare "corecta", care poate fi utilizata in designul si administrarea unei organizatii, indiferent de tipul acesteia, poarta denumirea de:

ANS:  B

32. Pentru Weber, forma ideala de organizare poarta denumirea de:

ANS:  D

33.

Sistemul birocratic este caracterizat prin urmatoarele dimensiuni, care permit functionarea acestuia:

1) Diviziunea muncii;

2) Delegarea autoritatii;

3) Structura;

4) Definirea;

5) Anvergura controlului.

ANS:  C

34.

Una dintre dimensiunile care permit functionarea sistemului birocratic asigura specializarea. Este vorba despre:

ANS:  A

35.

Una dintre dimensiunile care permit functionarea sistemului birocratic se refera la raportul dintre inaltimea si intinderea pe orizontala a organigramei. Este vorba despre:

ANS:  C

36.

Una dintre dimensiunile care permit functionarea sistemului birocratic se refera la numarul de subordonati controlati de un singur sef. Este vorba despre:

ANS:  E

37.

Una dintre dimensiunile care permit functionarea sistemului birocratic trebuie sa fie prezenta in mod sistematic, ca modalitate de coordonare. Este vorba despre:

ANS:  B

38.

Frederik W. Taylor a publicat "The Principles of Scientific Management" in anul:

ANS:  A

39.

Una dintre functiile manageriale descrise de Taylor se refera la modul in care pot fi impartite operatiilor complete in operatii simple, distribuite individual. Este vorba despre:

ANS:  A

40.

Una dintre functiile manageriale descrise de Taylor se refera la realizarea acordului intre cerintele postului si priceperile muncitorului. Este vorba despre:

ANS:  B

41.

Una dintre functiile manageriale descrise de Taylor duce la evitarea atat sub- cat si suprautilizarii resursei umane, ambele cu efecte organizationale negative Este vorba despre:

ANS:  B

42.

Una dintre functiile manageriale descrise de Taylor trebuie realizata atat inainte de angajare, cat si in timpul ocuparii postului: Este vorba despre:

ANS:  C

43.

Una dintre functiile manageriale descrise de Taylor trebuie administrata in stransa legatura cu obtinerea de performante. Este vorba despre:

ANS:  D

44.

Una dintre functiile manageriale descrise de Taylor se refera la faptul ca (cel putin teoretic), scopurile trebuie sa fie specifice si incitante pentru fiecare individ, in fiecare zi de munca. Este vorba despre:

ANS:  E

45. Pentru H. Fayol, diviziunea muncii implica si delimitarea a doua tipuri de activitati:

1. de conducere

2. de subordonare 

3. de supervizare  

de executie

5. de retribuire.

ANS:  D

46. Pentru H. Fayol, oamenii, prin insasi "natura" lor sunt predispusi sa devina membrii ai unei dintre urmatoarele doua categorii:

1. conducatori

2. executanti

3. colaboratori  

colegi

5. organizatori

ANS:  A

47. Pentru H. Fayol, in rationalizarea conducerii importanta este ierarhia organizationala, in cadrul careia exista un tip de nivel care apartine conducerii, singura componenta a structurii organizationale care are o viziune de ansamblu, completa, asupra intregii organizatii. Este vorba despre nivelul de tip:

ANS:  A

48. Pentru H. Fayol, in rationalizarea conducerii importanta este ierarhia organizationala, in cadrul careia exista un tip de nivel care reprezinta prelungire a conducerii, realizand legatura intre conducere si executie . Este vorba despre nivelul de tip:

ANS:  C

49. Pentru H. Fayol, in rationalizarea conducerii importanta este ierarhia organizationala, in cadrul careia exista un tip de nivel care reprezinta prelungire a conducerii, realizand legatura intre conducere si executie . Este vorba despre nivelul de tip:

ANS:  C

50. Pentru H. Fayol, in rationalizarea conducerii importanta este ierarhia organizationala, in cadrul careia exista un tip de nivel caruia ii apartin in exclusivitate activitatii de executie, efectuata de lucratori strict specializati in activitati simple si strict delimitate. Este vorba despre nivelul de tip:

ANS:  D

51. Pentru H. Fayol in rationalizarea conducerii importanta este ierarhia organizationala, in cadrul careia nu exista urmatorul tip de nivel:

ANS:  B

52. Pentru H. Fayol, cheia reusitei unei organizatii este conducerea:

ANS:  B

53. Una dintre modalitatile actuale de descriere a organizatiei opereaza cu doua notiuni-cheie: structura si functie. Este vorba despre abordarea organizatiei ca:

ANS:  A

54. Una dintre modalitatile actuale de descriere a organizatiei porneste de la achizitiile psihologiei sociale. Este vorba despre abordarea organizatiei ca:

ANS:  C

55. Una dintre modalitatile actuale de descriere a organizatiei o concepe ca instrument de realizare a scopurilor sociale Este vorba despre abordarea organizatiei ca:

ANS:  E

56. Una dintre modalitatile actuale de descriere a organizatiei abordeaza acest tip de unitati sociale ca pe niste societati umane, in care oamenii creeaza si impartasesc semnificatii, simboluri, ritualuri, scheme cognitive si reprezentari sociale.

