Testarea psihologica -psihodiagnoza inteligentei

TESTAREA PSIHOLOGICA -PSIHODIAGNOZA INTELIGENTEI

MULTIPLE CHOICE:

1. Psihodiagnoza este domeniul care urmareste :

Interventia in dinamica psihica si personalitatea persoanelor evaluate 

Obtinerea de informatii despre dinamica psihica a persoanelor

Obtinerea de informatii despre personalitatea unei persoane

2. Psihodiagnoza este domeniul care foloseste ca instrumente :

3. Psihodiagnoza are urmatoarele functii:

Diagnostica

Prognostica

Verificarea unor ipoteze stiintifice

4. Psihodiagnoza ca activitate sistematica de evaluare psihologica are urmatoarele functii:

- capacitatea de a surprinde trasaturi si capacitati psihice individuale si de a evidential

Variabilitatea psiho-comportamentala intra-grupala /grup de referinta;

evidentierea cauzelor care au condus spre o anumita realitate prezenta;

evidentierea cazurilor de abatere in sens pozitiv sau negative de la norma de dezvoltare psiho-comportamentala;

formarea unor capacitate de cunoastere si autocunoastere;

utilizarea psihodiagnozei in deciziile din consiliere si orientare vocationala;

sprijinul deciziilor de conduita in demersul din psihoterapie, asistenta, consultanta psihologica

Psihodiagnoza, prin intermediul evaluarii psihologice, permite:

Identificarea nivelului de dezvoltare a diferitelor aptitudini si abilitati psihice

Dezvoltarea functiilor psihice deficitare

Evidentierea cazurilor de abatare in sens pozitiv sau negativ de la norma

Caracteristic metodelor moderne de evaluare psihologica este :

Aspectul exhaustiv

Aspectul integrativ V

Aspectul dinamic si formativ

7. Caracteristic metodelor moderne de evaluare psihologica este :

Aspectul exhaustiv

Aspectul integrativ

Aspectul dinamic si formativ

Evaluarea formative are ca scop:

- decelarea acelor factori cognitive sau de natura non-intelectuala care determina calitatea adaptativa la o situatie

9. Psihodiagnoza este domeniul care urmareste :

1. Interventia in dinamica psihica si personalitatea persoanelor evaluate 

2. Obtinerea de informatii despre dinamica psihica a persoanelor

3.Obtinerea de informatii despre personalitatea unei persoane

a.   

b.  

c.   

10.Abordarea traditionala a inteligentei vizeaza:

- inteligenta ca aptitudine si masurarea ei psihometrica

11.Diferenta intre psihodiagnoza traditionala si cea moderna consta in: V

Accentul in conceptul modern pe procesul cognitiv

Accentul in conceptul modern pe produsul cognitiv

Accentul in conceptul traditional pe aspectele formative ale evaluarii

In abordarile teoretice ale inteligentei exista:

Consens in definirea proceselor inteligentei

Pozitii teoretice diferite in definirea inteligentei

Inconsistenta teoretica, indiferent de abordare

Dintre teoriile inteligentei fac parte:

Abordarea psihometrica

Abordarea psihodinamica

Abordarea cognitiva

14.Dintre teoriile inteligentei fac parte:

Abordarea psihometrica

Abordarea constructivista

Abordarea genetica

15. In construirea probelor care masoara inteligenta si abilitatile cognitive intalnim urmatoarele orientari:

a.   Inteligenta ca dezvoltare V

b. Inteligenta ca aptitudine

c. Inteligenta ca statistica factoriala

16. Criteriile care au determinat orientarile principale in construirea probelor de inteligenta si abilitati cognitive sunt:

- inteligenta ca dezvoltare;

- inteligenta ca aptitudine;

-inteligenta ca structura factoriala.

17. Idem 16

18. Dintre teoriile inteligentei fac parte:

Abordarea psihometrica

Abordarea psihodinamica

Abordarea cognitiva

19. Dintre teoriile inteligentei fac parte:

Abordarea psihometrica

Abordarea constructivista

Abordarea genetica

Definirea inteligentei ca dezvoltare se bazeaza pe principiul:

Imbunatatirii rezultatelor copiilor la aceeasi sarcina pe masura inaintarii in varsta;

Valorii mediului educational

Compararii varstei mentale cu varsta cronolgica

21. Idem 18 sau 19

Inteligenta ca aptitudine este definita drept:

