Dupa aceea se stabilesc dependentele si interelatiile dintre elementele materialului cercetat ,apoi se induce exprimarea finala si sintetica datelor si se trag niste concluzii cu caracter general.
Ansamblul de manifestari care se exprima prin variabile sau independente reprezinta activitatea psihica.
Studiul expresiei este o sursa importanta pentru diagnosticare .Aici se incadreaza analiza mimicagesticulara,manifestarile spontane pantomimice ,mimica exprimata cu componenta fiziologica ca si reactiile de manie si stupoare.
O alta sursa de diagnostic este comportamentul ;pentru cunoastere acestuia il aprofundam prin intermediul anamnezei pentru a obtine date asupra evolutiei in timpul tulburarilor .Comportamentul verbal-grafic,comportamentul in unele situatii protocolare ,caracteristicile consumului cultural ne pun in evidenta anumite trasaturi de unicitate ale personalitatii umane.
In realizarea unor progrese de investigare a aptitudinilor,a orientarii si selectiei profesionale trebuie sa facem analiza activitatii productive,analiza performantelor ,a modalitatilor de efectuare a diverselor activitati ca si fluctuatiile lor.
Interpretarile si comentariile subiectului referitoare la anumite situatii si probleme de viata permit studierea functiilor proiective ale personalitatii.
Metodele folosite in psiho diagnostic:
Anamneza,observatia,convorbirea,ancheta pe baza de chestionar ,experimentul,testele.
ANAMNEZA.- prin aceasta se pot obtine informatii cu privire la subiectul intrat in procesul de diagnosticare in scopul reconstituirii biografiei celui testat si analizei conditionarii social-educative a personalitatii.Analiza modului concret de viata,a conditiilor de lucru si a situatiei familiale ,a modalitatii de debut si evolutiei in timp a tulburarilor psihice,aprofundarea problematicei cauza-efect arata importanta anamnezei in psihodiagnoza etiologica.
OBSERVATIA- ca procedeu al cunoasterii stiintifice este necesara in orice fel de psihodiagnoza ea consta in contemplarea metodica si intentionata a unui subiect uman a unui proces sau a unor manifestari ale subiectului aflat in atentia cercetatorului .Observatia nu este numai o simpla privire ,nu este o observatie ocazionala ci o urmarire atenta si sistematica a manifestarilor psihice pentru a le fixa cat mai adecvat.In functie de obiectul observatiei putem vorbi despre o observatie directa si una indirecta.Cea directa este realizata de cercetator prin constatarea si observarea fenomenelor observate gratie unor mijloace de investigare simple sau cu ajutorul unor aparate ce amplifica capacitatile simturilor noastre.Observarea indirecta are in obiectiv caracteristici si trasaturi psihice ce nu pot fi analizate prin exprimarea lor directa si care constituie sfera variabelor dependente specific procesualitatii personalitatii umane.
Prin intermediul observatiei vom obtine date referitoare la :
-ansamblul conditiilor de mediu si a anturajului i n care traieste si se manifesta subiectul considerat
-incidentele critice ale conditiilor de mediu
-modalitatea de comunicare a subiectului
-efectele experientei trecute si influenta lor asupra prezentului
-modificarile somatice obiective
-produsele activitatii subiectului
Observatia constituie o latura de baza a psihodiagnozei intrucat permite psihologului sa plaseze observatiile obtinute si sa le compare cu ansamblul informatiilor si experientei psihodiagnostice de care dispune sa confrunte datele observatiile cu anumite etaloane.
CONVORBIREA- solicita din parte subiectului investigat raspunsuri ,atitudini si modalitati de a le exprima avand avantajul ca poate determina o cercetare cat mai focalizata
In functie de metoda folosita putem vorbi de :
-convorbire libera
-convorbire semi-dirijata
-convorbire dinamice
-convorbire reflexa
-convorbire dirijata
Convorbirea dinamica se poate realiza printr-un proces de proiectare cu dezvaluirea atitudinilor ,conflictelor,sentimentelor ,la baza stand ideea deblocarii complexelor si barajelor psihice . In functie de nr. participantilor exista convorbire individuala si convorbire de grup .Prin intermediul convorbirilor individuale subiectul se poate debloca punanadu-se astfel in evidenta momentele si factorii ce au determinat o limitare individuala a activitatii.
Chestionarele :
a)cu raspuns inchis
b)cu raspuns inchis
c) cu raspuns la alegere din cateva posibilitati
Raspunsurile inchise sunt usor de codificat ,cele deschise prezinta avantajul elaborarii unor aprecieri mai larga asupra psihologiei subiectului,pe cand chestionarele cu raspunsuri la alegere trebuie mai intai realizata o scara de evaluare gradata a raspunsurilor pe baza schemei de raspunsuri posibile .
Cele mai importante pentru psihodiagnostic sunt chestionarele de personalitate care investigheaza capacitatea de adaptibilitate ,atitudinile,temperamentul si caracterul alaturi de chestionarele de investigare asociabiliatii.
Chestionarul trebuie sa indeplineasca anumite conditii :
-trebuie pretestat inainte de a fi aplicat pe scara larga
-sa fie scurt ,sa nu ceara informatii ce pot fi obtinute si pe alte cai
-intrebarile chestionarului sa fie clare
-sa existe veridicitatea raspunsurilor
-sa tina cont de nivelul de informatii al subiectului asupra caruia este aplicat
-sa se evite termenii ambiguë
-intrebarea sa contina un singur aspect
-sa se evite intrebarile fara sens
-sa se evite dubla negatie
-sa se evite intrebarile cu caracter personal si intim
Testele au fost elaborate tocmai cu scopul de a masura diferentele individuale iar cele dintai cercetari privitoare la variatiile individuale sub aspectul proceselor psihologice se leaga de numele lui Cattel care a introdus si termenul de test.Cuvasntul test desemneaza ansamblul experientelor efectuate asupra unui individ supus unor probe in prealabil etalonate pentru a obtine o masura .
Scopul folosirii testelor este obtinerea intimp scurt a unor date informative cuantificabile despre trasaturile psihologice ale subiectului testat .
Domeniul de aplicabilitate a testelor este foarte mare,ele solicitand anumite aspecte ale vietii psihice dar psihologia moderna are tendinta de a renunta la investigarea fiecarui proces psihic :senzatii,perceptii,reprezentari,memorie,gandire ,imaginatie,afectivitate,vointa si in acelasi timp de a le grupa intr-o sfera cognitiva si una volitional -afectivea,care permite o clasificare a testelor in :
teste cognitive cu estimari cantitative
-tehnici proiective cu estimari calitative
Tehnici proiective :
-tehnici asociative(Rorschach)
-tehnici constructive(Testul aperceptiei tematice)
-tehnici de completare(Testul Rosenzweig)
-tehnici de ordonare(Testul Szodi)
-tehnic expresive(Testul arborelui)
Testul Rorschach care fundamentat pe conceptia psihanalitica conteaza pe eliberarea preferintelor,inclinatiilor, dorintelor care desi neconstientizate influenteaza totusi asupra comportamentului.