Este vorba despre abordarea organizatiei ca:

ANS:  E

57. Metaforele prin care se realizeza la ora actuala descrierea organizatiilor sunt mai degraba:

ANS:  A

58. Adoptarea unuia sau mai multe punctele de vedere actuale asupra organizatiilor are consecinte aplicative directe in practica:

ANS:  D

59. Una dintre modalitatile actuale de descriere a organizatiei provine din analiza mediului concurential si a luptei pentru putere si resurse . Este vorba despre abordarea organizatiei ca:

ANS:  D

60. In cadrul uneia dintre modalitatile actuale de descriere a organizatiei interventia organizationala apare ca o asistenta a procesului de adaptare la schimbare. Este vorba despre abordarea organizatiei ca:

ANS:  A

61. In cadrul uneia dintre modalitatile actuale de descriere a organizatiei interventia organizationala are ca tinta dobandirea de catre membrii organizatiei a constiintei colective a proceselor de confruntare in care sunt angajati. Este vorba despre abordarea organizatiei ca:

ANS:  D

62. In cadrul uneia dintre modalitatile actuale de descriere a organizatiei interventia organizationala are doua consecinte in practica interventiei:

Definirea organizatiilor ca entitati cu autoreglare;

Evidentierea interdependentelor dintre componentele / subsistemele organizatiei.

Este vorba despre abordarea organizatiei ca:

ANS:  B

63. In cadrul uneia dintre modalitatile actuale de descriere a organizatiei, aceasta ste studiata in special in legatura cu comunicarea si luarea deciziilor. Este vorba despre abordarea organizatiei ca:

ANS:  E

64. Organizatia ca agent poate fi mai eficienta prin instruirea:

ANS:  C

65. Comunicarea organizationala face posibila identificarea, cunoasterea si utilizarea corecta a diferitelor categorii de nevoi si stimulente pentru orientarea comportamentului angajatilor spre performanta si satisfactii, fiind astfel o sursa directa a:

ANS:  C

66. In lipsa comunicarii organizationale, nu pot fi operationalizate functiile:

ANS:  C

67.

Dificultatile in comunicarea organizationala pot fi clasificate in urmatoarele categorii:

1. obstacole comune

2. obstacole convexe

3. obstacole generate de manageri

4. obstacolele generate de subordonati

5.obstacole generate de organizatie, in general

ANS:  B

68. Dintre obstacolele comune ridicate de oameni in calea comunicarii, printre cele mai cunoscute categorii se numara si:

1. diferentele de perceptie 

2. diferentele de statut 

3. diferentele de diferentiere 

4. diferentele de organizare

5. diferentele antinomice

ANS:  A

69. Dintre obstacolele comune ridicate de oameni in calea comunicarii, o categorie se refera la faptul ca fiecare membru al organizatiei este un unicat ca structura a personalitatii. Este vorba despre:

1. diferentele de perceptie 

2. diferentele de statut 

3. diferentele de diferentiere 

4. diferentele de personalitate   

5. diferentele antinomice

ANS:  D

70. Dintre obstacolele comune ridicate de oameni in calea comunicarii, o categorie se refera la faptul ca modul in care noi privim lumea este influentat de experientele noastre anterioare. Este vorba despre:

1. diferentele de perceptie 

2. diferentele de statut 

3. diferentele de diferentiere 

4. diferentele de personalitate   

5. diferentele antinomice

ANS:  A

71. Dintre obstacolele comune ridicate de oameni in calea comunicarii, o categorie se refera la faptul ca suntem tentati sa vedem ceea ce dorim sa vedem si auzim ceea ce dorim sa auzim, evitand sa recunoastem realitatea in sine. Este vorba despre:

1. diferentele de perceptie 

2. diferentele de statut 

3. diferentele de diferentiere 

4. diferentele de personalitate   

5. diferentele antinomice

ANS:  A

72. Dintre obstacolele comune ridicate de oameni in calea comunicarii, o categorie se refera la faptul ca un emitator cu statut inalt este, de regula, considerat corect si bine informat, mesajele lui fiind interpretabile ca atare, chiar daca, in realitate, sunt false ori incomplete. Este vorba despre:

1. diferentele de perceptie 

2. diferentele de statut 

3. diferentele de diferentiere 

4. diferentele de personalitate   

5. diferentele antinomice

ANS:  B

73. Dintre obstacolele comune ridicate de oameni in calea comunicarii, o categorie se refera la faptul ca se pot genera blocaje cand cei care comunica apartin unor medii culturale, sociale, religioase, organizationale diferite. Este vorba despre:

1. diferentele de perceptie 

2. diferentele de statut 

3. diferentele culturale 

4. diferentele de personalitate   

5. diferentele antinomice

ANS:  C

74. Dintre obstacolele comune ridicate de oameni in calea comunicarii, o categorie se refera la faptul ca este dificil sa comunicam eficient cu cineva a carui cunostinte asupra unui anumit subiect de discutie sunt mult mai reduse Este vorba despre:

ANS:  A

75. Dintre obstacolele comune ridicate de oameni in calea comunicarii, o categorie este generata de folosirea unor cuvinte in moduri diferite, ori a unor cuvinte diferite in acelasi mod. Este vorba despre:

ANS:  C

76. Dintre obstacolele comune ridicate de oameni in calea comunicarii, o categorie este prezenta atat in forma absoluta (sub forma deficientelor senzoriale) sau relativa (atunci cand exista probleme in a gasi formulari adecvate pentru a exprima ideile). Este vorba despre:

ANS:  D

77. Dintre obstacolele comune ridicate de oameni in calea comunicarii, dificultatile in exprimare pot fi prezente sub forma deficientelor senzoriale. Este vorba despre forma:

ANS:  C

78. Dintre obstacolele comune ridicate de oameni in calea comunicarii, dificultatile in exprimare pot fi prezente atunci cand exista probleme in a gasi formulari adecvate pentru a exprima ideile. Este vorba despre forma:

ANS:  D

79. Dintre obstacolele comune ridicate de oameni in calea comunicarii, prezenta unei categorii indica faptul ca trebuie actionat cu abilitate pentru a directiona mesajul astfel incat sa corespunda intereselor si nevoilor celui care primeste mesajul. Este vorba despre:

ANS:  E

80. Dintre obstacolele comune ridicate de oameni in calea comunicarii, zgomotul poate fi produs de:

1. semnale parazite pe canalele de comunicare;

2. erori de comportament ale participantilor la comunicare;

3. poluarea industriala;

4. parazitii radiofonici;

5. folosirea de catre emitator a unui numar exagerat de cuvinte, chiar daca acestea sunt corecte, astfel incat mesajul se pierde in neesential

ANS:  E

81. Obstacolele generate de manageri (ca initiatori frecventi si coordonatori ai comunicarii in cadrul organizatiilor formale) pot fi clasificate in urmatoarele categorii:

1. Dificultati in capacitatea de transmitere a informatiilor;

2. Capacitate redusa de ascultare sau ascultarea incorecta;

3. Diferentele de perceptie

4. Diferentele de statut 

5. Diferentele culturale

ANS:  A

82. Obstacolele generate de subordonati in calea comunicarii organizationale au urmatoarele surse:

1. dorinta de securitate;

2. diferentele de perceptie;

3. lipsa implicarii in viata organizatiei;

4. factori care tin de personalitatea subordonatului;

5. factori care tin de climatul de munca.

ANS:  C

83.

In cadrul procesului organizational, divizarea unei activitati complexe in componente mai simple sau in posturi de munca specializate poarta denumirea de:

1) Diviziunea muncii ;

2) Stabilirea organigramei;

3) Departamentizare;

4) Delegarea de catre subordonati a autoritatii unui manager;

5) Delegarea de catre sef spre subordonati a autoritatii.

ANS:  A

84.

In cadrul procesului organizational, gruparea resurselor si activitatilor poarta denumirea de:

1) Diviziunea muncii ;

2) Stabilirea organigramei;

3) Departamentizare;

4) Delegarea de catre subordonati a autoritatii unui manager;

5) Delegarea de catre sef spre subordonati a autoritatii.

ANS:  C

85.