Capacitate de raportare la situatii concrete

Proces decizional

Capacitate de adaptare la situatii noi

23. Inteligenta ca aptitudine este definita drept:

1. Implica aptitudinea de a rezolva problemele

2. Se refera la tipuri de inteligenta care se pot masura prin teste specifice

24. Inteligenta ca aptitudine are urmatoarele caracteristici:

1. rezultatele obtinute de subiecti la aceeasi sarcina sunt mai bune pe masura inaintarii in varsta;

2. presupune capacitatea de adaptare la situatii noi si de rezolvare de probleme;

3. este alcatuita din 3 componente importante: metacomponente, componente de performanta si componente de achizitionare de cunostinte

Definirea inteligentei ca aptitudine se refera la urmatoarele tipuri de inteligenta masurabile prin teste specifice:

Inteligenta abstracta

Inteligenta verbala

Inteligenta non-verbala

26. Definirea inteligentei ca aptitudine se refera la urmatoarele tipuri de inteligenta masurabile prin teste specifice:

- caracterul concret al sarcinilor conduce spre rezultate semnificative pentru

inteligenta concreta

27. Controversele legate de coeficientul de inteligenta se refera la:

1. natura coeficientului de inteligenta

2. evaluarea si interpretarea coeficientului de inteligenta

3. denumirea stiintifica a coeficientului de inteligenta

Abordarile factoriale ale inteligentei:    V

Propun un numar diferit de categorii de factori in structura inteligentei

Propun o structurare ierarhica a factorilor intelectuali

Definesc existenta unui factor general indiferent de perspectiva factoriala adoptata.

29. Abordarile factoriale ale inteligentei:

-Spearman (1927) - propune 2 factori: factorul general g si factori specifici

-Thurstone (1938) propune o viziune multifactoriala asupra inteligentei prin 7 factori

primary

Guilford (1967) propune modelul cuboid al intelectului

-Vernon (1971) propune un model ierarhic al inteligentei definind doi factori largi de grup

Guttman (1965) propune o structura radiala a inteligentei

-Sternberg (1981) a propus un model centrat pe componentele informationale si de

procesare ale inteligentei

30. Dintre teoriile inteligentei fac parte:

Abordarea psihometrica

Abordarea constructivista

Abordarea genetica

31. Dintre autorii care au dezvoltat teorii factoriale ale inteligentei fac parte:

Piaget

Spearman

Thurstone

32. Dintre teoriile inteligentei fac parte: idem 30?

3.Spearman face parte dintre: V

Autorii teoriilor moderne ale inteligentei

Autorii care recunosc existenta unui factor general g al inteligentei

Autorii care admit existenta si a altor tipuri de inteligenta (ex. emotionala), nu doar cognitiva.

34. In anul 1927 Spearman propune:

-2 factori: factorul general g si factori specifici

.Dintre factorii intelectuali identificati de Thurstone fac parte:

Un factor verbal

Un factor de memorie V

Un factor de gandire creativa

36. Dintre factorii intelectuali identificati de Thurstone fac parte:

1. Un factor numeric

2.Un factor de rationament

3. factor de vizualizare spatiala

4 factor de vitaza perceptiva

37. Thurstone propune:

- o viziune multifactoriala asupra inteligentei prin 7 factori primari

.Teoria inteligentei a lui Guilford propune un model:

Ierarhic

Cuboid

Factorial

39. Guilford propune:

-modelul cuboid al intelectului in care departajeaza experimental initial 120 de apilitati intelectuale si mai recent 150 de abilitati.

Vernon defineste inteligenta:

Printr-un model ierarhic

Prin doi factori largi de grup

Prin doi factori largi de grup si mai multi factori specifici

41. In anul 1971 Vernon propune:

-un model ierarhic al inteligentei defininind 2factori largi de grup: abilitatea

socio- educationala si abilitatea practica-mecanica-spatiala

Printre autorii teoriilor inteligentei Sternberg :

Promoveaza perspectiva genetica a inteligenaei

Este asociat teoriilor moderne

Identifica metacomponentele inteligentei

43. In anul 1981 Sternberg propune:

-un model centrat pe componentele informationale si de procesare a inteligentei identificand 3componente importante: metacomponente, componente de performanta si componente de achizitionare de cunostinte

44.Interpretarea datelor testelor de inteligentta se face prin:

Analiza cantitativa a datelor de test

Analiza calitativa a datelor de test

Integrarea datelor in ansamblul personalitatii subiectului

45.Controversele legate de coeficientul de inteligenta se refera la:

Natura coeficientului de inteligenta

Evaluarea si interpretarea coeficientului de inteligenta

Denumirea stiintifica a coeficientului de inteligenta

46.Coeficientul de inteligenta se interpreteaza:

In relatie cu coeficientul de maturizare psihologica

In relatie cu structura dinamica a psihicului uman

In relatie cu instrumentul prin care s-a realizat examenul intelectual

47. Interpretarea datelor trebuie integrata in:

-ansamblul personalitatii subiectului

48. Idem 12

In interpretarea rezultatului la un test de inteligenta ne intereseaza:

Doar valoarea coeficientului de inteligenta (Q.I.):

Valoarea coeficientului de inteligenta si felul in care a fost obtinut

Valoarea obtinuta de subiect la testul de inteligenta intr-o aplicare anterioara

.Coeficientul de inteligenta are o valoare:

Stabila in timp, indiferent de varsta

Stabila in timp, cu exceptia situatiilor de tulburare sau boala

Variabila, in functie de nivelul abilitatilor rezolutive ale subiectului

51.Compararea coeficientilor de inteligenta obtinuti in testari diferite este recomandata:

Cand folosim acelasi instrument de masurare a inteligentei V

Indiferent de instrumentul de masurare folosit

In situatiile in care se urmareste deteriorarea sau stabilitatea in timp a inteligentei

52.In raportarea rezultatului testului de inteligenta la etalon se tine cont de:

Caracteristicile populatiei pe care a fost elaborat etalonul

Marimea esantionului pe care s-a aplicat testul

Varsta si sexul persoanei testate

.Interpretarea rezultatului brut obtinut la un test de inteligenta se face:

Prin raportarea rezultatului la etalonul testului

Prin raportarea rezultatului la tabelul de norme

Prin formule de calcul specifice fiecarui test

54. In raportarea rezultatului testului de inteligenta la etalon se tine cont de

1. Nivelul socioeconomic al populatiei

2. Originea etnica/rasiala

3. Localizarea geografica si fundalul educational

.Valoarea coeficientului de inteligenta nu depinde de:

a. Tipul etalonului la care se raporteaza rezultatele la test

b. Continutul testului de inteligenta

c. Psihologul care administreaza proba

56. Principiul de constructie a Matricilor Progresive Raven se fundamenteaza in urmatoarele teorii ale inteligentei:

Teoriile dezvoltarii

Teoriile factoriale

Teoriile fiziologice

Principiul de constructie a Matricilor Progresive Raven se fundamenteaza in   urmatoarele teorii ale inteligentei:

58. Scopul testului Raven este:

1. de a masura aptitudinile subiectului in perioada cand rezolva proba;

2. de a intelege figurile fara semnificatie definite, de a sesiza relatiile care exista intre ele;

3. de a evalua factorul de comprehensiune verbala

59. Scopul testului Raven este:

1. de a concepe natura figurii care urmeaza si de a completa fiecare system de relatii prezentat

2.de a dezvolta un sistem de a rationa

60. Testul matricilor progressive Raven este folosit:

- pentru copii, varstnici, examinari clinice sau pentru personae care au suferit alterari ale inteligentei

Exista urmatoarele variante ale testelor Raven:

Matrici progresive abstracte

Matrici progresive standard

Matrici progresive colorate

62. Testele Raven masoara:

Factorul de inteligenta generala g

Factorul de inteligenta concreta

Inteligenta non-verbala

63. Exista urmatoarele variante ale testelor Raven

1.Matrici progresive standard
2. Matrici progresive colorate

64. Matricile Progresive Standard se adreseaza:   V

Varstei prescolare, varstei scolare si adultilor

Varstei scolare si adultilor

Doar varstei adulte

65.Matricile Progresive Colorate pot fi folosite in testarea:

Copiilor

Varstnicilor

Persoane care au suferit deteriorari ale inteligentei

66. Matricile Progresive Colorate pot fi folosite in testarea

- examinari clinice

67.Testele Raven se disting prin:  

68. Cele trei versiuni ale testelor Raven se disting prin:

Gradul de dificultate al probelor

Principiul de constructie a itemilor de test

Sarcina ce revine subiectului testat

69. In cadrul testelor Raven gradul de dificultate al itemilor:

Ramane constant pe parcursul probei

Este fluctuant pe parcursul probei

Creste progresiv pe parcursul probei

70. Caracteristic Matricilor 62 / PMA este:

Grupul caruia i se adreseaza - persoane cu inteligenta medie sau peste medie

Aplicarea testului cu limita de timp stricta

Necesitatea de a interpreta rezultatele la test in functie de rezultatele la PM38.