Dupa diferitele modalitati de departamentizare si dupa gradul de specializare si forma delegarii autoritatii se pot obtine diferite tipuri de grupuri de angajati care au un caracter:

ANS:  B

86. Dupa Adrian Neculau (1977, 1989), principala modalitate de invatare sociala intragrupala este asigurata de catre:

ANS:  D

87. Un tip de roluri organizationale apare atunci cand sunt oferite repere precise pentru asumarea rolurilor formale de catre indivizi. Este vorba despre tipul de roluri:

ANS:  A

88. Un tip de roluri organizationale provin atat din universul normelor informale ale organizatiei, cat si din variabile personale. Este vorba despre tipul de roluri:

ANS:  B

89. Un tip de roluri organizationale indeplinesc functii de facilitare a definirii sarcinilor, de atingere a obiectivelor, de planificare a activitatilor, de alocare a resurselor, de distribuire a indatoririlor si responsabilitatilor, de verificare a performantelor si controlare a calitatii, precum si de revizuire a activitatii Este vorba despre tipul de roluri:

ANS:  C

90. Un tip de roluri organizationale ii sunt specifice functii cum ar fi: mentinerea moralului grupului; construirea spiritului de echipa; mentinerea coeziunii grupului; pastrarea disciplinei;   formarea noilor membri in functie de cerintele posturilor. Este vorba despre tipul de roluri:

ANS:  D

91. Un tip de roluri organizationale fac parte din viata 'emotionala' a grupului. Este vorba despre tipul de roluri:

ANS:  D

92. Un tip de roluri organizationale fac parte din viata 'rationala' a grupului. Este vorba despre tipul de roluri:

ANS:  C

93. Un tip de roluri organizationale sunt mai degraba expresia imaturitatii, deoarece nu au nici o legatura cu sarcina sau cu ceilalti. Este vorba despre tipul de roluri:

ANS:  E

94. In indeplinirea unui rol intr-o structura organizationala apar intotdeauna diferente intre:

cum este indeplinit in mod real acesta;

cum este vazut de cel care il "joaca";

cum este vazut acelasi rol de catre ceilalti membri ai organizatiei respective;

cum este vazut in mai multe organizatii, in mod comparativ;

cum este cotat de catre auditorul intern.

ANS:  A

95. O problema legata de rol provine din imaginea individului - neclara sau diferita fata de ceilalti membri ai organizatiei - in ceea ce priveste rolul sau in respectiva structura organizationala. Este vorba despre problema de rol cunoscuta sub denumirea de:

ANS:  A

96. O problema legata de rol creste in general o data cu nivelul ierarhic al postului. Este vorba despre problema de rol cunoscuta sub denumirea de:

ANS:  A

97. O problema legata de rol este generata de cele mai multe ori de catre diferenta intre imaginea de sine si expectatiile formulate in legatura cu respectivul rol . Este vorba despre problema de rol cunoscuta sub denumirea de:

ANS:  B

98. O problema legata de rol apare in situatiile in care o persoana este nevoita sa indeplineasca mai multe roluri simultan . Este vorba despre problema de rol cunoscuta sub denumirea de:

ANS:  C

99. O problema legata de rol provine mai degraba dintr-o excesiva diversificare a sarcinilor pe care trebuie sa le indeplineasca individul decat dintr-o supraincarcare de sarcini. Este vorba despre problema de rol cunoscuta sub denumirea de:

ANS:  D

100. O problema legata de rol se manifesta, de obicei, in cazul persoanelor care detin o calitate de executant in mod concomitent cu una manageriala. Este vorba despre problema de rol cunoscuta sub denumirea de:

ANS:  D

101. O problema legata de rol se manifesta la angajatii cu calificare superioara care sunt folositi pe posturi inferioare calificarii acestora. Este vorba despre problema de rol cunoscuta sub denumirea de:

ANS:  E

102. Principalele categorii de simptome in cazul problemelor legate de rol nu includ o categorie dintre urmatoarele:

ANS:  D

103. Situatii organizationale cu probabilitate (risc) mai mare in crearea problemelor de rol nu includ o categorie dintre urmatoarele:

ANS:  C

104. Strategiile de rezolvare a problemelor de rol difera dupa natura problemei de rol. In principal, este vorba despre urmatoarele categorii de solutii:

1.unice

2.unilaterale

3.colaterale  

4.cooperative   

5.cooptante

ANS:  D

105. O categorie de strategii de rezolvare a problemelor de rol consta in redefinirea in maniera proprie si conjuncturala a prioritatilor, responsabilitatilor si scopului activitatii postului ocupat. Este vorba despre strategiile:

ANS:  B

106. O categorie de strategii de rezolvare a problemelor de rol presupun existenta unor relatii interpersonale puternice . Este vorba despre strategiile:

ANS:  D