71. Matricile Raven standard permit:

Calcularea coeficientului de inteligenta

Calcularea coeficientului de dezvoltare

Diagnosticul deficientei mintale

72. Scalele de inteligenta Wechsler isi au originea in:

Orientarea psihometrica

Orientarea cognitivista

Teoria inteligentelor multiple

73. Scalele de inteligenta Wechsler exista sub:

O forma, adresata adultilor

Doua forme, adresate copiilor si adultilor

Trei forme, adresate prescolarilor, copiilor de varsta scolara si adultilor

74.Scalele de inteligenta Wechsler sunt construite pe modelul:

Matricilor Progresive Raven

Scalelor Binet (Binet-Simon)

Testelor Domino

75.Cele trei forme ale scalelor de inteligenta Wechsler evalueaza:

Inteligenta verbala

Inteligenta non-verbala

Inteligenta verbala si non-verbala

76. Scalele Wechsler evalueaza:

1. abilitati mentale majore, cognitive;

2. inteligenta nonverbala;

3. fluiditatea si originalitatea gandirii.

a. 1

b. 2

c. 3

77. In scala de Inteligenta pentru Adulti Wechsler exista urmatorii factori de baza:

1. factorul de comprehensiune verbala;

2. factorul de organizare perceptive;

3. factorul de memorie.

78. Scalele de inteligenta Wechsler sunt construite pe modelul:

- Scalelor Binet (Binet-Simon)

79. Cele trei forme ale scalelor de inteligenta Wechsler evalueaza

80. Scala Wechsler pentru adulti (W.A.I.S.) se aplica:

De la 14 ani in sus

De la 16 ani in sus

Varstei a treia

81. Scala de Inteligenta pentru Adulti Wechsler se adreseaza persoanelor cu varsta cuprinsa cuprinsa intre:

- 16 ani in sus, pana la grupa de varsta 70-74

82. Testul WAIS se administreaza

83. Timpul de administrare al testului WAIS este de:

- de la 60 la 90 minute, intr-o singura sedinta.

84. Studii de analiza factoriala pe diferite grupe de varsta disting printre cei trei factori de baza pentru W.A.I.S.:

factorul de comprehensiune verbala

factorul de organizare perceptiva

factorul spatial

85. Scalele Wechsler sunt instrumente psihometrice complexe care evalueaza:

1. abilitati mentale majore, cognitive;

2. inteligenta nonverbala;

3. fluiditatea si originalitatea gandirii.

a. 1

b. 2

c. 3

86.WAIS - R cuprinde un numar de 11 teste, dupa cum urmeaza:

7 teste formeaza scala verbala, 4 scala de performanta

4 teste formeaza scala verbala, 4 scala de perfomanta si 3 scala numerica

6 teste formeaza scala verbala, 5 teste scala de performanta

Din cadrul scalei verbale fac parte urmatoarele subteste W.A.I.S.:

Vocabular

Similaritati

Aritmetica

88.Din cadrul scalei verbale fac parte urmatoarele subteste W.A.I.S.:

Informatii

Completarea imaginii

Comprehensiune

Din cadrul scalei de performanta fac parte urmatoarele subteste W.A.I.S.:

Aritmetica

Cuburi

Cod

90. Din cadrul scalei de performanta fac parte urmatoarele subteste W.A.I.S.:

Completarea imaginilor

Aranjarea imaginilor

Serii de numere de memorat

91.Scalele Wechsler pentru copii reflecta:

O extensie a scalelor W.A.I.S.

Un alt concept de constructie a scalei de inteligenta, specific varstei copilariei

Conceptia autorului despre inteligenta

92.W.I.S.C. cuprinde un numar de 12 teste, dupa cum urmeaza:

7 teste formeaza scala verbala, 5 scala de performanta

6 teste formeaza scala verbala, 6 teste scala de performanta

4 teste formeaza scala verbala, 4 scala de perfomanta si 4 scala numerica

Scalele WISC cuprind:

- 6 scale verbale care permit masurarea unui QI verbal;

- 6 scale de performanta, care permit masurarea unui QI de performanta

94. Testele WISC sunt instrumente psihologice care:

- intra sub incidenta codului deontologic.

95. W.I.S.C. se aplica urmatoarei categorii de varsta:

Copii 4 - 14 ani

Copii 5 - 15 ani

Copii 5 - 18 ani

96.Interpretarea rezultatelor la scalele W.I.S.C. permite calcularea:

Diferentiata a unui Q.I. de performanta si Q.I. verbal

Aplicarea aceleiasi formule de calcul - etate mintala impartit la etate cronologica, inmultit cu 100 - pentru calculul Q.I. de performanta si Q.I. verbal

Q.I. total

97. Scala "Memorie"a testului W.I.S.C. masoara:    V

Memoria vizuala

Memoria voluntara

Memoria imediata

98. Scala "Labirint" a testului W.I.S.C. masoara:

Memoria vizuala

Atentia

Abilitatea de planificare si anticipare

99. Scala "Cuburi" a testului W.I.S.C. masoara:

Inteligenta bazala non-verbala

Coordonarea vizual-motorie

Perceptia relatiilor spatiale

100. Scala "Informatie"a testului W.I.S.C. masoara:

Cunostinte invatate si fapte generale

Cunostinte de nivelul ciclului primar

Cunostinte de nivelul ciclului gimnazial

101.Scala "Comprehensiune"a testului W.I.S.C. masoara:

Abilitatea definirii unor concepte V

Abilitatea de a emite judecati sociale in situatii practice

Abilitatea intelegerii limbajului vorbit

Scala "Aritmetica"a testului W.I.S.C. masoara:

a. Abilitatea numerica evaluata fara utilizarea creion - hartie

b. Abilitatea numerica, permitand utilizarea creion - hartie

c. Abilitatile memoriei numerice

103. Scala "Similaritati"a testului W.I.S.C. masoara:

Fluenta ideationala

Abilitatea de intelegere a cuvintelor

Abilitatea de a vedea relatiile dintre lucruri si idei si de a le categoriza in grupe logice.

104. Scala "Vocabular"a testului W.I.S.C. masoara:

a. Cunostinte legate de cuvinte

b. Productivitatea de cuvinte pe unitatea de timp

c. Cunostinte specializate

105. Scala "Memorie"a testului W.I.S.C. masoara:

Memoria vizuala

Memoria voluntara

Memoria imediata

106. Scala "Completare imagini"a testului W.I.S.C. masoara:

Abilitatea de a separa esentialul de neesential V

Abilitati ale gandirii creative

Abilitatea de a forma categorii

107. Scala "Aranjare imagini"a testului W.I.S.C. masoara:   

Abilitatea de a separa esentialul de neesential

Abilitatea de a gandi secvential

Abilitatile imaginatiei

108. Scala "Cuburi" a testului W.I.S.C. masoara:

Inteligenta bazala non-verbala

Coordonarea vizual-motorie

Perceptia relatiilor spatiale

109.Scala "Asamblare obiecte" a testului W.I.S.C. masoara:

Coordonarea vizual - motorie

Abilitatea de a potrivi partile unui intreg

Inteligenta abstracta

110.Scala "Codare" a testului W.I.S.C. masoara:

Memoria vizuala

Perceptia raportului parte-intreg

Dexteritatea manuala

111.Scala "Labirint" a testului W.I.S.C. masoara:

Memoria vizuala

Atentia

Abilitatea de planificare si anticipare

112.Testele Domino masoara:

Factorul de inteligenta spatiala

Factorul de inteligenta generala g

Inteligenta non-verbala

113. Testele Domino masoara

1. abilitati mentale majore, cognitive;

2. inteligenta non-verbala;

3. fluiditatea si originalitatea gandirii

a. 

b.

c. 

Testele Domino masoara

- inteligenta generala.

115. Testele Domino se prezinta:

a. Sub trei forme: D48, D68, D70

b. Sub doua forme D48 si D70

c. Sub forme similare ca principiu de constructie, dar cu grade de dificultate diferite

116.Bateria factoriala Bonnardel:

Este o baterie de evaluare a inteligentei generale non-verbale

Destinata evaluarilor din domeniul profesional

Se extinde si in evaluarea varstelor mici

117 .Administrarea bateriei factoriale standard - Bonnardel se poate face:

- prin bateria in totalitate sau prin utilizarea separate a testelor.

118. Bateria factoriala standard- Bonnardel permite estimarea unui larg evantai de capacitate mentale in perioada:

- orientarii profesionale si de reorientare.

.Bateria factoriala Bonnardel permite investigarea a 6 dimensiuni ale inteligentei, printre care:

Potential intelectual V

Inteligenta practica

Relatii spatiale

120.Bateria factoriala Bonnardel permite investigarea a 6 dimensiuni ale inteligentei, printre care:  1.Fluenta verbala

2.Calcul numeric

3.Ortografie

121.Administrarea Bateriei standard Bonnardel:

Permite utilizarea separata a unor subteste, fara a aplica bateria completa

Nu permite utilizarea separata a unor subteste

Pentru fiecare dimensiune pot fi utilizate mai multe teste pentru a diminua influenta unor variabile moderatoare.

122.Evaluarea varstelor mici :

Se fundamenteaza pe orientarea genetica a lui Piaget

Urmareste evaluarea unidimensionala a copilului

Urmareste evaluarea multiaxiala a copilului

123.Evaluarea varstelor mici are ca specific:

a. Evaluarea aspectelor de dezvoltare cognitiva a copilului mic

b. Evaluarea psihocomportamentala a copilului mic

c. Evaluarea multiaxiala a copilului mic

124. Evaluarea psihologica a varstelor mici are ca specific:

125. In evaluarea copilului mic sunt investigate urmatoarele categorii de comportament:

Motricitate

Inteligenta

Maturizare social-afectiva

126. In evaluarea copilului mic sunt investigate urmatoarele categorii de comportament:

- motricitatea fina si grosiera

- maturizarea sociala si afectiva

Testele de tip screening (triere) in evaluarea varstelor mici:

Culeg informatii de la copil

Culeg informatii de la copil si parinte / ingrijitor

Identifica acei copii care prezinta riscuri sau intarzieri in dezvoltare

128. Testele de tip screening (triere) in evaluarea varstelor mici:

1. etalonarea pe baza unui esantion reprezentativ;

2. folosirea unei surse unice de informatii;

3.caracterul unidimensional.

129 .Dintre ariile de comportament evaluate prin testul Denver fac parte:

Motricitatea grosiera

Comportamentul cognitiv

Comportamentul antisocial

130.Dintre ariile de comportament evaluate prin testul Denver fac parte:

Comportamentul verbal

Comportamentul social

Comportamentul afectiv

131.Scalele de dezvoltare se diferentiaza de testele de tip screening prin:

Marimea esantionului pe care se elaboreaza etalonul testului

Raportarea la obiective instructionale, fara a avea in mod obligatoriu un etalon standardizat

Raportarea rezultatelor testarii la varsta subiectului

132. Scalele de dezvoltare se diferentiaza de testele de tip screening prin:

133 .Scalele de dezvoltare a copilului pot urmari masurarea:

Comportamentului neo-natal

Dezvoltarii psihice a copilului sub varsta de 3 ani

Coeficientului de inteligenta al copilului mic

134. Scalele de dezvoltare a copilului pot urmari masurarea:

- masurarea neurologica a copilului

- chestionar pentru comportamentul copilului

- dezvoltarea psihica a copilului prescolar: 3 si 6-7

135 .Scala Bayley de evaluare:

Masoara dezvoltarea copilului prescolar

Cuprinde subscalele: motrica, cognitiva, sociala, de reglare a emotiilor

Cuprinde subscalele: motrica, mentala si de evaluare a comportamentului

136. Scala Bayley de evaluare cuprinde subscalele:

- scala mentala;

- scala motrica;

- scalade evaluare

137. Scala Bayley de evaluare cuprinde subscalele:

Cuprinde 3 subscale - idem 137

In interpretarea scalei de dezvoltare Bayley:

Se determina varsta de baza prin raportul dintre itemii rezolvati corect si cei rezolvati incorect

Se determina varsta de baza prin numarul itemilor succesivi la care reuseste copilul

Se determina varsta plafon dupa numarul de itemi la care copilul esueaza.

Scalele de dezvoltare Binet exista sub urmatoarele versiuni:

Versiune distincta pentru persoane adulte si copii

O versiune care poate fi aplicata de la varsta copilariei mici pana la tineri adulti

Versiune pentru copii sub 2 ani

140.Scala de dezvoltare intelectuala Binet - Simon:

Se aplica incepand cu itemii de la o varsta inferioara varstei subiectului, pentru a determina varsta de baza

Examinarea continua pana la varsta la care subiectul nu mai rezolva nici unul din itemii corespunzatori varstei plafon, fara a tine cont de itemi izolati rezolvati corect

Examinarea se opreste dupa doua esecuri consecutive.

Interpretarea scalei Binet-Simon:

Permite calcularea unui coeficient de dezvoltare

Permite calcularea unui coeficient de inteligenta

Se face pe baza formulei lui Sterm: se imparte etatea cronologica la etatea mintala si se inmulteste cu 100.

142. Interpretarea scalei Binet-Simon

- se imparte etatea mintala prin etatea cronologica, iar rezultatul se inmulteste cu 100

143 .Scalele de dezvoltare Binet-Simon si Stanford-Binet:

Se adreseaza mai multor nivele de varsta prin sarcini variate de dificultate crescanda

Se adreseaza mai multor nivele de varsta prin sarcini similare, dar de dificultate crescanda odata cu varsta

Contine in mod echilibrat itemi verbali si non-verbali

144. Scalele de dezvoltare Binet contin:

- 15 subteste centrate pe 3 arii largi de activitate intelectuala

145. Aplicarea scalelor Binet necesita:

Un timp relativ scurt de aplicare, nivelele de varsta fiind bine circumscrise

Respectarea intocmai a instructajului testului, indiferent de varsta subiectului

Materiale ajutatoare precum: foi de hartie, margele, obiecte etc.

146. Aplicarea scalelor Binet necesita

.Nivelele de semnificatie Q.I. sunt:

Sub 90 - liminaritate intelectuala

Sub 70 - nivelele de deficit intelectual

Peste 110 - nivelele de inteligenta superioara si deosebit de inalta

148. Nivelele de semnificatie Q.I. sunt:

Peste 70 - nivelele de ,normalitate' intelectuala (ce nu exprima deficienta mintala)

Peste 110 - nivelele de inteligenta superioara si deosebit de inalta

Peste 120 - nivelele de inteligenta superioara si deosebit de inalta

149.Testul nonverbal de inteligenta generala Dearborn: V

Masoara inteligenta generala la copii si tineri

Masoara inteligenta verbala si non-verbala la varsta copilariei

Masoara inteligenta non-verbala la copii

150. Testul de aptitudini mecanice MacQuarrie are urmatoarele caracteristici:

Performanta la test depinde de cunostintele mecanice

Performanta la test deprinde de inteligenta generala

Se introduce in bateriile de examinare pentru profesiuni specifice

151.Testul de aptitudini MacQuarrie:

Masoara aptitudinea mecanica manuala

Include teste de trasaj, copiere, intuitie tehnica, spirit de observatie

Include teste de tapping, labirint, relatii spatiale.

152.Proba de 'Tapping' MacQuarrie implica:

Inteligenta generala

Coordonarea ochi-mana

Rapiditatea miscarii

153.Proba de ' Labirint' MacQuarrie presupune: 

Intuitie tehnica

Urmarirea cu creionul a unor linii sinuoase de la un punct de plecare la un punct de sosire

Urmarirea vizuala a unor linii sinuoase de la un punct de plecare la un punct de sosire

154. Dintre probele de aptitudini specifice fac parte probe de evaluare a:

155. Dintre probele de aptitudini specifice fac parte probe de evaluare a:

156. Probele de reprezentare spatiala pot fi introduce in baterii de examinare a:

.Atentia este starea implicata:

In sarcinile in care noi decidem sa o activam

In orice tip de sarcina, indiferent de natura ei

Voluntar in activitatile in care este mobilizata volitional.

158.Tipurile de atentie care se evalueaza psihometric sunt: V

Concentrarea atentiei

Capacitatea de rezistenta la distragerea prin perturbatii

Sensibilitatea atentiei

159. Tipurile de atentie care se evalueaza psihometric sunt

- distributivitatea atentiei

160. Printre autori care au elaborate probe de atentie enumeram:

In constructia testelor de atentie se aleg:

Sarcini complexe care sa permita evaluarea performantelor in acest domeniu

Sarcini simple, care sa nu fie influentate de aportul inteligentei

Sarcini mixte ca si grad de complexitate, pentru a evalua distributivitatea atentiei

162.Caracteristicile probelor de atentie :

Sunt probe non-verbale

Pot fi aplicate atat individual cat si colectiv

Respectarea limitei de timp nu este obligatorie pentru a permite sa inregistram performantele maxime ale subiectului

163. Probele de atentie se caracterizeaza prin faptul ca sunt:

164. Testele de atentie de tip baraj masoara:

Concentrarea atentiei

Distributivitatea atentiei

Flexibilitatea atentiei

165. Testele de tip baraj masoara:    - viteza de lucru si exactitatea.

166. Interpretarea probelor de tip baraj:

Masoara viteza de lucru

Tine cont de ritmul lent sau alert temperamental in care se rezolva sarcina

Masoara exactitatea

167. In aplicarea testelor de atentie: V

Nu trebuie precizat ceea ce testul masoara, pentru a nu bloca performanta la test

Trebuie precizat ceea ce testul masoara

Rezolvarea unor exemple este la alegerea examinatorului, in functie de nivelul educational al celor testati

168. Aplicarea testelor de atentie presupune

169.In aplicarea testelor de atentie:

Se anunta timpul pe care subiectul il are la dispozitie de la inceputul probei

Se anunta doar apropierea momentului de expirare a timpului spre finalul probei

Se pot face observatii, incurajari pe parcursul probei

170. Aplicarea testelor de atentie necesita:

.Interpretarea rezultatelor la probele de atentie:

Se face prin raportarea notei standard la etalon

Se face prin raportarea notei brute la etalon

Se cere prudenta in generalizarea rezultatelor, fiind valabile pentru tipul de activitate similar activitatii de test.

172.Memoria este definita operativ prin:

Abilitatea de a opera cu continuturile memorate

Aptitudinea de a conserva continuturile memorate

Aptitudinea de a reproduce continuturile memorate

173.Influenta inteligentei in testele de memorie:

Este semnificativa, indiferent de natura probei de memorie

Este diferita, in functie de natura materialului probei de memorie

Este semnificativa numai in situatiile de inteligenta superioara

174.Testele de memorie difera intre ele din punct de vedere al:

Materialului de memorat, care poate fi auditiv, vizual, figural etc.

Etalonului de norme la care se raporteaza

Investigarii duratei de memorare a materialului: scurta durata, lunga durata

175. In testele de memorie meterialul de memorat poate fi:

176. Testele de memorie difera intre ele din punct de vedere al:

177.Printre autorii care au elaborat probe de memorie enumeram:

Binet - Simon

Wechsler

Rey

178. Printre autorii care au elaborat probe de memorie enumeram

- Susane Pacaud

- J.Royer

.Probele de memorie pot furniza:

Un coeficient de memorie V

Un indice de rapiditate a invatarii

O masura a deteriorarii memoriei

180.Proba de memorie ,Placutele Carrard':

Este o proba de memorie figurala

Este o proba de memorie vizuala

Este o proba de memorie auditiva

181.Testul de memorie topografica (Susane Pacaud) se aplica predominant in:

Domeniul clinic

Domeniul sportiv

Domeniul profesional

182.Testele de memorie Rey: V

Masoara acelasi tip de memorie - memoria cuvintelor - prin probe cu forme paralele

Au continut diferit in functie de tipul memoriei pe care il investigheaza

Se prezinta sub doua forme diferite: pentru copii si adulti

183. Testele de memorie elaborate de Rey investigheaza:

-tulburarile de memorie.

.In cauzul deficitului de memorie:

Cauzele pot fi forme patologice de memorie

Cauzele pot fi legate de lipsa de control a atentiei

Cauzele pot fi legate de dinamica temperamentala

185.Creativitatea este influentata de:

Factori de gandire

Abilitati si trasaturi de personalitate

Factori volitionali

186.Testele de creativitate au ca principiu de elaborare:

O teorie fundamentala privind factorii ce definesc creativitatea

Modele teoretice diferite ce apartin autorilor care elaboreaza proba

Teoriile personalitatii pentru elucidarea factorilor de personalitate care influenteaza creativitatea

187. Testele de creativitate au ca baza teoretica :

188. Testele de creativitate au fost elaborate de:

- Guilford; Thurstone; Torrance, E.P.

189 .Bateria de creativitate Torrance masoara abilitati factoriale ca:

Imaginatie

Elaborare

Fluiditate

Bateria de teste Torrance masoara abilitati factoriale ca:

191. Bateria de creativitate Torrance masoara :

Factorii gandirii creative V

Factorii personalitatii creative

Ambele - atat factorii gandirii creative, cat si cei ai personalitatii creative

192.Bateria Torrance cuprinde:

2 baterii de teste verbale

2 baterii de teste spatiale

2 baterii de teste figurale

193. In bateria Torrace dimensiunea ,fluiditate' reprezinta:

Aptitudinea de a elabora pe marginea unei idei

Aptitudinea de a genera idei variate

Aptitudinea de a produce un numar mare de idei

194.In bateria Torrance dimensiunea "fluiditate"masoara:

In bateria Torrace dimensiunea ,flexibilitatea' reprezinta:

Aptitudinea de a produce un numar mare de idei

Abilitatea de a produce raspunsuri ce tin de domenii diferite

Abilitatea de a genera idei de grade de complexitate diferita

196. In bateria Torrance dimensiunea flesibilitatea masoara:

In bateria Torrace dimensiunea ,originalitate' reprezinta:

Aptitudinea de a genera idei elaborate

Aptitudinea de a produce idei indepartate de ceea ce este comun

Aptitudinea de a gandi convergent

198. In bateria Torrace dimensiunea ,originalitate' masoara:

199 .In bateria Torrace dimensiunea ,elaborare' reprezinta:

Aptitudinea de a genera idei

Aptitudinea de a produce idei indepartate de ceea ce este comun

Aptitudinea de a largi si imbogati ideile

200. In bateria Torrace dimensiunea ,elaborare' masoara: